21,512 matches
-
toți marii noștri antecesori, noi, tinereii debutanți, aflați la primele vagi și „false” publicări, suntem și vom fi capabili de o artă mare! Profundă, originală, de tentă, culoare și valoare universală! Că avem tot dreptul de a aborda nu numai teme naționale, ci și marile motive și obsesii ale literaturii romantice și moderne franțuzești și germane, iar Matei, citindu-ne din Poe și Dylan Thomas, ne convingea că aerul acestora ideatic ne este comun și abordabil. Nichita citea cu glas tare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adevărat inteligent este de a crede În existența proștilor, de a Întâlni „proști” În drumul său, față de care să se simtă superior, ba uneori să râdă de ei, Într-un fel sau altul. Insul inteligent nu ar trebui să se teamă de „mediocritate” - o fantasmă ce bântuie creierele nu puținor intelectuali europeni și contemporani. Și nici de nebunie, care, ca și moartea, este o realitate ce aparține mereu altora! Omul inteligent, În vremea noastră, trebuie să se teamă de detracarea propriei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trebui să se teamă de „mediocritate” - o fantasmă ce bântuie creierele nu puținor intelectuali europeni și contemporani. Și nici de nebunie, care, ca și moartea, este o realitate ce aparține mereu altora! Omul inteligent, În vremea noastră, trebuie să se teamă de detracarea propriei sale calități majore, de folosirea ei În scopuri adverse principiilor umane. De Înfeudarea culturii și intelectului său unor „proști” care au obținut puterea, uneori prin mecanisme care Îi scapă, În ciuda pretențiilor sale de a „Înțelege”! Da, nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
amenință să le distrugă, lor și anturajului lor, chiar adaptarea pe care ei au reușit-o prin eforturi dificile și, adesea, printr-o mai mult sau mai puțin complicată imitare a altor modele, acceptate și prestigioase. Oamenii (omul socială se tem de tot ceea ce ar aduce o „schimbare” În habitudini și, mai ales, În concepțiile și reflexele mentale sau profesionale, propunând o altă optică asupra lumii, a istoriei sau a valorii. Și, marii, cu adevărat marii creatori, cei ce traversează generațiile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prin excelență, Franța, azi, Într-un fel „ne părăsește”, comportându-se „corect” și distant, Încercând să-și ascundă „rănile” și „confuziile” provocate de marile seisme nu numai politice ale ultimelor decenii, dar și economice sau financiare; Franța, care s-a temut de unirea celor „două Germanii”; Franța, care după căderea imperiului moscovit nu a venit „să ne viziteze” și să-și protejeze unica insulă de francofonie și de reflexe culturale galice Într-un ocean de limbi slave, ea, care face atâtea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Kiseleff se comportase excelent, dar era greu de spus cum avea să se manifeste până la urmă această „protecție“. Nu era oare un prim pas spre instituirea unei veritabile dominații rusești? Este momentul când relațiile româno-ruse basculează: românii Încep să se teamă de ruși. La 1848, Într-o Europă cuprinsă de revoluție, românii au revoluția lor. În Moldova, la Iași, s-a schițat abia un Început de mișcare, dar la București domnitorul Gheorghe Bibescu a fost Înlăturat și s-a instituit un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țăranilor și degajarea lor de sarcinile feudale care se mai mențineau condiția indispensabilă a modernizării și a unei veritabile coeziuni naționale. Celălalt mare obiectiv era unirea Principatelor, chiar dacă românii nu Îndrăzneau să-l mărturisească decât cu jumătate de gură. Se temeau de turci și, Încă și mai mult, de ruși. Temerile s-au dovedit justificate. Armatele țarului au intrat În Moldova, apoi și În țara Românească, iar turcii au ocupat Bucureștiul. A fost sfârșitul revoluției, dar nu și al idealurilor care o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cinste În arsenalul ideologic al partidului. În România, s-a practicat un ateism agresiv. În anii ’50, copiii erau Închiși În școli În Noaptea de Înviere, pentru a nu merge la biserică! Numeroși români (mai ales cei „bine situați“) se temeau să fie văzuți la biserică; n-ar fi fost un punct bun pentru cariera lor. În public, profesiunile de credință atee erau frecvente. Și totuși, bisericile nu numai că au rămas deschise, dar au fost tot timpul pline de credincioși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lor nu convenea). Tot În 1964 au fost deschise Închisorile. Au fost eliberați toți deținuții politici, unii dintre ei Închiși de aproape două decenii. Din nou un dublu motiv: regimul se simțea suficient de tare pentru a nu se mai teme de niște oameni pe jumătate zdrobiți, apoi era, firește, semnalul adresat Occidentului: represiunea s-a terminat, România devine o țară liberă! Un comunism dinastic? Gheorghiu-Dej era deja bolnav de cancer. A murit În martie 1965. I-a urmat — tot În urma
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
voința României de a rezista cu armele În fața unei agresiuni similare. A fost ziua cea mare a lui Ceaușescu. Independența față de Uniunea Sovietică, respectul Occidentului și adeziunea generală a propriului popor, toate acestea păreau lucruri câștigate. De fapt, Ceaușescu se temea pentru propria lui poziție. A fost atunci o iluzie: Cehoslovacia și România nu se aflau deloc Într-o situație similară. În Cehoslovacia, se declanșase un proces de liberalizare, al cărui rezultat nu putea fi altul decât pierderea monopolului politic de către
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de pe urma politicii externe, ci au plătit pentru ea. Pentru a avea mâinile libere În afară, Ceaușescu a oprit procesul de liberalizare În interior. S-a văzut clar că nu de dragul experimentului cehoslovac se Înfierbântase el la 1968. Dimpotrivă, s-a temut de forța contagioasă a unui asemenea model nu mai puțin ca de intervenția sovietică. Odată cu „primăvara de la Praga“ ia sfârșit și timida liberalizare din România; Ceaușescu avea să se manifeste până În ultimul moment drept cel mai consecvent apărător al ortodoxiei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai intrat În Închisoare din motive politice. Ceaușescu Însuși a criticat excesele din vremea predecesorului său; el s-a prezentat ca exponentul unui „comunism de omenie“ În care nu mai există represiune și oamenii nu mai au de ce să se teamă. Adevărul este că lumea sau se resemnase, sau nu Îndrăznea să mai miște. Nu se mai reprima, fiindcă aproape nu mai era nimic de reprimat. Securitatea veghea. Securitatea: o realitate, dar și o obsesie, un mit. Poate arhivele vor lămuri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu mai era nimic de reprimat. Securitatea veghea. Securitatea: o realitate, dar și o obsesie, un mit. Poate arhivele vor lămuri În ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa. Oamenii se temeau să vorbească. Puteau fi auziți de un informator. Sau Înregistrați de microfoane ascunse (reale sau imaginare). Părinții, În multe situații, evitau să spună copiilor ceea ce gândeau. Singura manifestare de libertate s-a concretizat Într-o impresionantă colecție de „bancuri“ politice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că televiziunea a contribuit din plin la discreditarea opoziției și a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
casele. Legea retrocedării imobilelor naționalizate, definitivată În cele din urmă, s-a Împotmolit la un ultim vot și avea să fie adoptată În ianuarie 2001 de parlamentul ales În noiembrie 2000. Cum coaliția Își pierduse majoritatea În Senat (și se temea că P.D.S.R.-ul ar putea modifica, odată revenit la putere, o lege care nu i-ar conveni), s-a ajuns la un compromis cu partidul lui Ion Iliescu. Casele deja cumpărate de chiriași (dacă vânzarea s-a făcut „cu bună
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se comporte destul de bine (alegeri desfășurate corect, o mass-media diversificată și influentă...). Dar economia se Încăpățâna să nu decoleze, iar nivelul de trai rămânea scăzut. Din acest punct de vedere, Între România și Occident este Încă o prăpastie. Occidentalii se tem și de „invazia“ românilor și, de aceea, În ciuda Începerii negocierilor cu Uniunea Europeană, au renunțat cu greu la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români (În timp ce această restricție era ridicată de mult pentru țările ex-comuniste din Europa Centrală). Ce s-a Întâmplat cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentat pe cei care nu doreau o desprindere bruscă și radicală de structurile comuniste: de la lideri, mulți dintre ei foști nomenclaturiști (sau Înrudiți cu aceștia) și administratori ai economiei centralizate, până la muncitorii din Întreprinderile de stat, dornici de stabilitate și temându-se de șomaj. Opoziția, ajunsă la putere În 1996, nu a avut nici pe departe o asemenea coerență. La vârf, liderii partidelor istorice reînviate erau foști deținuți politici (În timp ce În P.D.S.R. zadarnic ar căuta cineva un asemenea exemplar). Dar această
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a terminat aici. Printre surprizele anului 2001 s-a numărat și Împăcarea dintre regele Mihai și președintele Iliescu. Chiar mai mult decât Împăcare, o apropiere, Într-o atmosferă devenită brusc aproape amicală. Iliescu a făcut cu nonșalanță ceea ce Constantinescu se temuse să facă. Câte acuze nu i s-ar fi adus dacă i-ar fi adresat regelui doar jumătate din zâmbetul lui Iliescu! Regele a revenit definitiv În România, unde i s-a recunoscut statutul de fost șef al statului și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
drum, dar, ca și marii săi Înaintași, vede cultura ca un tot; căile ei multiple conduc toate spre același țel: descifrarea spiritului uman și a destinului umanității. De aceea, nu există o frontieră de netrecut Între ficțiune și știință. Sunt teme care circulă la Eliade Între opera sa literară și cariera științifică. Marea revelație a tânărului Eliade a fost India, unde a trăit Între 1928 și 1931. Acolo s a pătruns de sensurile unei civilizații străvechi și aproape imobile, care Întreține
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și m-am examinat în multitudinea oglinzilor din baia lui Jayne (fiecare o avea pe a lui), analizându-mi părul din mai multe unghiuri. Îl vopsisem cu o zi înainte ca să acopăr firele albe de la tâmple, dar mi-era și teamă că urma să-mi cadă, ca al tatei, deși Joelle, coafeza mea, insista că pierderea podoabei capilare se trăgea din ramura de familie a mamei. Nu știu de ce, „aurita noapte de toamnă“ era o frază care îmi tot venea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
doar la câteva minute de mall, dar care acum dispăruse. Iar ceea ce mă făcuse să mă foiesc neliniștit pe banca aia era faptul că nici unul dintre cei cinci băieți, inclusiv fiul meu, nu părea înspăimântat. Nici unul nu părea să se teamă de ceva. Ceea ce mă deranja cel mai mult era cum fuseseră nevoiți să-și domolească entuziasmul - amuzamentul - în fața unui adult. După care: valul de adrenalină stopat de întrebarea lui Sarah. - Tati? întrebă ea. - Da? - Tu ajuți oamenii? Dar nu i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
personaj fictiv, nu-i așa, domnule Ellis? Kimball era conștient că zâmbetul său nu mă liniștea și se lăsă păgubaș. Da, înțeleg de ce sunteți atât de alarmat, dar noi suntem convinși că în acest moment n-aveți de ce să vă temeți. Totuși, dacă vreți să dormiți liniștit, vă putem oferi protecția poliției, total discretă. Iar dacă doriți să discutați despre asta cu domnișoara Dennis... - Nu, nu vreau ca soția mea să afle asta, nu încă. Nu. Nu vreau să discut asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și ea era în toiul propriului coșmar), apoi a deschis ușa ei și s-a uitat pe coridor să vadă ce producea zgârieturile de pe ușa lui, niște șanțuri adânci în partea inferioară dreapta. (La un moment dat, declara Robby, se temea că visează toate astea.) Robby n-a văzut nimic atunci când s-a uitat pe coridor din cadrul ușii surorii sale. (Notă: aplicele de pe coridor pâlpâiau și, conform celor spuse de Robby, nu era prima oară când observa acest lucru, cum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
luat inițiativa să le leg Într-un mic album, cu o prefață În scopul de a le dărui Muzeului „Galeria oamenilor de seamă”. Prin această scrisoare, eu vă rog mult să admiteți. Nu știu cum să fac predarea către Muzeu, deoarece mă tem să nu se piardă. Aș vrea cu orice chip să ajungă În posesia Muzeului și să primesc chiar o confirmare. Pentru ca să am și aprobarea Dvs., vă trimet acest mic volum, Împreună cu o carte interesantă, scrisă de fostul meu coleg la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că În un mediu spiritual de Regiune, ești de acum În miezul a tot ce este artă, creație și posibilități, În Suceava. N-am mai fost de astă toamnă, pe acolo, am trăit În vizuină ca un urs, care se teme de frig și acum, deși razele soarelui sunt Încă timide, am Început să mișc câte puțin. Totuși, nici iarna nu a trecut degeaba, am mai lucrat și am convingerea că am făcut Încă un pas. Astă toamnă, metodistul Casei de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]