18,301 matches
-
Eleganza, titlu creat special pentru ea). A pozat pentru mai multe photonovels și a participat la mai multe filme în roluri marginale care puțin câte puțin o făceau să iasă în evidență, acestea fiind axate mai mult pe calitățile sale estetice. Într-un singur an au fost aproximativ 15 filme în genericul cărora ea a aparut atât cu numele de Sofia Scicolone cât și cu pseudonimul de Sofia Lazzaro. Joacă în filmul lui Giovanni Roccardi, "Africa sotto i mari" (1953) unde
Sophia Loren () [Corola-website/Science/309202_a_310531]
-
psihic și de cel fizic al operei sale. Ultimele două volume se referă la modalitățile artistice și la figurile de stil prin care aceste teme și motive iau ființă în opera poetului național. Astfel în "Tehnica interioară" sunt inventariate modalitățile estetice prin care elementele de decor pot fi internalizate, în timp ce în "Tehnica interioară" sunt evidențiate elementele de sintaxă, abaterile morfologice sau lexicale și prozodice specifice idiolectului eminescian. Dacă în ediția I criticul se ocupă exclusiv de biografia marelui povestitor din Humulești
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Argentina. În semifinală, Stiles a fost eficient ca omul de marcaj al playmakerului și golgeterului portughez Eusébio; el l-a anihilat practic pe portughez în acel meci, și Anglia a câștigat cu 2-1. S-a vorbit atunci de pierderea elementului estetic din fotbal, dar realiștii l-au felicitat pe Stiles pentru determinarea și curajul său. Tacticile lui Ramsey s-au dovedit a fi eficiente; Eusébio a obținut doar un penalty pe final, și Anglia a mers mai departe. Stiles, aflat la
Nobby Stiles () [Corola-website/Science/310583_a_311912]
-
eșafodaj textual din acest plan al românului Penultimul Don Juan se sprijină pe obsesia strategiilor iubirii, o iubire devenită suma a șantajului, avansurilor patetice, solicitărilor continue, remușcărilor exagerate. Un vertij nesfîrșit impus celuilalt prin posturile corpului. Aici intervine extraordinară încăpăținare estetică a autorului de a modela corpul, perceput plenar, după regulile sculpturalului și ale picturalului. "Proza lui Eugen Curta este ca un ritual de inițiere și autoedificare. urmărit cu încetinitorul și asaltat la tot pasul de primejdii și de imprevizibil. Prin
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art", Timișoara, 2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al fenomenului literar românesc și european, având ca nucleu receptiv criteriul estetic, Adrian Dinu Rachieru, spirit echilibrat și obiectiv, cu un discurs public de o rară urbanitate, nu s-a lăsat niciodată sedus de extremismele diverselor mode și ideologii.”
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Berg se înscriu ca momente memorabile în experiența muzicală a celor care au avut privilegiul să le urmărească. Artista a mărturisit că marea ei pasiune a fost dintotdeauna muzica de concert, către care au îndreptat-o preferințele ei muzicale, educația estetică aleasă, o anume simplitate și sobrietate - calități de asemenea definitorii pentru profilul ei interpretitiv. Faptul că s-a orientat cu operativitate în orice text muzical inedit, că a știut să deslușească liniile de forță ale oricărei partituri ce se înfățișa
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
bilunară pentru cultură și viață) a fost scoasă de scriitorul Adolf Meschendörfer. Întors de la studii din Germania, Meschendörfer a încercat să introducă și în rândul concetățenilor săi noile idei din artă și literatură. El s-a angajat pentru o educare estetică, pentru combatrea dilentantismului și provincialismului, pentru promovarea tinerelor talentea în rândul populției săsești. Publicația a căutat să stabilească legături cu ceilalți germani din Ungaria, dar și cu comunitățile maghiare și române. În 1908, Meschendörfer a publicat în foileton romanul "Leonore
Die Karpathen () [Corola-website/Science/310806_a_312135]
-
paginile revistei "" au apărut și articole pe teme știițifice și economice, dar Meschendörfer susținea în special "necesitatea evadării sașilor din cadrul tradițional al viziunii asupra lor înșiși". Meschendörfer pleda pentru înlocuirea valorilor legitimate prin tradițiile istorico-politice cu altele, întemeiate pe criterii estetice. În felul acesta, el căuta să inaugureze o direcție critică în cultura sașilor, menită a opera în cadrul ei reconsiderări atât în evaluarea trecutului cât și în fixarea opțiunilor viitoare. Pentru a avea o idee despre tematica unui număr din revistă
Die Karpathen () [Corola-website/Science/310806_a_312135]
-
plutire într-un spațiu imponderabil se concentrază în schițarea baletului executat de personajul feminin. Nu întâmplător și-a ales acest element de rapel vizual, având în vedere capacitatea expresivă sporită a corpului nubil, dinamica locomotorie fiind spontană și oferind satisfacții estetice amplificate de eleganța articulațiilor. Baloanele sunt supradimensionate pentru a sugera esența plutirii, dorința de învingere a barierei gravitației, de evadare asensională dintr-un univers prea rigid, care-și găsește exprimarea concretă în masivitatea edificiului din planul secund. Compoziția poate să
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
în aqua tinta și aqua forte) fluidul care unște elementele compoziției, peisajul în jurul căruia se sting și se aprind, calidoscopic geometriile riguroase închipuind subiecte din lumea reală. Mișcarea și iluzia, exacerbate sau temperate prin tehnica inciziei profunde, conferă un plus estetic lucrărilor. Ideatica acestora,de la zone aparent banale privind lumea si manifestarile ei concrete, la varii trimiteri culturale este reprezentată de (Luminile Orașului; Omagiu lui Moliere; Curtea cu Păsări; Hipism; Pădure Sacră; Comori Ascunse; Gradina Hisperidelor; Ipostaze ale Renașterii câteva din
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
ceea ce putea fi arătat la televiziune, lucru ce a determinat o creștere a ei în popularitate. Madonna a încercat să experimenteze cu diferite forme și stiluri, construind în proces o nouă imagine și identitate. S-a folosit de variate strategii estetice pentru a ilustra cântecele, atât narativ, cât și a deconstrui înțelesul adevărat al acestora. Cu videoclipurile de pe acest album, Madonna și-a schimbat imaginea de "jucărie de băieți" creată cu precedentele videoclipuri, filme și apariții din concerte, cu una sofisticată
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
că în mijlocul unor nuduri care aparțin unei concepții bahice, apare o țărancă îmbrobodită care are o vestimentație specifică satelor rurale românești. Ion Zurescu a fost de părere că o astfel de compoziție nu pare a fi justificată de niciun considerent estetic. Lucrările murale pe care Verona le-a realizat atât în palatul Kalinderu cât și la Cantacuzino au o anecdotică folosită ca un pretext pentru a înălța boltele prin ceruri transparente și pentru a crea impresia de volum utilizând armonii luminoase
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pictura murală de la Bran, pictorul a încercat o conciliere a valorilor ortodoxiei cu viziunea sa italiană. A obținut astfel, efecte monumentale plane cu tonalități sobre prin renunțarea la aerul, sobrietatea, culoarea și perspectiva cu care stilul baroc a reușit produse estetice dar mai puțin impozante. Artistul a respectat iconografia impusă de canoanele dogmatice religioase și a invocat tradiția pentru înfățișarea figurilor de ctitori și a familiilor lor. Reușita și temeinicia lucrării pe care a făcut-o la Bran, a dus după
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Acest incident l-a determinat pe Wallis să plece de la Warner Bros. în aprilie. În 1989, filmul a fost selectat pentru a fi păstrat în National Film Registry al Statelor Unite ale Americii ca fiind "semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic". În 2005 a fost inclus pe lista celor mai bune 100 de filme din ultimii 80 ani de către Time.com (filmele selectate nu au fost clasificate). În 2006, Writers Guild of America, west a votat scenariul filmului "Casablanca" ca fiind
Casablanca (film) () [Corola-website/Science/308837_a_310166]
-
1892 din cauza unor întârzieri, ea domină astăzi piața centrală din Milano, fiind un simbol al puterii economice pe care această capitala a Lombardiei, poartă de intrare a comerțului ce traversa Alpii, l-a reprezentat timp de veacuri. Maiestuozitatea și formele estetice ale catedralei sunt grăitoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai înaltă atinge 109 metri, și cele peste 2000 de statui, sunt foarte atent executate, la fel și marile ferestre ale clădirii, considerate a fi cele
Domul din Milano () [Corola-website/Science/308883_a_310212]
-
tematica filosofică, între râsul eliberator și gravitatea problemelor esențiale. În peste două decenii legate de prezența lui Horia Lovinescu, Teatrul Nottara și-a ridicat stacheta ofertelor și a făcut propuneri incitante în scopul unei deschideri culturale, prin înnoire problematică și estetică, menținând în mod constant audiența publicului. A acordat o atenție deosebită marelui repertoriu universal, consemnând în istoria sa montări de referință, cu texte de Shakespeare, Molière, Ibsen, Cehov, Gorki, Dostoievski, Albee, O’Neill, Pirandello, Garcia Lorca, G. B. Shaw și
Teatrul Nottara () [Corola-website/Science/308862_a_310191]
-
joace rolul lui Mildred Pierce din "filmul omonim", rolul revenindu-i lui Joan Crawford, care a primit un premiu Oscar pentru interpretare, Davis preferând să apară în "Secara e verde" (1945). Acolo a jucat rolul unei învățătoare engleze fără gust estetic, care salvează un tânăr miner de la o viață petrecută în minele de cărbune, oferindu-i o educație. Filmul a fost primit cu recenzii pozitive de către critici, cu toate că nu a atras un număr mare de spectatori. Următorul ei film, "Viață furată
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
la lumina soarelui. Tratamentul pe care l-a urmat și machiajul folosit pentru a-i mască petele decolorate l-au făcut din ce in ce mai palid. Structura fetei s-a schimbat deasemenea. Au apărut speculații cum că a efectuat o serie de operații estetice, la nas, bărbie și buze. La începutul anilor '80 a pierdut din greutate din cauza unei diete și dorinței de a avea un „corp de dansator”. Martorii spuneau că suferă de anorexie. În 1986 a suferit a patra operație la nas
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]
-
lui autobiografie, Moon Walk, care a fost scrisă în patru ani. Cartea s-a vândut în 200.000 de exemplare. Jackson a scris despre copilăria lui, despre Jackson 5 și despre abuzurile suferite. Deasemenea a mai vorbit și despre operațile estetice suferite, menționând că a făcut doar două operații la nas. Moon Walk a ajuns pe prima poziție în topul New York Times, al celor mai vândute cărți. Tot în acel an Jackson apare în filmul Moonwalker alături de Joe Pesci. Filmul rămâne
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]
-
să eficientizeze funcționarea sistemului de răcire prin intermediul izolației. Acest tip de acoperiș ecologic, așa-numit „rurban”, este o soluție arhitecturală reușită, care are capacitatea de a reduce nivelul de poluare fonic și a poluării datorate factorilor externi, creând un aspect estetic deosebit de atrăgător.
Comună rurbană () [Corola-website/Science/309760_a_311089]
-
Maeterlinck și Aristotel ("Poetica" mai ales), autori care l-au influențat durabil, așa cum a mărturisit-o. Scrie de asemenea poezii și câteva schițe de piese dramatice, astăzi pierdute. În 1899 redactează primul său manuscris, "Domnul Vivisector", care pune deja bazele esteticii sale literare și mai ales a observației științifice a vieții. În același an se îndrăgostește de Valerie (este numele pe care i-l dă în "Jurnal") al cărei nume real este Paula Ulmann, o actriță din Brünn. La 10 noiembrie
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
septembrie 1902 și citește abundent din Nietzsche în toată această perioadă. În 1902 "Jurnalul" său se îmbogățește de numeroase lecturi și adnotări (printre care "Cursurile științifice populare de filozofie pozitivistă", ale lui Ernst Mach, reflecțiile lui D'Annunzio și teoria estetică a lui Schiller). Lectura romanului lui Leopold Andrian, "Grădina cunoașterii", îl conduce către o scriitură personală și complezentă, apropiată de romantism. Își consemnează cu minuțiozitate stările sufletești, sentimentele și senzațiile. În luna octombire a aceluiași an, efectuează un voluntariat de
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
ultimele retușuri). La momentul inaugurării, presa locală a criticat atât durata mare a lucrărilor, cât și aspectul rezultatului final, pe care ziarul Conservatorul îl descria ca o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane, [care] din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de dorit, [din cauza] complect[ei] asimetri[i] și amestecul[ui] babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. Cazinoul era o sală de paiantă, cu pereții interiori captușiti cu scânduri vopsite
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
dorința de a promova importantă și beneficiile aplicării conceptului de Educație Timpurie realizată prin mijloacele teatrului. În cadrul programului sunt prezentate spectacole special concepute pentru copiii de până la trei ani, pentru aceștia originea tuturor experiențelor și experiența lumii fiind o experiență estetică. Programul Teatrului Ion Creangă valorizează capacitatea și potențialul copilului mic de a se implica, de a participa și de a învăța prin interacțiuni, demers având drept motto enunțul scriitorului francez Bernard Martino: „Bebelușul este o persoană”. Alături de ateliere de teatru
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
de presă rămâne un gen artistic cu iz de efemerida, dar cu impact de dinamita". Publicațiile la care colaborează însoțesc principalele articole cu ilustrații ce se vor comentarii la text. Desenele lui Dion au apanajul incisivității, dar și al expresiei estetice, dând echilibru materialelor tipărite. Ion Butnaru Grafician al tranșeelor și al arsenalelor, Dion vine la o tribuna încununată cu lauri, vorbind la milioane de microfoane cu grafitul sau, o limbă esperanto a păcii și a comuniunii umane. În anii sumbrii
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]