18,160 matches
-
a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de logică propriile comentarii. În logica indiană există o teorie destul de aprofundată a raționamentelor. Europa Logica aristotelică, în aspectul său formal, a stat la baza scolasticii din Evul Mediu. Anselm de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de logică propriile comentarii. În logica indiană există o teorie destul de aprofundată a raționamentelor. Europa Logica aristotelică, în aspectul său formal, a stat la baza scolasticii din Evul Mediu. Anselm de Canterburry (1033-1109) A interpretat natura noțiunilor universale susținând că există în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de logică propriile comentarii. În logica indiană există o teorie destul de aprofundată a raționamentelor. Europa Logica aristotelică, în aspectul său formal, a stat la baza scolasticii din Evul Mediu. Anselm de Canterburry (1033-1109) A interpretat natura noțiunilor universale susținând că există în mod real în afara obiectelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de logică propriile comentarii. În logica indiană există o teorie destul de aprofundată a raționamentelor. Europa Logica aristotelică, în aspectul său formal, a stat la baza scolasticii din Evul Mediu. Anselm de Canterburry (1033-1109) A interpretat natura noțiunilor universale susținând că există în mod real în afara obiectelor singulare și independent de ele formând un fel de esență
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
din Aquino (1225-1274) Duns Scott (1265-1308) Wiliam Occam (1300-1350) Johanes Buridan Petrus Hispanus Albert Saxonul Raymundus Lulus Țările arabe Ibn Rushd (1126 - 1198) Moise Maimonide (1135 - 1204) Secolul XVI Francis Bacon (1561-1626) În opera Noul Organon a fundamentat și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Occam (1300-1350) Johanes Buridan Petrus Hispanus Albert Saxonul Raymundus Lulus Țările arabe Ibn Rushd (1126 - 1198) Moise Maimonide (1135 - 1204) Secolul XVI Francis Bacon (1561-1626) În opera Noul Organon a fundamentat și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Petrus Hispanus Albert Saxonul Raymundus Lulus Țările arabe Ibn Rushd (1126 - 1198) Moise Maimonide (1135 - 1204) Secolul XVI Francis Bacon (1561-1626) În opera Noul Organon a fundamentat și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fundamentat și dezvoltat logica inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să ne călăuzim în cercetarea științifică. Cele patru reguli carteziene sunt: 1. a considera drept adevărate numai acele lucruri (idei) care sunt cunoscute și verificate (demonstrate); 2
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
inductivă. Poate fi considerat revoluționar în logică, fiind adversar al logicii aristotelice ajunsă prin denaturarea scolastică din instrument al cunoașterii o piedică în calea acesteia. A elaborat inducția științifică. Secolul XVII René Descartes (1596-1650) A combătut logica scolastică medievală și logica lui Aristotel. A formulat patru reguli după care trebuie să ne călăuzim în cercetarea științifică. Cele patru reguli carteziene sunt: 1. a considera drept adevărate numai acele lucruri (idei) care sunt cunoscute și verificate (demonstrate); 2. a descompune în procesul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ceea ce este simplu; 3. a te ridica de la simplu la complex, de la ceea ce este evident la ceea ce este mai puțin evident; 4. a studia obiectul în toate amănuntele lui. În 1662 adepții lui Descartes, Arnaud și Nicole au scris cartea , Logica sau arta de a gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
la complex, de la ceea ce este evident la ceea ce este mai puțin evident; 4. a studia obiectul în toate amănuntele lui. În 1662 adepții lui Descartes, Arnaud și Nicole au scris cartea , Logica sau arta de a gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
studia obiectul în toate amănuntele lui. În 1662 adepții lui Descartes, Arnaud și Nicole au scris cartea , Logica sau arta de a gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de a gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor extinzând teoria mijloacelor deducției. Immanuel Kant (1724-1804
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
forme anterioare experienței, imuabile, cu care rațiunea ar trebui să-și armonizeze activitatea. După Kant, adevărul sau falsul nu constau în concordanța sau neconcordanța ideilor cu obiectele din realitate, ci de concordanța dintre reprezentări. În felul acesta Kant a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
nu constau în concordanța sau neconcordanța ideilor cu obiectele din realitate, ci de concordanța dintre reprezentări. În felul acesta Kant a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
realitate, ci de concordanța dintre reprezentări. În felul acesta Kant a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
pe vechile căi matematice. În 1879 Frege a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz și pe baza acestui calcul a definit numărul natural numai prin concepte logice. Pe această bază a încercat să deducă aritmetica din logică inițiând astfel logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
această bază a încercat să deducă aritmetica din logică inițiând astfel logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
astfel logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]