20,360 matches
-
urma să fie realizat de regizorul Dan Pița după scenariul literar „Independența / Aici în eternitate” al scriitorului Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru al C.C. al P.C.R., să scrie scenariul filmului „Independența”, după cum afirmă acesta din urmă în volumul autobiografic „Disciplina dezordinii”. Popovici a scris un scenariu de peste 1.000 pagini și l-a predat Casei de filme în ianuarie 1976, care l-a supus spre avizare consilierului istoric Ion
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru al C.C. al P.C.R., să scrie scenariul filmului „Independența”, după cum afirmă acesta din urmă în volumul autobiografic „Disciplina dezordinii”. Popovici a scris un scenariu de peste 1.000 pagini și l-a predat Casei de filme în ianuarie 1976, care l-a supus spre avizare consilierului istoric Ion Ardeleanu. Filmul urma să fie regizat de Manole Marcus, având alocat un buget de peste 20 milioane lei
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
independență națională s-a desăvârșit în epoca ce poartă numele tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin aportul decisiv al tovarășului Nicolae Ceaușescu”". Ca urmare a refuzului scenaristului de a opera acele modificări, la 31 decembrie 1976 s-a sistat producția filmului, iar scenariul și decupajul au fost casate ca necorespunzătoare. Ca urmare a renunțării la scenariul lui Titus Popovici și a trecerii timpului, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comunicat la 12 ianuarie 1977 un plan de măsuri privind realizarea unui film în
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
prin aportul decisiv al tovarășului Nicolae Ceaușescu”". Ca urmare a refuzului scenaristului de a opera acele modificări, la 31 decembrie 1976 s-a sistat producția filmului, iar scenariul și decupajul au fost casate ca necorespunzătoare. Ca urmare a renunțării la scenariul lui Titus Popovici și a trecerii timpului, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comunicat la 12 ianuarie 1977 un plan de măsuri privind realizarea unui film în două serii („Grivița” și „Plevna”), după un scenariu al scriitorului Paul Anghel și
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Ca urmare a renunțării la scenariul lui Titus Popovici și a trecerii timpului, Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comunicat la 12 ianuarie 1977 un plan de măsuri privind realizarea unui film în două serii („Grivița” și „Plevna”), după un scenariu al scriitorului Paul Anghel și în regia lui Sergiu Nicolaescu, care regizase anterior două episoade ale serialului de televiziune deja filmat. Devizul filmului era stabilit la 21 milioane lei. Sergiu Nicolaescu a afirmat că a fost chemat de Cornel Burtică
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
a afirmat că a fost chemat de Cornel Burtică, care i-a propus să realizeze un film care să aniverseze „100 de ani de la Războiul Independenței - 1877”. Regizorul a răspuns că era prea puțin timp la dispoziție pentru scrierea unui scenariu, apoi pentru realizarea filmărilor, considerând că era imposibil ca filmul să fie realizat până în lunile noiembrie-decembrie. Burtică l-a încurajat, dându-și acordul pentru apariția în film a domnitorului Carol (spunând că-l va convinge el pe Ceaușescu) și propunându
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
să fie realizat până în lunile noiembrie-decembrie. Burtică l-a încurajat, dându-și acordul pentru apariția în film a domnitorului Carol (spunând că-l va convinge el pe Ceaușescu) și propunându-i să-l interpreteze chiar regizorul. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaescu, "„scenariul promis de Paul Anghel nu a apărut, am fost silit să scriu un nou scenariu luând unele elemente din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
în film a domnitorului Carol (spunând că-l va convinge el pe Ceaușescu) și propunându-i să-l interpreteze chiar regizorul. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaescu, "„scenariul promis de Paul Anghel nu a apărut, am fost silit să scriu un nou scenariu luând unele elemente din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv, Sergiu Nicolaescu a fost înscris ca unic scenarist pe genericul noului film, care se va
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
regizorul. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaescu, "„scenariul promis de Paul Anghel nu a apărut, am fost silit să scriu un nou scenariu luând unele elemente din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv, Sergiu Nicolaescu a fost înscris ca unic scenarist pe genericul noului film, care se va numi „Pentru patrie”. Decorurile au fost realizate de Constantin Simionescu în proporție de 50%, dar, pe parcursul filmărilor, a izbucnit un
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Faptele și personajele acestui film sînt reale sau inspirate din realitate. În elaborarea scenariului, Sergiu Nicolaescu a folosit documente de epocă, amintiri, scrisori, presa vremii, precum și lucrări literare și cinematografice, unele inedite, de scriitori români contemporani. Acest film este închinat celor ce și-au vărsat sîngele pentru Patrie în anii 1877-1878.”". Cei trei operatori
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Duelul este un film de acțiune românesc din 1981, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de Vintilă Corbul, Eugen Burada și Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Ion Rițiu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Mihăiță, Toma Dorel și Ana Maria Moculescu. În acest film, comisarul de poliție
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
-i spune: „Vezi tu, Piciule, în viață trebuie să fim responsabili pentru tot ceea ce facem. Acuma nu mai poți face nimica pentru el, cu excepția unui singur lucru: [...] să-ți respecți jurământul”. După filmul "Revanșa", regizorul Sergiu Nicolaescu a scris un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
scris un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins însă de cenzura comunistă. În aceste condiții, Nicolaescu a avut ideea realizării unui film cu copii, a cărui acțiune avea loc în septembrie 1939, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. În acest film apărea din
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
ideea realizării unui film cu copii, a cărui acțiune avea loc în septembrie 1939, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. În acest film apărea din nou comisarul Moldovan. Scriitorii Vintilă Corbul și Eugen Burada au scris atunci un scenariu la care a colaborat și Sergiu Nicolaescu. Regizorul a afirmat că "„filmul a constituit (...) o aducere aminte a marilor filme americane ale anilor 30, din seria «Îngeri cu fețe murdare»”". Prin aceste filme polițiste retro, el a intenționat să facă
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
la soție și copii, iar mâine să o iei de la capăt" . De fiecare dată, pe platoul de filmare, după ce regizorul a cerut și a explicat detaliat ceea ce dorește, cascadorul trebuie să pregătească și să execute „legea” impusă de regizor și scenariu. Marea problemă cu care se confruntă un cascador, mai ales cascadorul coordonator, sunt „ideile”. Fiecare cascador, în special cel care va executa cascadă, are o idee proprie, o viziune proprie asupra execuției, coordonatorul trebuie să modifice de cele mai multe ori părți
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
care se confruntă un cascador, mai ales cascadorul coordonator, sunt „ideile”. Fiecare cascador, în special cel care va executa cascadă, are o idee proprie, o viziune proprie asupra execuției, coordonatorul trebuie să modifice de cele mai multe ori părți din cascadă și scenariu, pentru a putea fi pe placul executantului și nu în ultimul rând, a-i creea securitatea execuției și siguranța psihologică care este necesară unui cascador. Cascadorul coordonator, își asumă riscul în fața echipei de filmare și are obligația să aducă pe la
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
lume în care echilibrul se învecinează cu amețeala, o lume cu logică proprie, legi proprii și ritm propriu Derapaje controlate, tonouri, salturi de pe trambulina, accidente de mașini sau accidente de oameni, sunt de fiecare dată reinventate, conform circumstanțelor și exigentelor scenariului. Regizorul cere un rezultat spectaculos, iar pentru a ajunge la el, cascadorul este „singurul responsabil” al tehnicii utilizate. Să nu se creadă că trucajul este folosit sistematic și că suprima orice risc. Cascadă chiar calculată, rămâne periculoasă, indiferent de forma
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
fi legate unul de celălalt doar prin personajul comisarului Roman (interpretat de Ilarion Ciobanu). Comisarul Miclovan nu trebuia să mai apară în al doilea film din serie, rolul său încheindu-se la finalul filmului " Cu mîinile curate". Modificarea semnificativă a scenariului ca urmare a schimbării regizorului (Iulian Mihu trebuia să regizeze inițial filmul, dar el a fost înlocuit în timpul filmărilor cu Sergiu Nicolaescu) a determinat schimbarea subiectului principal, a acțiunii și a unor personaje lor. "" a devenit astfel un film în
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
filmului " Cu mîinile curate" (1972) și al comisarului Miclovan l-a determinat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-i ceară scriitorului Titus Popovici să reînvie personajul, dar scenaristul nu a fost de acord. Scriitorii Titus Popovici și Petre Sălcudeanu au scris scenariul unui film intitulat inițial "Panică la mănăstire", în care apărea numai comisarul comunist Mihai Roman. Acest film urma să fie o verigă de legătură între "Cu mîinile curate" și filmele realizate de Manole Marcus care prezentau urmărirea de către comisarul Roman
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul de Interne, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier căpitanul de securitate Mircea Gîndilă. Regizorul Sergiu Nicolaescu a schimbat foarte mult scenariul pentru a-l face să fie o continuare a primului film, precum și titlul filmului în cel de "Ultimul cartuș". El a renunțat la o parte din actori (Cornel Patrichi, Gina Patrichi și Violeta Andrei) și a încredințat altor specialiști realizarea
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
titlul filmului în cel de "Ultimul cartuș". El a renunțat la o parte din actori (Cornel Patrichi, Gina Patrichi și Violeta Andrei) și a încredințat altor specialiști realizarea decorurilor (Marcel Bogos) și a costumelor (Oltea Ionescu). Ca urmare a modificării scenariului, subiectul noului film a devenit răzbunarea lui Miclovan de către comisarul Roman și încheierea conturilor cu anticarul Constantin Semaca. Acțiunea principală din scenariul inițial, urmărirea unui spion german ascuns la o mănăstire din România, a devenit în noua versiune doar o
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
și a încredințat altor specialiști realizarea decorurilor (Marcel Bogos) și a costumelor (Oltea Ionescu). Ca urmare a modificării scenariului, subiectul noului film a devenit răzbunarea lui Miclovan de către comisarul Roman și încheierea conturilor cu anticarul Constantin Semaca. Acțiunea principală din scenariul inițial, urmărirea unui spion german ascuns la o mănăstire din România, a devenit în noua versiune doar o acțiune secundară, un „film în film” (după cum îl denumea Călin Căliman). Viața monahală a fost denigrată de scenariști, fiind prezentate câteva aspecte
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Filmul a avut un mare succes în Uniunea Sovietică, unde a avut premiera la 26 iunie 1975. El a fost vizionat de 26 de milioane de telespectatori sovietici. Scriitorul Romulus Rusan a lăudat scenariul filmului care-i oferă regizorului o mare libertate de acțiune, permițându-i să elimine timpii morți. Cadrele citadine sunt considerate a fi pline de ritm, cu acțiuni cursive și bine realizate, în timp ce cadrele rurale statice (episodul de la mănăstire sau cel
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima) li se aud doar vocile prin telefon, ei transmițându-și ordinele către subordonați. Printre elementele inedite ale filmului este apariția pentru prima dată într-un film din perioada comunistă a portretului lui Corneliu Zelea Codreanu. Scenariul filmului "Revanșa" a fost scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Regizorul realizase anterior două filme ("Cu mâinile curate" și "Ultimul cartuș") în care apăruse un comisar pe nume
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
curate" și "Ultimul cartuș") în care apăruse un comisar pe nume Miclovan (interpretat de Sergiu Nicolaescu) care murea la finalul primului film. În 1974 regizorul Sergiu Nicolaescu a realizat un alt film intitulat "Un comisar acuză" (având la bază un scenariu scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu); în acel film apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]