21,524 matches
-
cu Nicolae Gumă), Școala, București, 1960 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Piatra cea fierbinte, București, 1961, (în colaborare cu Nicolae Gumă); Leonid Leonov, Lăcustele, București, 1957 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Serghei Mihalkov, Unchiul Stiopa, București, 1956; M. Postupalskaia, Aur curat, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Arthur Conan Doyle, O lume dispărută, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Nenciulescu); A.P. Cehov, Opere, VI, VII, XII, București, 1957-1963 (în colaborare cu Nicolae Gumă); V.G. Korolenko, Povestea unui contemporan, București, 1958
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
patriotismul ce animă pe inițiatori și determină apariția publicației: „Cititorule, aceste pagini văd lumina tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt scrise cu sânge [...] în locul urei, neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în exil și de încurajare a vocației literare se desprinde din paginile C. l. pe tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Capitolul 1 Articolul 1 Calitatea și puritatea apei - condiție esențială a vietii -, folosirea rațională și protecția resurselor de apă reprezintă o cerință de interes național. Păstrarea curată a apei, gospodărirea și protecția acesteia, conservarea și protejarea resurselor de apă, constituie obligația tuturor unităților socialiste, organelor de stat și cetățenilor în scopul satisfacerii necesităților economiei naționale și populației, înlăturării oricăror forme de risipă și consum nerațional, evitării epuizării
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
sistematică în toate fazele de producție a consumului de apă, reducerea pierderilor, mărirea gradului de recirculare a apei, înlocuirea tehnologiilor de productie mari consumatoare de apă; ... c) epurarea, la nivelul parametrilor de calitate, stabiliți, a apelor uzate, refolosirea apelor convențional curate, rezultate din epurare, din procesele tehnologice de răcire, spălare și altele; ... d) transportul, manipularea sau depozitarea produselor ori reziduurilor în care să nu ducă la poluarea apelor; ... e) prevenirea poluării accidentale, protecția calității apelor subterane și a izvoarelor prin evitarea
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine sărac curat, decât negustor încurcat. (45) Hoțul neprins, negustor cinstit. Primit la redacție: iunie, 2007 Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale Ioana Petre Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti” This study synthesizes the main features of the health of the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Căci se spune că vulturii disting puii născuți de ei de cei falși; de privesc fără greutate spre soare, sunt pui adevărați; iar de nu, îi aruncă din cuib, ca falși; așa și cel ce nu poate privi în chip curat Soarele dreptății se arată ca fals în cunoștința lui"22. Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă care apare atât în varianta alexandrină, cât și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe care era pe cale să le folosească împotriva unui nedreptățit care, la urma urmelor, nici măcar nu era inamicul său personal: "Șoimul, chipul înșelăciunii ce făcea și mărimea fărălegii ce isprăviia de a doa oară socotind și răzehitind, așijderea dreaptă și curată inima Inorogului vădzind, gândul într-alt chip începu a i să pleca (că ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbătate nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelepciune autorul nu ne spune; pur și simplu, toate aceste lucruri le "cunoscu". Dar e clar că o nouă conștiință rostește vorbe nu doar mari, ci acoperite de realitate, ieșite dintr-o convingere căpătată brusc, prin contaminarea cu un spirit curat cum este cel al Inorogului: "Acéstea, precum dzici, așé ar fi, când cu gând și cu cuvânt aievea neprietinesc asupra ne-ar vini, sau împotrivă i-am merge. Iară acmu noi, chemându-l în numele păcii, cum vom lucra lucrul vrăjbii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar fi imaginat pe Șoim capabil de astfel de disertații meditative, de orientare stoică, altoită pe o viziune creștină, în prima jumătate a cărții? Dar acum, după ce și-a descoperit "inteligența inimii" (în carte se repetă faptul că avea "inima curată"), după ce întâlnirea cu Inorogul i-a ridicat solzii de pe ochi, Șoimul are perspectiva amplă a înțeleptului și vede întreaga poveste dintr-un unghi corect, acreditat de autor. El nu ezită să pună punctul pe i și să rezume, plastic, starea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu videa, cu care chip eu decât Leul mai aciuat, iară decât Vulturul mai fericit sint, de vreme ce borta pietrii și cetate nebiruită și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din drépte stăpânii, iar nu din strâmbe tiranii de vor fi, cu Leul megiieși, iar cu Vulturul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Macroul se curăță, se spală și se sărează, apoi se stropește cu oțet, după care se lasă să stea timp de două ore și se clătește la jet de apă. După aceea, se stoarce cu șervet de hârtie sau tifon curat. Turnăm în tigaia teflon uleiul, apa, sarea, delicatul, piperul și zeama de lămâie, iar atunci când clocotește, punem peștele și îl lăsăm să fiarbă pe o parte, apoi întoarcem peștele și îl lăsăm să fiarbă până scade apa. La final, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
clocotită și se curăță imediat după ce a fost curățat, se spintecă pe burtă, se scot măruntaiele, se spală bine cu apă rece, apoi se lasă atârnat cu capul în jos timp de douăzeci și patru de ore. Se șterge cu un prosop curat, apoi se unge pe dinafară și pe dinăuntru cu zeama de lămâie și sare. Turnăm puțin ulei într-o tavă, peste ulei punem pe lățimea tăvii cinci sau șase bețișoare și peste bețe, punem purcelul - ca să nu se prindă de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingură de boabe de muștar, 5 linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vizită Lumea în care trăim este impregnată de o agresivitate malignă, care asemenea unei caracatițe, dezvoltă din ce în ce mai multe tentacule. Practic este imposibil ca de-a lungul vieții un individ să fie scutit de evenimente traumatice, adică să desfășoare o biografie curată, la acest capitol. Statisticile sunt îngrijorătoare indiferent dacă este vorba de dezastre naturale, războaie, violență interpersonală de orice tip, atacuri teroriste, accidente rutiere grave, confruntarea cu o maladie potențial letală, decesul unei persoane dragi etc. Efectele sunt destabilizatoare atât în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoană să și asume trauma majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezonează masiv și în registru psihologic, constituind eșafodajul pentru multiple disfuncții viitoare. Și fiindcă sufletul nostru este un „organ”inoperabil, prima datorie pe care o avem față de copiii noștri este ca la naștere să vină pe lume cu o biografie curată. 2.3.4. Valențele traumatice ale nașterii „A schimba lumea înseamnă a schimba modul de a naște.” Noua paradigmă care se profilează, din ce în ce mai energic, la orizontul cunoașterii, a generat mutații epistemice majore, care propun o nouă viziune și atitudine față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor cronologică. La vârste mici se așteaptă de la copii să fie facili, să zâmbească atunci când le zâmbim, să înghită mâncarea când le dăm să mănânce, să înceteze cu plânsul când le oferim îngrijiri, să stea la oliță și să devină curați la o anumită vârstă etc. Așteptările devin mai complexe pe măsură ce copilul crește. Ne așteptăm să se adapteze repede la grădiniță, să învețe poezii și cântece la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Românii și poezia lor" (1849), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 433-469). Sau la Andrei Mureșanu: "Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hahău / 274 Scrisul, dincolo de Securitate / 278 Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
erau pedepsiți cu bătaie. C. I.: Câștigau sau profitau cu ceva din delațiunile lor? S. Ț.: Cu nimic: rămâneau brigadieri și fiind brigadier el era cel care împărțea mâncarea și dacă nu te avea la inimă îți dădea niște zeamă curată și n-aveai cum și cui să-l raportezi, că era mână în mână cu conducerea lagărului și cu caraliii. Ceea ce rămânea la urmă, zeama mai groasă, 5-10 polonice, ălea erau ale brigadierului. C. I.: Așadar poziția de brigadier îți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în apă în jurul meu a fost un spațiu gol de câțiva metri pătrați în ciuda frecușului și al zgomotului făcut de sloiuri. Permanent gol, de parcă cineva ar fi împins sloiurile astea la stânga și la dreapta, în spate și pe laterale. Apă curată! După aproximativ un kilometru a apărut unul de pe malul celălalt - că a văzut că cineva e la apă -, a venit peste sloiurile de gheață cu o barcă. M-a scos din apă, am ajuns pe mal. S-a tras o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
faci norma la lucrările de desecare: 3,2 metri cubi de pământ de fiecare deținut. Pământul ăsta trebuia săpat, aruncat pe mal și să-i faci și rambleul, adică să-i dai forma asta trapezoidală. Era imposibil și însemna moarte curată! Preferai să fii bătut decât să-ți faci norma pentru că, cu alimentația care ți se dădea, să faci această normă era sinucidere, nu se putea realiza sub nicio formă! C. I.: Asta înseamnă că bătaia era generalizată. S. Ț.: Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
veneau numai copii de granguri comuniști. Era o școală foarte bună, nu s-a agățat nimeni de el. Diriginta lui chiar l-a întrebat la un moment dat: "Ricu, tu spui că mama ta a murit. Dar tu vii mai curat și mai îngrijit la școală decât mulți alții. Cine te îngrijește în acest fel?" "Tata, tovarășă dirigintă!" Făceam așa: plecam la 6 dimineața, mă întorceam la 6-7 seara. Înainte de a mă întoarce făceam aprovizionare, apoi găteam până noaptea târziu, spălam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
accent austriac și nu aveam cu ce să dau de bănuit. C. I.: Până la urmă, gălăgia ei v-a fost de folos. S. Ț.: Da. M-am urcat în tren, un express Passau-Paris, și m-am dus la toaletă, extrem de curată și luxoasă, încât puteai face revelionul în cele mai bune condiții. Erau trei toalete în rând și am rămas oarecum consternat de eleganța și curățenia care poate fi într-un closet de tren, că la noi se urinează pe pereții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]