19,447 matches
-
și nihilismului asupra întregului univers, conține totuși câteva poeme de dragoste, sentimentul, fragil, reușind să aducă o rază de speranță în infernul existenței cotidiene. În Străina, de pildă, iubita este o imagine ideală, o idee în sens platonician, percepută de către simțuri ca un „abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri. Nu știu cum arăți. Vei fi fost călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
maghiară este studiată metodic, pe genuri, luându-se în considerare diferențierea dintre generații, dintre literatura masculină și cea feminină etc. C. s-a remarcat, în calitate de cronicar literar, prin judecăți de valoare ferme, dar elegant formulate, prin spiritul clasicizant vădit în simțul măsurii și al echilibrului. El scrie cu ochii la G. Ibrăileanu, pe care l-a apreciat pentru capacitatea de armonizare a specificului național cu cel local, a tradiției cu tendințele novatoare. În ceea ce-l privește, a înclinat balanța spre un
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
stări sufletești. Toate acestea apar ca etape ale unei existențe ce poate fi narată prin prisma unui sentiment; dar chiar și în această ipostază poetul își controlează efuziunile confesive. Lirica lui C. este o lirică de reflecție, precis organizată. Același simț al construcției guvernează jocurile de limbaj și așezare în pagină din întinsul poem Ion Creangă, craiul semnelor (1995). Alcătuire voit severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
manierele de salon. Pornită ca o parodie la adresa oricărei instituții serioase, cu o componență exclusiv masculină în etapa sa „ieșeană”, societatea Junimea se prezenta pe atunci ca o similiierarhie, în care erau adorate sfidarea uzanțelor, încălcarea regulilor și ieșirea în afara simțului comun. Savuroase pagini memorialistice consemnează comportamentul juvenil și umorul care caracterizau reuniunile junimiste, unde aneecdota prima și erau activate rituri, protocoale și „roluri” ironic conferite și asumate, porecle și tradiții ad-hoc instaurate. În faza aceasta, Junimea pare să corespundă unui
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
culegerea Cronicile optimistului (1964), ultima conținând, pe lângă eseuri scânteietoare, și articole conformiste, în spiritul realismului socialist, ce contrazic nu o dată mai vechile idei estetice ale autorului. C. își formulează concepția critică încă de la debutul în calitate de cronicar literar. În articole ca Simțul estetic (1927), Valoare și ideal estetic (1927) și altele, el afirmă nu numai supremația criteriului valorii estetice, dar și ideea că între critică și creație nu e nici o deosebire de esență. A înțelege înseamnă a crea din nou, a reproduce
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
revine asupra unor idei esențiale, formulate încă de la debut. Istoricul literar trebuie să fie și critic literar, să aibă capacitatea de a stabili ierarhii valorice în cuprinsul unei literaturi. Numai cu voința nu poți fi critic. Acesta trebuie să aibă simț artistic, însușiri virtuale de creator, să fie artist el însuși, de vreme ce inventează structuri ale unei opere. În același timp, criticul e obligat să-și impună disciplina unui cercetător, să utilizeze tehnica documentară a istoricului literar, să posede o bogată cultură
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
căsătorească cu sumbrul șef al acesteia, Gavrilcea. E o „anormalitate” în comportarea și în reacțiile lui Ioanide, ca și în cele ale soției sale, care par mai mult mirați decât îndurerați de moartea năpraznică a copiilor lor. C. nu avea simțul tragicului și nici contextul și tonalitatea narațiunii nu-l favorizau. Romanul, al cărui epic e mai degrabă static, se constituie ca o frescă (parțială) a societății românești din ajunul celui de-al doilea război mondial. Punctul forte îl formează descrierile
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
eliberează imaginația și pasiunile, adică toate forțele naturii originare. Acestea vin de multe ori în contradicție cu cealaltă natură, construită de autor, natura de sus, pusă sub semnul omului universal și al modelelor culturii. Se adaugă la toate acestea un simț excepțional al creației. G. Călinescu este un mare scriitor, nu mai încape discuție, și a făcut din critica literară o operă de creație ce poate fi citită pentru ea însăși ca o superioară proză de idei. [...] Sartre spunea că Baudelaire
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
argumentarea acestei concepții după cum urmează. Studiul comportamentului și al alterărilor sale trebuie să selecteze acele evenimente care pot fi observate sau numite evenimente. Există două categorii de fenomene de natură majoră. Pe de o parte stimulii, adică activarea organelor de simț, apoi răspunsurile, adică secreția glandelor și contracția organelor de simț. Datorită „complicatului sistem intern al simțurilor” (intricate system of internal sense), organele răspund cu mișcări; mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sale trebuie să selecteze acele evenimente care pot fi observate sau numite evenimente. Există două categorii de fenomene de natură majoră. Pe de o parte stimulii, adică activarea organelor de simț, apoi răspunsurile, adică secreția glandelor și contracția organelor de simț. Datorită „complicatului sistem intern al simțurilor” (intricate system of internal sense), organele răspund cu mișcări; mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate răspunsurile sunt prilejuite în mod obișnuit de stimuli fizici care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care pot fi observate sau numite evenimente. Există două categorii de fenomene de natură majoră. Pe de o parte stimulii, adică activarea organelor de simț, apoi răspunsurile, adică secreția glandelor și contracția organelor de simț. Datorită „complicatului sistem intern al simțurilor” (intricate system of internal sense), organele răspund cu mișcări; mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate răspunsurile sunt prilejuite în mod obișnuit de stimuli fizici care acționează asupra organelor de simț. Modelul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al simțurilor” (intricate system of internal sense), organele răspund cu mișcări; mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate răspunsurile sunt prilejuite în mod obișnuit de stimuli fizici care acționează asupra organelor de simț. Modelul de stimuli (stimulus pattern) care acționează asupra organelor de simț poate fi așadar considerat a fi modalitatea cea mai sigură de previziune a comportamentelor. În legătură strânsă cu răspunsurile, ca mișcări specifice, există răspunsuri specifice în plan organic, care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate răspunsurile sunt prilejuite în mod obișnuit de stimuli fizici care acționează asupra organelor de simț. Modelul de stimuli (stimulus pattern) care acționează asupra organelor de simț poate fi așadar considerat a fi modalitatea cea mai sigură de previziune a comportamentelor. În legătură strânsă cu răspunsurile, ca mișcări specifice, există răspunsuri specifice în plan organic, care contribuie la posibilitatea acțiunii. Scrisul, cititul, vorbitul, ridicatul în picioare, așezatul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
93; vezi și Sahakian, 1976, p. 44). Din această perspectivă, problematica motivației se complică, dar, în același timp, se simplifică. În termeni de învățare asociativă contiguă, de exemplu, anumite semne meteorologice profitabile apar ca stimuli ce acționează asupra organelor de simț. Acestea sunt ocazii imediate de mișcare atât la animale, cât și la oameni. Motivele umane pot fi descrise în termeni de imbold al stimulilor către acțiune. Dar comportamentul uman nu este atât de simplu. El este afectat de învățare. Ceea ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o Gestalqualität, o „calitate a formei”, adică o calitate legată de suma datelor senzoriale originale. De exemplu, experiența unei melodii este o realitate mai puternică sau diferită de tonurile experimentate; apare ceva nou, o calitate care nu este deținută de simțuri. Semnificația fiecărui ton este contingentă prin poziția lui la grup. Nu numai părțile luate separat au proprietăți, ci întregul însuși are calități. E important ca, în studiul diverselor fenomene, să se localizeze întreguri funcționale și coerente ca „realități cu drept
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fapte de interpretare greșită”, el pare pedant - este de părere Köhler. Alt exemplu sugestiv. Îl redăm în manieră cât mai apropiată de modul amuzant în care Köhler (1925, pp. 191-196) a relatat experimentele - autorul fiind, indiscutabil, dotat cu un dezvoltat simț al umorului. O cutie grea atârnă la un capăt al gratiilor, un capăt al firului este fixat de ea, iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
or experiential learning): 1. Are calitatea implicării personale 1. Întreaga personalitate, atât în aspectul sentimental, cât și în cel rațional sau cognitiv, se implică în procesul învățării. 2. Este autoinițiată 2. Chiar și când impulsul sau stimulentul vine din afară, simțul descoperirii, al intenției de extindere, de luare în stăpânire și de înțelegere vine din interior. 3. Are putere de rezistență 3. Are o importantă semnificație pentru comportament, atitudini, poate chiar și pentru personalitatea celui care învață. 4. Este evaluată de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
descoperit că poate fi benign să-și asume riscul de a se deschide acestei experiențe (to take the risk of being open to this experience), atât cea a sentimentelor și a relațiilor interioare, cât și cea a evidențelor pe care simțurile i le comunică despre lumea din jur, se poate dezvolta plenar. Un asemenea individ este cuprins de procesul de schimbare, acumulează continuu și întâmpină în mod constructiv contradicțiile unei lumi în care problemele apar mult mai repede decât soluțiile lor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
variate moduri subtile. b) Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor individului din clasă, ca și a scopurilor mai generale ale grupului. Dacă nu se teme să accepte scopuri contradictorii sau conflictuale, dacă este capabil să permită indivizilor un simț al libertății prin afirmarea a ceea ce le-ar plăcea să facă, atunci acesta ajută la crearea climatului pentru învățare. Nu-i nevoie ca el să încerce să inventeze un singur scop pentru întregul grup, dacă un asemenea scop unificator nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunde: „Dumnezeule, nu m-a ajutat!”. Într-un fel, trigonometria a fost o pierdere de timp. Maslow declară că educația sa muzicală primară n-a prea avut nici ea succes, pentru că i-a spus unui copil care avea un profund simț al muzicii și o mare dragoste pentru pian să nu învețe. A avut un profesor de pian care l-a învățat că muzica e ceva de care să stai departe și a trebuit să învețe muzica din nou, ca adult
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Pașii metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Treffinger, Isaksen, 1985) Descoperirea dezordinii presupune identificarea și acceptarea „provocării” și evitarea tendinței naturale de a „sări la soluții”. Descoperirea datelor vizează acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: informațiile, impresiile, simțurile, observațiile și întrebările. Descoperirea problemelor cere ca situația pe care am descoperit-o și ierarhizat-o după anumite criterii în etapele anterioare să fie pusă în structurile unei probleme. Descoperirea ideii presupune oferirea unor răspunsuri posibile la problema deja formulată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
limbaj. Epicii nu-i lipsește totuși vigoarea nici atunci când există multă aplicație psihologică (Ultimul proces al primului-procuror Eugeniu Arbore). Năzuința către realizări cu sigiliu artistic pare să explice, în cazul lui G., gustul în distingerea valorilor estetice. A scris, cu simț al proporțiilor, despre Eminescu, Caragiale, Blaga, Sadoveanu, Rebreanu, Slavici, Alecsandri, Vlahuță ș.a. Contribuția lui la istoria literaturii române se leagă însă de numele lui Eminescu. Încă din 1922, în mai multe articole, stabilește datele cele mai sigure despre originea românească
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
este considerată un factor de risc - spre deosebire, de exemplu, de etnia romă, de lipsa credinței în Dumnezeu, de condamnările penale sau de lipsa de educație. Totuși, chiar sărăcia este cea care este asociată atât statistic, cât și la nivelul simțului comun, cu apariția problemelor în cuplu. Persoanele cu o situație materială precară răspund semnificativ mai des decât celelalte că se confruntă frecvent cu probleme în relația lor, și majoritatea cred că aceste probleme se datorează dificultăților materiale. Educația subiectului, diferențele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
problemă, cercetarea coordonată de D. Sandu (2006) evidențiază o altă situație. Al. Toth și G. Toth (în lucrarea amintită, 70) constată că „influența efectivă a plecărilor pentru muncă în străinătate asupra relațiilor de familie este relativ redusă, chiar dacă la nivelul simțului comun îndepărtarea de familie reprezintă principalul aspect negativ al migrației”. Efectul pozitiv din perspectiva relațiilor familiei este susținut de partea materială, banii proveniți din munca în străinătate contribuind la ridicarea nivelului de trai al familiei, ceea ce determină o diminuare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]