18,636 matches
-
specifică și, în urmare, trebuie utilizat în scopul împlinirii vocaționale. Nu este vorba aici despre o reflecție asupra timpului, ci despre "instinctul" unicității fiecărui moment trăit de omul de vocație. Simpla conștiință a faptelor proprii se transformă în conștiinciozitate asupra rostului acestor fapte. Exercițiul dispozițiilor sufletești pentru simpla adaptare devine activitate aptitudinală care are drept scop invenția unui nou mod de muncă. Arta, știința, religia sunt spații culturale posibile prin creația vocațională; evoluția la care ele sunt supuse nu ar avea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică misiunea culturală a unui popor, rostul său istoric, ansamblul creațiilor care, luate împreună, determină un drum specific, o evoluție culturală originală. Acest sens desacralizat avea în cultura română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apăreau vocațiile de care acesta avea nevoie. Acum ar fi timpul să ne punem următoarea întrebare: putem determina "mijloacele raționale" care să pregătească apariția personalităților vocaționale și să pregătească, de asemenea, opinia publică pentru a le recunoaște și a înțelege rostul lucrării lor? Acestei întrebări i se poate răspunde printr-o "pedagogie socială" și printr-o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi individualitățile înzestrate vocațional și de a le sprijini în desăvârșirea lor ca vocații. Un rol necesar, pentru viața unui popor, fiindcă în absența vocațiilor individuale așadar și în absența unei "tehnici" care le favorizeze constituirea, așa cum pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
negării lor totale. Interpretarea "biologistă" a supraomului (prezentă, uneori cu un accent nejustificat, la unii exegeți ai filosofiei lui Nietzsche) nesocotește faptul că prețuirea vieții nu este act al vieții înțeleasă biologic. Prețuirea vieții este un act valorizator și are rost numai într-o cultură: e drept, tocmai pentru a "transmuta" valorile acesteia. Supraomul, în genere, orice ipostază a excelenței umane, revalorizează viața, iar actul său ia două direcții: a) valorizarea negativă a vieții pervertită sub presiunea valorilor sociale (faptul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pare a fi pierdut și șansa de a mai reveni: voința de putere. Există în istorie o presiune a vechiului: în fond, viața actuală este dominată de valorile trecutului; dar există și posibilitatea unei întoarceri înapoi a privirii căutătoare de rosturi originare, a unei adânciri în realitatea istorică, pentru a dibui o forță care trage în jos, către însăși originea vieții: tocmai aceasta face posibilă și justifică lucrarea nobilului; de aici, poate, și prețuirea de care se bucură tradiția în ochii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idei fundamentale ale filosofiei lui Nietzsche, potrivit unor interpreți ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
transformatoare, urma să sfâșie istoria omenirii în două, idee care urma să devină misterul oamenilor superiori și care, prin aptitudinea sa de a educa și selecta, urma să-l cheme pe supraom din interioritatea umană (subl. C.)"257 explică totodată rostul "istoric" și cultural al supraomului, adică umanitatea însăși, în ceea ce ea are actual și în ceea ce ea ar trebui să fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului, dacă îl apropiem de astfel de modele, asemănătoare în privința principiilor de construcție filosofică pe care le acreditează, așa cum sunt energetismul și personalismul? Incercăm mai departe să dezvăluim rosturile explicative ale ipotezei personalismului energetic în ordinea filosofiei contemporane și, pe acest temei, să regândim locul său în spațiul acestei filosofii, pornind, cum este firesc în acest moment al demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scos în evidență primul sens al reconstrucției ostwaldiene; el este ușor de recunoscut în explicațiile "locale", la nivelul detaliilor, în construcția lui Ostwald. Mai departe va fi evidențiat și celălalt sens, sesizabil mai cu seamă atunci când autorul lucrează la nivelul rosturilor "globale", "sintetice" ale principiului energiei. În prezentarea de față, diferența menționată este semnalată îndeosebi la nivelul conceptelor fundamentale utilizate de Ostwald pentru a construi o "imagine" a lumii ca totalitate: energia (pur și simplu) și "imperativul energetic". Diferența viziunii energetiste
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de energie). De altfel, suveran în spațiul umanului este "imperativul energetic": "Nu pierde nici o energie; pune-o în valoare"275. Într-un asemenea univers, în care toate actele omului, toate instrumentele folosite de el, toate scopurile sale nu au alt rost decât economia de energie, omul devine el însuși un instrument. "Imperativul energetic" nu valorizează umanul, ci "energeticul". Scopul-în-sine este, desigur, energia. De altfel și alte componente ale universului uman, cum ar fi valorile, statul, știința, banii nu sunt decât forme
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca "ideal central", omul tinde către propria sa "idealizare". Modelul explicativ al energetismului este monismul naturalist (în fond, energetist); al personalismului energetic este monismul filosofic. Prin urmare, între aceste două formule filosofice există o diferență de model explicativ; ele au rosturi reconstructive deosebite. Programul "monismului a posteriori", dincolo de realizarea efectivă pe care o primește la W. Ostwald, s-ar putea să-l fi atras pe C. Rădulescu-Motru. Apropierea filosofului român de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
momente care ar avea demnitate existențială și specific dincolo de "scopul final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic. Iar personalitatea nu este, cum a remarcat Rădulescu-Motru, refe-rindu-se la energetism, decât o corelație energetică printre celelalte. Energetismul își joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit"282. Energetismul personalist nu este o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea are un statut dublu: este existența umană perfectă, pe suport individual și posibilă prin creația a treia; este forma istoric-umană de existență, sensul lucrării ei fiind, din această perspectivă, îndreptarea către Absolutul divin. Renouvier este interesat de ambele ei rosturi. Forțele naturii, opuse Absolutului divin, vor fi supuse de om odată recâștigată justiția divină. Omul-persoană împlinită, ca stăpân al naturii, nu are, totuși, nimic din natură. Ceea ce înseamnă că apropierea de divin îndepărtează de natură: la limită, mântuirea, ca reinstaurare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și personalizarea) integrându-se în evoluția "energetică" a lumii. De asemenea, natura apare în ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care el provine; o aduce în propria sa structură, schimbându-i rostul. Așadar, natura nu este exterioritate pură. C. Rădulescu-Motru pune pe seama ei întreaga bogăție aptitudinală a persoanei; Em. Mounier face din ea obiectul primului act al vieții personale: "asumarea realului (a mediului natural n. C.) este primul demers al oricărei vieți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valorizare aruncă persoana dincolo de propriile sale limite; valorizarea veritabilă este o performanță. Omul alege de multe ori constrâns (nu liber) și de aici decurge "eșecul valorilor": suferința, răul, neantul. Valorizarea veritabilă este posibilă prin acțiune. Angajarea prin acțiune are un rost imediat: modificarea realității exterioare (în scopul ameliorării condiției în mediu a persoanei) și unul mediat: crearea valorilor (în scopul îmbogățirii universului de valori, dar și pentru cauza finalității absolute, anume identificarea cu transpersonalul). Nu este posibilă o identificare totală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deși "viața personală începe odată cu capacitatea de a rupe contactul cu mediul"301. Este posibilă o asemenea viziune la acești doi filosofi personaliști (C. Rădulescu-Motru și Em. Mounier), pentru că libertatea și omul nu sunt privite în sine, ci numai prin rostul lor în ordinea lumii. Viziunea aceasta "ecumenică", sub raport cosmologic, nu poate pune omul în dezacord cu alți constituenți ai lumii. De aici, desigur, și acordul cu Absolutul. Viziunea asupra omului este, totuși, prinsă în cadre diferite la cei doi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
divină), evoluția, finalitatea și personalitatea. Faptul acesta reprezintă un veritabil temei pentru ideea participării personalismului energetic la modelul personalist, la "logica formală" a personalismului. III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană Comparația cu personalismul a avut rostul de a arăta și deosebirea relativă de program, de "imagine" teoretică a omului și mai ales de conștiință filosofică a personalismului energetic față de personalism, dincolo de apropierile, asemănările de model explicativ și identitățile "sintactice". Dar aceste deosebiri nu pot fi gândite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la folosirea termenului de personalism energetic, de către Rădulescu-Motru, pentru a-și numi concepția filosofică. În Mitul lui Sisif, Albert Camus socotea că recunoaște urgența unei probleme filosofice după acțiunile la care obligă. Asumând această "regulă de metodă" pentru a regândi rostul personalismului energetic, putem spune că problema care exprimă, în întreaga filosofie a lui C. Rădulescu-Motru, urgența cea mai necontestată vizând actul reconstrucției antropologice, el însuși cel mai urgent în intenție filosofică, este problema persoanei umane. Drept urmare, asemenea întregului personalism, conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofii (personalismul) cuprinde, ca o variantă bine individualizată, personalismul energetic. Este acea variantă care, mai bine decât cea a lui Ch. Renouvier, conservă și aspecte formale ale filosofiei lui Kant. S-ar părea că personalismul energetic, așezând omul în acest rost, la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, antropomorfizează. Dar, mai întâi, posibilul antropocentrism nu presupune antropomorfizare; în plus, centrul reprezentat de om nu se află "peste tot și nicăieri". C. Rădulescu-Motru îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a umanului; dar în măsura în care s-a blocat în această întreprindere, a devenit "științifică". Este vorba, desigur, despre o anumită linie de continuitate și nu despre întreaga filosofie postkantiană.) Ea a lucrat și la recunoașterea-de-sine a omului, justificându-și, astfel, neîncetat, rostul. Din aceste atitudini s-au născut și "naturalismele" și "absolutismele" despre care am vorbit mai sus, dar, de asemenea, și variantele "personaliste", unele prezentate în lucrare. Unde se află personalismul energetic în acest spațiu teoretic creat prin "inventarea" omului? A
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aduce noul în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale, ci, de asemenea, condiționări naturale, dispozițiile care fac posibil exercițiul muncii, fie în cadre date, fie în unele ce impun un nou fel al muncii. Omul are rosturi existențiale recognoscibile numai prin raportare la existență ca totalitate; el apare ca un mod de a fi, nu ca o simplă existență printre altele. Aici avem temeiul unei idei cu rol de concluzie în lucrare: modelul de reconstrucție antropologică la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]