17,681 matches
-
autoarea apreciază că ,,adjectivul voioasă este predicat, care propunem să fie numit predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care propunem să fie numit predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează la subiect, determinând calitatea subiectului în timpul acțiunii. Deci, deosebim predicat circumstanțial nominal în cazul construcțiilor de tipul Fetița aleargă voioasă și Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau obiectului direct legată de acțiunea predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și imprudența asta. Din păcate, aceasta este realitatea și toți cei care ne învârtim în jurul condeiului ar putea găsi o explicație reală în greutățile vieții, ce ne îndepărtează de forța asta de atracție care ar putea fi nucleul scriitoricesc. Fiecare aleargă pentru viață, pentru hrană, pentru locuință și alte cheltuieli, care mai sunt acum. În pofida acestora, întrevezi totuși apariția următorului volum? Da. Mă gândesc tot timpul că volumul e predat la Editura Corgal Press, care mi-a lăsat iluzia că poate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acum sunt cu adevărat emoționată. Să înțeleg că, la Budapesta, nu v-a fost teamă? Sigur că nu, din moment ce eram bine pregătită și știam că voi învinge! Chiar nu ați avut emoții? Venisem, e drept, puțin obosită, după “europene” mai alergând, tot la Haga, încă o cursă, iar în Spania, alte două. Cea de la Budapesta nu mi-a creat însă probleme, mai ales că îmi știam adversarele. Un semnal de alarmă a existat totuși, deși, cum v-am spus, la start
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rezultatele confruntărilor au fost promițătoare. Ghinionul a venit însă în serii, când călcâiul a recidivat, la aceasta adăugându-se o întindere și o contractură la coapsă, care mă mai supără și acum. Am continuat totuși antrenamentele, iar în finală am alergat bine până pe ultimii 300 metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un timp și mai bun. Cine v-a ajutat să redeveniți campioana de temut? Ca și altă dată, soțul și antrenorul meu, Dorin Melinte. Lui îi datorez, de altfel, aproape totul. A renunțat la cariera lui de sportiv și a alergat alături de mine trei ani, reușind să mă convingă că pot și că trebuie să dau mai mult. Dacă nu era el, rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din Torcești „alergau cu topoarele după trăsura boierului care fugea pe marginea pădurii”, adăpostindu-se apoi în satul Condrea, la casele primarului Panaite Sobieschi, așa cum am mai amintit. Acestea sunt relatările oficiale ale preoților din parohiile de pe teritoriul umbrăreștean. Să urmărim câteva informații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
8* Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 9 *) Naveta specifică - pe distanța de 20 m se trasează 5 linii paralele la distanța de 5 m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m și revine la linia de start. La fiecare schimbare de direcție elevul trebuie să atingă cu piciorul linia respectivă. C. CERINȚE MORFOLOGICE: tip robust, segmente lungi. BIATLON A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
Nota 4 Nota 7 B. PROBE SPECIFICE *Font 7* Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 *) Naveta specifică - pe distanța de 20 m se trasează 5 linii paralele la distanța de 5 m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m și revine la linia de start. La fiecare schimbare de direcție elevul trebuie să atingă cu piciorul linia respectivă. C. CERINȚE MORFOLOGICE: tip robust, segmente lungi. BIATLON A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
în alergare. Se apreciază după timpul realizat. d) Alergarea de rezistență ... Alergarea de rezistență se execută pe distanța de 1000 m bărbații și 800 m femeile. Se execută cu start din picioare, în serii de până la 20 de candidați. Se aleargă pe teren variat. Se cronometrează din momentul în care seria a pornit în alergare. Se apreciază după timpul realizat. 2. Precizări Toate probele sunt obligatorii și se susțin în aceeași zi de către un candidat. Nesusținerea unei probe sau abandonul echivalează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244789_a_246118]