KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...706 707 708 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

mod meschin. Profit�nd de anti? semitismul prevalent �n 1937, el a reprodus (�n �Biletele lui de papagal�) afi? ul electoral �n care Iorga apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui Iorga cu caractere ebraice, apoi de la coad? la cap �n alfabetul rom�nesc (latin): �Agroi�, f? c�nd apel la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Că s? nu se lase mai prejos, Iorga a replicat printr? o lovitur? sub centur?. Dup? instaurarea Dictaturii Regale, la 15 februarie 1938, el s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe scena Teatrului Na? ional (gra? ie influen? ei lui Iorga). Biletele erau adesea oferite gratuit. Iorga nu acceptă modificarea standardelor valorilor artistice instituite dup? Primul R? zboi Mondial. Fiul s? u mai mic, ? tefan, scria poezie, publicat? de �Neamul rom�nesc�. Dup? o pauz? , principala contribu? ie la critică literar? a lui Iorga a fost Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane (Bucure? ți, 1934), primul volum trat�nd perioadă 1867? 1890, iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acceptă modificarea standardelor valorilor artistice instituite dup? Primul R? zboi Mondial. Fiul s? u mai mic, ? tefan, scria poezie, publicat? de �Neamul rom�nesc�. Dup? o pauz? , principala contribu? ie la critică literar? a lui Iorga a fost Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane (Bucure? ți, 1934), primul volum trat�nd perioadă 1867? 1890, iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult o polemic? asupra curentelor literare moderne dec�ț o trecere �n revist? a literaturii rom�ne. Iorga explică �n prefă?? c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a fost Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane (Bucure? ți, 1934), primul volum trat�nd perioadă 1867? 1890, iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult o polemic? asupra curentelor literare moderne dec�ț o trecere �n revist? a literaturii rom�ne. Iorga explică �n prefă?? c?, dup? o pauz? �mult prea lung? �, se va ocupa de evolu? ia literaturii rom�ne, �de evolu? ia ? i nu de prezentarea ei�. Deoarece istoria, ? i deci ? i istoria literaturii, �nu este o �n? iruire cronologic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult o polemic? asupra curentelor literare moderne dec�ț o trecere �n revist? a literaturii rom�ne. Iorga explică �n prefă?? c?, dup? o pauz? �mult prea lung? �, se va ocupa de evolu? ia literaturii rom�ne, �de evolu? ia ? i nu de prezentarea ei�. Deoarece istoria, ? i deci ? i istoria literaturii, �nu este o �n? iruire cronologic? , ci o explicare. Oamenii ? i operele lor într? �n ? i ies din scen? conform rolului jucat �n cadrul evolu? iei organice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Eminescu (1929) cu �nt�rziere, ca prim? ministru, scriind o lucrare elogioas? �n dou? volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui Eminescu (Bucure? ți, 1931? 1932). A continuat totodat? s???i publice ziarele literare �Cuget clar�, �Noul s? m?n? tor� ? i �Neamul rom�nesc literar� �ntru sus? inerea crezului s? m?n? torist. Pe l�ng? curentele moderne din literatur? ? i art? , Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna antipatia fă?? de aspectele ur�te ale civiliza? iei moderne. El prezicea evolu? ia ur�ț? a sporturilor departe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aizeci sau optzeci de ani, nu putem spune dec�ț c? Iorga nu v? zuse �nc? nimic. �n ceea ce prive? te opera istoric? a lui Iorga din ultimul deceniu al vie? îi sale, ne vom referi la cele mai importante titluri. Locul Rom�niei �n istoriografie a fost stabilit de trioul Xenopol, P�rvan ? i, mai ales, de Iorga. Xenopol a fost autorul teoriei daco? rom�ne, P�rvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului Rom�niei �n istoria universal?. Dup

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a lui Iorga din ultimul deceniu al vie? îi sale, ne vom referi la cele mai importante titluri. Locul Rom�niei �n istoriografie a fost stabilit de trioul Xenopol, P�rvan ? i, mai ales, de Iorga. Xenopol a fost autorul teoriei daco? rom�ne, P�rvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului Rom�niei �n istoria universal?. Dup? o via?? �ntreag? de cercet? ri, activitate didactic? ? i experien?? istoric? , Iorga ? i?a asumat sarcina de a scrie o sintez? a istoriei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai importante titluri. Locul Rom�niei �n istoriografie a fost stabilit de trioul Xenopol, P�rvan ? i, mai ales, de Iorga. Xenopol a fost autorul teoriei daco? rom�ne, P�rvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului Rom�niei �n istoria universal?. Dup? o via?? �ntreag? de cercet? ri, activitate didactic? ? i experien?? istoric? , Iorga ? i?a asumat sarcina de a scrie o sintez? a istoriei Rom�niei ? i a lumii. Mul? i istorici �ncearc? s? realizeze acest lucru, dar este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e, P�rvan a furnizat dovezile arheologice, iar Iorga a contribuit la stabilirea locului Rom�niei �n istoria universal?. Dup? o via?? �ntreag? de cercet? ri, activitate didactic? ? i experien?? istoric? , Iorga ? i?a asumat sarcina de a scrie o sintez? a istoriei Rom�niei ? i a lumii. Mul? i istorici �ncearc? s? realizeze acest lucru, dar este ceva care r? m�ne totu? i dificil chiar ? i pentru cineva de talia lui Iorga. Aceasta nu se refer? la cea mai important? lucrare a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dificil chiar ? i pentru cineva de talia lui Iorga. Aceasta nu se refer? la cea mai important? lucrare a lui Iorga din acest deceniu: sinteză muncii lui de o via?? ? i r? spunsul la atacurile ? colii noi a fost Istoria rom�nilor �n zece volume, publicat? �ntre 1936 ? i 1939. �n cadrul acestor volume, Iorga reafirmă aproape tot ceea ce spusese despre istoria rom�nilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare na? ionalist? ? i patriotic? a trecutului rom�nilor. Volumele acestea prezentau trecutul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga din acest deceniu: sinteză muncii lui de o via?? ? i r? spunsul la atacurile ? colii noi a fost Istoria rom�nilor �n zece volume, publicat? �ntre 1936 ? i 1939. �n cadrul acestor volume, Iorga reafirmă aproape tot ceea ce spusese despre istoria rom�nilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare na? ionalist? ? i patriotic? a trecutului rom�nilor. Volumele acestea prezentau trecutul Rom�niei �n viziunea lui Iorga. El prezint? totu? i o galerie remarcabil? de portrete de p? rin? i ? i voievozi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
colii noi a fost Istoria rom�nilor �n zece volume, publicat? �ntre 1936 ? i 1939. �n cadrul acestor volume, Iorga reafirmă aproape tot ceea ce spusese despre istoria rom�nilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare na? ionalist? ? i patriotic? a trecutului rom�nilor. Volumele acestea prezentau trecutul Rom�niei �n viziunea lui Iorga. El prezint? totu? i o galerie remarcabil? de portrete de p? rin? i ? i voievozi �n cea mai bun? manier? de reconstituire. Iorga �ncearc? s? g? seasc? un loc pentru experien

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ilor �n zece volume, publicat? �ntre 1936 ? i 1939. �n cadrul acestor volume, Iorga reafirmă aproape tot ceea ce spusese despre istoria rom�nilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare na? ionalist? ? i patriotic? a trecutului rom�nilor. Volumele acestea prezentau trecutul Rom�niei �n viziunea lui Iorga. El prezint? totu? i o galerie remarcabil? de portrete de p? rin? i ? i voievozi �n cea mai bun? manier? de reconstituire. Iorga �ncearc? s? g? seasc? un loc pentru experien? a poporului rom�n �n cadrul istoriei universale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acestea prezentau trecutul Rom�niei �n viziunea lui Iorga. El prezint? totu? i o galerie remarcabil? de portrete de p? rin? i ? i voievozi �n cea mai bun? manier? de reconstituire. Iorga �ncearc? s? g? seasc? un loc pentru experien? a poporului rom�n �n cadrul istoriei universale. Dup? p? rerea lui, istoria rom�nilor nu poate fi �n? eleas? dec�ț �ntr? un cadru mai larg dec�ț Dacia. El r? m�ne credincios principiului s? u: geografia, natura ? i chiar ? i climă joac? un rol �n modelarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
prezint? totu? i o galerie remarcabil? de portrete de p? rin? i ? i voievozi �n cea mai bun? manier? de reconstituire. Iorga �ncearc? s? g? seasc? un loc pentru experien? a poporului rom�n �n cadrul istoriei universale. Dup? p? rerea lui, istoria rom�nilor nu poate fi �n? eleas? dec�ț �ntr? un cadru mai larg dec�ț Dacia. El r? m�ne credincios principiului s? u: geografia, natura ? i chiar ? i climă joac? un rol �n modelarea �sufletului� unei na? iuni. (Aceste idei pot fi g

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? m�ne credincios principiului s? u: geografia, natura ? i chiar ? i climă joac? un rol �n modelarea �sufletului� unei na? iuni. (Aceste idei pot fi g? site ? i �n Generalit?? i). Iorga �i descrie pe str? mo? îi �ndep? rta? i ai rom�nilor care au tr? it �nainte de �ntemeierea Romei ? i au d? inuit dup? c?derea ei. Ei s? au integrat �n viitoarea na? iune rom�n? pe durata acestui proces de formare ? i au r? mas neclinti? i �n acest ? inut, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
g? site ? i �n Generalit?? i). Iorga �i descrie pe str? mo? îi �ndep? rta? i ai rom�nilor care au tr? it �nainte de �ntemeierea Romei ? i au d? inuit dup? c?derea ei. Ei s? au integrat �n viitoarea na? iune rom�n? pe durata acestui proces de formare ? i au r? mas neclinti? i �n acest ? inut, care (dup? p? rerea lui Iorga) a fost relativ pu? în influen? at de c? tre slavii din jur. Ace? ți rom�ni �nconjura? i de popoare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au integrat �n viitoarea na? iune rom�n? pe durata acestui proces de formare ? i au r? mas neclinti? i �n acest ? inut, care (dup? p? rerea lui Iorga) a fost relativ pu? în influen? at de c? tre slavii din jur. Ace? ți rom�ni �nconjura? i de popoare slave erau lega? i de �Romă de R? s?riț� (Bizan? ul). Datorit? contactului lor permanent cu Bizan? ul, ei au p? strat vie Romă antic? ? i mo? tenirea român?. Reprezent�nd astfel echilibrul moral

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i �nconjura? i de popoare slave erau lega? i de �Romă de R? s?riț� (Bizan? ul). Datorit? contactului lor permanent cu Bizan? ul, ei au p? strat vie Romă antic? ? i mo? tenirea român?. Reprezent�nd astfel echilibrul moral, rom�nii au contribuit la consolidarea na? iunilor �nconjur? toare. Primul volum este intitulat Str? mo? îi care i? au precedat pe români, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmeaz? apoi �ntemeietorii ? i (mai important) cel de al patrulea, numit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
precedat pe români, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmeaz? apoi �ntemeietorii ? i (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ? inutului, care este cel mai controversat dintre toate, deoarece se ocup? de mileniul lipsit de documente din istoria rom�nilor. �Oamenii p? m�ntului� au supravie? uit �n acest v�rtej al marilor migra? îi ? i al n? v?lirilor barbare, retr? g�ndu? se �n codri ? i �n cre? tetul mun? ilor ? i alc? tuind un fel de �rom�ni din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din istoria rom�nilor. �Oamenii p? m�ntului� au supravie? uit �n acest v�rtej al marilor migra? îi ? i al n? v?lirilor barbare, retr? g�ndu? se �n codri ? i �n cre? tetul mun? ilor ? i alc? tuind un fel de �rom�ni din popor�. Cel de al cincilea volum este Cavalerii, care acoper? mijlocul ? i sf�r? ițul Evului Mediu, fondarea Principatelor Rom�ne, perioada transilv? neanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul ? ase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
v?lirilor barbare, retr? g�ndu? se �n codri ? i �n cre? tetul mun? ilor ? i alc? tuind un fel de �rom�ni din popor�. Cel de al cincilea volum este Cavalerii, care acoper? mijlocul ? i sf�r? ițul Evului Mediu, fondarea Principatelor Rom�ne, perioada transilv? neanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul ? ase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Volumul ? apte, Monarhii ? i volumul opt, Reformatorii, prezint? punctul de vedere mult prea favorabil al lui Iorga asupra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Despre aceast? �ruptur? � se vorbe? te �n volumul nou?: Revolu? ionarii, care se ocup? de antecedențele anului 1848, de acest an al revolu? iei ? i de urm? rile lui. Ultimul volum este alc? tuit din dou? c?r? i, aduc�nd istoria Rom�niei p�n? la mijlocul anilor �30. Prima este intitulat? Unificatorii, �n care Iorga analizeaz? procesul ? i personalit?? ile care au contribuit la realizarea unit?? îi na? ionale. Cea de a doua, �ntregitorii, �i descrie pe �ntregitori�. Scriind despre el (? i despre cumnatul s? u

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
arhivele din toat? Europa, s? au pus pe treab? ? i au scos la iveal? toate documentele �n beneficiul na? iunii lor, aduc�ndu? le acas? ? i pun�ndu? le la dispozi? ia restului lumii. �n felul acesta au luptat ei pentru �ntregirea Rom�niei. Iorga a �nceput s? traduc? Istoria rom�nilor �n limba francez? , dar aceasta nu a fost niciodat? tradus? �n �ntregime. Criticii acestor zece volume monumentale sus? în c? Iorga nu a analizat cu aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]