17,991 matches
-
Atitudinea marxist] fâț] de falsă conștiinț] reprezentat] de ideologie este considerat] o form] de lips] de libertate. La nivelul cel mai evident și mai superficial (unde se situeaz] de obicei problemele despre libertate în tradiția liberal] englez]), libertatea ne este furat] atunci cand întâlnim în urm]rirea scopurilor noastre obstacole externe, cum ar fi grațiile închisorii sau amenințarea violenței. Mergând mai departe, vom putea, de asemenea, recunoaște obstacole interne (cum ar fi dorințele impulsive și incapacit]țile) ca elemente distructive ale libert
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezaprobarea) lui Dumnezeu este singurul motiv pentru a fi moral. Aceasta ar putea fi pus] pe seama presupunerii c] justificarea principiilor morale nu funcționeaz] suficient de bine pentru a asigura respectarea lor - ca și cum cineva ar putea admite, de exemplu, c] a fura este r]u, f]r] a simți vreo obligație de a se înfrâna de la lucrul acesta. În general, totuși, când oamenii justific] un principiu moral, oferind motive pentru a-l respectă, aceasta este exact ceea ei vor s] fac]. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor s] fac]. De fapt, ar fi greu s] ne gândim cum ar ar]ta justificarea unui principiu moral-acela c] nu ar trebui s] furi - dac] nu ar exista motive pentru respectarea principiului, în cazul nostru, motive pentru a nu fură. Motivele pentru comportamentul moral ar putea fi totuși v]zute ca fiind inerent inutile, ca și motivele de a face ceea ce este dezirabil (și recunoscut ca atare). (Vezi Kai Nielsen, „Is «Why should I be moral» an absurdity?” [Este întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea loc în pieptu-mi, aș fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai faceți fabrici, faceți ateliere pentru pictori! Și și-a aprins o țigară, uitînd-o pe cealaltă, aprinsă și ea, între alte două degete. 5 iulie Prostul se întîlnește cu Licheaua și-i povestește cum az'noapte i s-au furat găinile. Dă amănunte, revelatoare, crede el, turuie întruna, cum s-a culcat, cum și-a așezat perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele mele, spune Prostul cum s-a trezit tehui, cum s-a dus glonț la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
5 iulie Prostul se întîlnește cu Licheaua și-i povestește cum az'noapte i s-au furat găinile. Dă amănunte, revelatoare, crede el, turuie întruna, cum s-a culcat, cum și-a așezat perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele mele, spune Prostul cum s-a trezit tehui, cum s-a dus glonț la poiată, cum a descoperit furtul, cum a început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le ducă, din gura lui am auzit. Cum? Licheaua? se crucește Prostul și o ia mai departe, bîiguind, în sus, pe stradă. Și doar m-a ascultat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că-mi poate da o idee... Și bîiguie și-și freacă fruntea și nu poate sta locului. După o săptămînă, Hahalera cu Licheaua. Știi chestia cu găinile Prostului, spune Hahalera, a susținut ieri la Terasă că nu i s-a furat nici o găină, totul a fost invenție. E tîmpit, zice Licheaua, știi doar că eu i le-am furat, și-am și luat bani frumoși pe ele, hai la o bere, dau eu. 1993 Umorul bolnavilor 25 ianuarie Cum am putea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o săptămînă, Hahalera cu Licheaua. Știi chestia cu găinile Prostului, spune Hahalera, a susținut ieri la Terasă că nu i s-a furat nici o găină, totul a fost invenție. E tîmpit, zice Licheaua, știi doar că eu i le-am furat, și-am și luat bani frumoși pe ele, hai la o bere, dau eu. 1993 Umorul bolnavilor 25 ianuarie Cum am putea diagnostica neputința acestei mari populații de a distinge binele de rău, de a decide radical în favoarea democrației, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îl las să treacă, aștept să se depărteze, pînă nu-i mai aud "vocalizele". - cea mai părăginită curte din centru? Cea a Teatrului Național; parte din gărduțul de fier (gardul original, masiv, a dispărut din anii stilizărilor proletculte) a fost furat, între Teatru și centrala termică e debaraua tîrgului, halal! ar zice conu' Millo. - demaraje orgolioase, scrîșnite, ca să vedem că mașina insului cu mustăcioară-brici e străină. - tablouri în boscheți: pe esplanada din fața Teatrului se răsfață produsele "hartiștilor"; n-am nimic cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vernisajului meu de la Orizont. Pentru că a desanta, oleacă, din moclomul Iași în tehuiul București înseamnă, mai întîi, a vedea, a tot vedea și, dacă se poate, a nota. Ajungînd, seara, cu un rapid (rapid! nu personal) din care s-a furat tot, numai roțile nu, ajungînd și lăsîndu-mi geanta în cămăruța de la Uniunea noastră, mă trezesc în Piața Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din mine se simte brusc paralel și, dacă ar dispune de strictul limbaj argotic al medicinei, ar încerca chiar (insolență!) mici recomandări, sumare prescripții. Clinchetul paharelor însă mă readuce subit în condiția de pacient la locul meu. Cum te mai fură fața cîte unuia! Cum te mai păcălește destăinuirea altuia! Cam pe-același post t.v. (sau pe altul, așijderea), invitatul unui viclean ronțăitor de ziare e, în seara asta, un ipochimen care, cu aerul lui dezabuzat, se și vede trecut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modei (proletare) de a înlătura feroneria (burgheză) a gardului ce delimita această incintă elitară de vulgul străzii. Locul luîndu-l o mizerabilă improvizație artizanală, iată că și aceasta e intrată într-un ireversibil proces de disoluție, porțiuni mari din ea fiind furate. Iar dincolo de pîrleazul de beton, de buni ani, se arată privirii noastre indignate un spectacol absolut întristător. Nu cred să existe alt loc din centrul bătrînului oraș care să-l concureze în mizerie și paragină. Promiscuitate ce contrastează cu interiorul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cele care n-au fost încă revendicate de proprietarii cei de mult plecați (sau de urmașii lor), arată, bietele, ca vai de capul lor. În schimb, cele revenite, de drept, stăpînilor lor sînt minuni proaspete și ochioase. Iar în vecinătate, furînd un pic din imensitatea pădurii, niște vile-gigant, înălțate peste noapte, sînt de-a dreptul imagini de reclamă. Nostalgii populiste? Nici vorbă. România nu-și poate reveni la parametrii ei interbelici decît prin soluția unică a proprietății. Va mai cunoaște, probabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a ținutei acestui popor emoțional. Un cunoscut fior pe șira spinării am simțit în momentul în care, alături de mama bocind ca furată în iarmaroc, tatăl o îmbărbăta pe fiica gimnastă cu ton de torționar: măi, tată, știi parola, spune-o! Vă imaginați astfel de spectacole grotești într-o Anglie, cu adevărat mare putere sportivă? Abătîndu-mă, din drumul regenerator spre Sinaia, am sunat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
replică: Dom' le, ce-aș mai ieși eu la drumu' mare... Și-i iau vorba din gură: Cu mitraliera, nu? Da, cu mitraliera... Îl opresc: Gata, sînt lămurit, apropo, cît mai e cotizația la partid?... Și finalizez: Fii atent, se fură tablouri pe rupte; n-ar strica să-ți aduci mitraliera aici... Îi zîmbesc și n-are-ncotro, îmi zîmbește. N-a venit decît o stagiune. Intra în sală cînd orchestra își făcea acordajul: să fie remarcată! Purta o pălărie de plajă, galbenă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aterizeze pe carnet o pană smulsă din parfumatul panaș roșu. Fusese chiar La Goulue? Îmbătat de sublimul clipei, am părăsit localul, Parisul, Franța și m-am întors în iadul ca atare din țară. Care, iată, nu a reușit să-mi fure nici pana roșie (păstrată la atelier, în pliantul faimoasei locante), nici pînza pictată atunci, la întoarcere. Și aflată acum în expoziția de la Mall. Pe care vă invit s-o vedeți. S'il vous plaît! 29 decembrie Dacă ar fi să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care se crede, mă rog, de vîrsta a doua) a debuta într-un ziar nou, cum e Ziarul de Iași. (De altfel, vechi de cînd lumea. Pentru că s-a ivit în lumea nouă, postdictatorială, tehuie și minunată, cu un nume-conștiință, furat mai ieri-alaltăieri.) Așadar, în agenda personală cu maimuțe: debut absolut! Ce s-a (mai) întîmplat dară de cînd mi-am... contuzionat dreapta scriitoare (și pictoricească)? O, cîte! Sper să le inventariez pe îndelete, cu dorită acribie și trecute prin filtrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la acea vreme "postromantică" părea mai mult o provocare textuală decît una pictural conceptuală, o îndrăzneală încă nepericuloasă, nu una de-a dreptul disolută, cum avea s-o cunoască sfîrșitul secolului XX. Dacă e vorba să ne lăsăm o secundă furați de rozul romantism al anilor șaptezeci, atunci să dăm curs cîtorva imagini care ne stau la îndemînă ieșene ca reflectînd, în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de lumini, transpirația stîncii sugerează speologia, mucegaiurile de pe sticle, magia neagră. De altfel, căruțul de cărat sticle se numește, brrr, diable. Pe terasă, în centru, la o cafea. Aud, într-o românească dă Ploiești, dinspre masa alăturată: Fă, i-am furat mașina; ce pretenție mai ai? Sînt doi ("niște doi") cu una, bruneți, cu celularele pe masă.. Adică, la treabă. Vitrină de librărie, pe Grammont. La Arte, albume de o eleganță inhibantă. Ambitus total: Mantegna, Rubens, Dürer, Autoportretul în secolul XX
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
li se pare nepermis de desuet. Și total irelevant în fluxul internațional al momentului. Paciența noastră însă în fața acestui dihotomic spectacol pare să nu aibă limite. Alături de foaia aceasta aflîndu-se acum o mirabilă farfurie cu ouă stahian închistrite, să ne fure, o clipă, nostalgia după fabuloasele figuri ale tîrgului de-al'dat. Pe cît de pitorești în substanța pînzelor lor, deja muzeificate sau tezaurizate în prospere case, pe-atît de la fel de pitorești în conduită. Rămîn inubliabile clipele cînd, părăsindu-și, fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modalități de transmitere a informației codificate arhetipal, fie prin ceea ce putem numi lumea cotidianului (mama, ca Vestală a focului, dar și vrăjitoarea sau descântătoarea; fiul, ca moștenitor care ia în stăpânire castelul sau casa, dar și slujitorul care trădează sau fură), fie în cel ritualic, sacralizat. Unitatea narativă funcțională poate fi considerat mitul, foarte activ în structurile de mentalitate ale medievalității românești, prins într-un "reglaj" continuu între trecut, realitate și imaginar, dar și între acesta și mozaicul istoric (când se
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fur die betreffende Strecke noch ein weiteres Mitglied der vorgeschriebene Besatzung vorhanden ist. Werwende Mutter Wochnerinnen durfen wahrend mindestens 14 Wochen nicht Mitglied der Mindestbesatzung sein. Davon mussen wenigstens 6 Wochen vor und 7 Wochen nach der Niederkunft liegen. b) Fur die Anwendungen der Verfugungen von den Normen mussen auch die Fahr- und Ruhezeiten berucksichtigt werden, die ausserhalb des Geltungsbereichs dieser Verordnung abgeleistet werden. ... 2. Mitglieder der Besatzung - Befahigung a) Die Mitglieder der Besatzung konnen sein: Leichtmaschinist, Leichtmatrose, Matrose, Bootsmann, Maschinist
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
einschreiben. Ein neues Bordbuch kann nicht ausgestellt sein, nur als mân das vorige Bordbuch vorstellt. 3. Das vorangegangene Bordbuch muss unaustilgbar "ungultig" gekennzeichnet und dem Schiffsfuhrer zuruckgegeben werden und muss an Bord fur 6 Monaten von der letzten Aufnahme behaltet. Fur die Aufhebung will mân den leeren Ort an die Seite mit dem letzten Schriftsstuck und auch 2 oder 3 folgenden Seiten absperren. Șo muss mân schreiben: Das neues Bordbuch wird ausgestellt und die Gegenwart wird aufgehebt.' (Datum, Ștempel und Behordesunterschrift
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
Die nach dem Wechsel der Betriebsform notwendige Eintragungen mussen auf einer neuen Seite des Bordbuches eingetragen werden. 8. Nummer 2 der Anleitung zur Fuhren des Bordbuches, wonach ein einziges Schemă pro Fahrt fur die Eintragungen der Ruhezeiten genugt, gilt nur fur Besatzungsmitglieder în der Betriebsform B. În den Betriebsform A1 und A2 mussen fur jedes Besatzungsmitglied Beginn und Ende der Ruhezeiten jeden Tag der Fahrt eingetragen werden. VIII. Ausrustung der Schiffe (Art. 12 - von der Normen) 1. Unbeschadet der ubrigen Bestimmungen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]