20,360 matches
-
comisar acuză" (având la bază un scenariu scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu); în acel film apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", după cum a explicat regizorul. La finalul filmului, comisarul Moldovan este ucis de legionari. Colectivul de scenariști de la "Un comisar acuză" a scris scenariul unui film ce continua acțiunea din acel film în
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", după cum a explicat regizorul. La finalul filmului, comisarul Moldovan este ucis de legionari. Colectivul de scenariști de la "Un comisar acuză" a scris scenariul unui film ce continua acțiunea din acel film în contextul pregătirii și desfășurării Rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Pe crucea de pe mormântul comisarului Moldovan se află următoarea inscripție: "„Tudor Moldovan 1900-1940”". Comisarul Moldovan a fost readus la viață, dezvăluindu-se
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
României și șansa uriașă de a o transforma într-un film văzut de jumătate din populația țării. Sergiu Nicolaescu a depus la 30 iulie 1977 subiectul filmului la Casa de Filme 5, apoi la 5 august o primă formă a scenariului. Asociația Cineaștilor din România (ACIN), prin istoricul Ioan Ardeleanu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. și referent de specialitate, a avizat favorabil scenariul, singurul care s-a declarat împotrivă fiind scriitorul Romulus Zaharia. Conducerea Consiliului Culturii și
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
filmului la Casa de Filme 5, apoi la 5 august o primă formă a scenariului. Asociația Cineaștilor din România (ACIN), prin istoricul Ioan Ardeleanu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. și referent de specialitate, a avizat favorabil scenariul, singurul care s-a declarat împotrivă fiind scriitorul Romulus Zaharia. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a aprobat filmul la 30 decembrie 1977. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. El a intrat în faza de
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
maiorul Gheorghe Rovența. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 4.902.000 lei. Filmul a fost vizionat de conducerea C.C.E.S. la 13 iulie 1978, fiind aprobat ”cu felicitări”. După filmul "Revanșa", regizorul Sergiu Nicolaescu a scris un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
scris un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins de cenzura comunistă. Ca urmare a faptului că filmele cu comisarul Moldovan au avut un mare succes la public în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu a realizat în 1981 un
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
piept la finalul lui „Un comisar acuză”, combate cu succes bandele conduse de Paraipan, care află, cu groază, că temutul comisar trăiește. Omul de acțiune îi are pe comunistul Pârvu în stânga sa și pe devotatul Limbă în dreapta. În colaborare la scenariu cu Vintilă Corbul și Eugen Burada, Nicolaescu se străduie să respecte riguros cronologia politică, într-o intrigă rocambolescă, forțând adevărul istoric până la capturarea întregii conduceri legionare, în pofida protecției germane, de către imbatabilul Moldovan. Acțiunea e presărată cu răpiri, dansuri de tavernă
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
în care a fost reconstituit traseul parcurs de la momentul ridicării de la domiciliu a profesorului Iorga și până când acesta din urmă a fost găsit împușcat în pădurea Strejnic, alte informații fiind oferite de Alina Rioșanu și unchiul regizorului, comisarul Gheorghe Cambrea. Scenariul a fost scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Face parte din seria de filme cu Comisarul Miclovan/Miclovan, fiind precedat de "Cu mâinile curate" (1972) și "Ultimul cartuș
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
murim.”. Toate acestea pledează pentru ideea că PCR era un partid de mase, compus din membri români. Pârvu a fost comparat de unii jurnaliști cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în timp ce avocatul Marin ar putea fi o replică cinematografică a lui Lucrețiu Pătrășcanu. Scenariul filmului "" a fost scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Regizorul realizase anterior două filme ("Cu mâinile curate" și "Ultimul cartuș") în care apăruse un comisar pe nume Miclovan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
determinat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-i ceară scriitorului Titus Popovici să reînvie personajul, dar scenaristul nu a fost de acord. Scenariștii filmului " Un comisar acuză" au inventat un alt comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", a explicat ulterior regizorul. Noul comisar era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al comisarului Moldovan este prezentat în film Tudor, dar comisarul Bucur i se adresează într-o
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil. Acest film a avut premiera la 4 septembrie 1978. Regizorul Sergiu Nicolaescu a scris apoi un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
apoi un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins de cenzura comunistă. Ca urmare a faptului că filmele cu comisarul Moldovan au avut un mare succes la public în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu a realizat în 1981 un
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
trecătoare cu mulți ani în urmă. Prințul (devenit acum rege) se duce în sanctuar, iar, la îndemnul Timpului de a lua coroana, el răspunde că poate domni și fără coroană, lăsând-o acolo ca un simbol al unirii și dreptății. Scenariul filmului "" a fost scris plecând de la o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Regizorul a declarat că povestea sa preferată în copilărie a fost „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”; el a văzut apoi filmul italian "Coroana de oțel" cu
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema regizorul își anunța intenția de a
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
sper să reușesc”." La finalul filmului, se aduc mulțumiri pentru sprijinul deosebit acordat companiilor Mindshare Media, Mediaedgecia, Mediacom România, Team Advertising, Optimedia, Tempo Advertising, Danone și Omniasig S.A.. Pe genericul de final este trecut 2007 ca an al realizării filmului. Scenariul filmului, de Sergiu Nicolaescu și Adina Mutăr, „respiră [...] parfumul de plagiat”, prin faptul că preia identic elemente esențiale din povestirile "Ruletistul" de Mircea Cartarescu și "Zaraza", de Andrei Ruse. Filmul "Supraviețuitorul" a avut premiera la 11 aprilie 2008 la șase
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
acolo găsește medalionul ars al tatălui său și-l ia cu el spunând că poate-i va purta noroc. Irene se întoarce la Paris, spunându-i lui Andrei să caute băiatul în continuare pentru că ea ar vrea să-l înfieze. Scenariul filmului a fost scris de Dumitru Radu Popescu și Sergiu Nicolaescu. Pe genericul de la începutul filmului este făcută următoarea precizare: "„întâmplările din film sunt inspirate din fapte reale și orice asemănare de nume este pur întâmplătoare”". Filmul a câștigat concursul
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
vrea să le dea acestora nici un semn că ar fi viu”". Într-un articol publicat în "Revista 22", Laurențiu Brătan a criticat dur filmul, considerând că filmele regizate de Sergiu Nicolaescu în ultimul timp sunt catastrofe ale unui regizor megaloman. Scenariul este catalogat "„prost și confuz spre final”". Jurnalistul remarcă existența unor „scene corect filmate, în spiritul cascadoriilor de odinioară” precum cea a evadării marinarului din autoizoterma cu morți, dar numai dacă este scoasă din context, altminteri scena este lipsită de
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
Bahamas și să o ducă acolo pe Brigitte. La finalul filmului, Morgan o ia de mână pe Elena și pornesc amândoi pe jos. Rezizorul Sergiu Nicolaescu a fost un participant activ la Revoluția din decembrie 1989. El a scris un scenariu fictiv inspirat din evenimentele petrecute în zilele Revoluției, în care a reprodus și evenimente reale precum procesul și execuția soților Nicolae și Elena Ceaușescu. Filmul " Punctul zero" este o coproducție româno-americană, fiind produs de Star Film în colaborare cu firma
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
Mihail, cîine de circ (în ) este un film de aventuri româno-vest german din 1979, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu ce a adaptat romanul omonim al scriitorului englez Jack London. Rolurile principale sunt interpretate de Karl Michael Vogler, Ernest Maftei, Sergiu Nicolaescu, Ilarion Ciobanu, Amza Pellea și Ion Besoiu. Plictisindu-se de viața dusă în vila soților Harley (Sergiu Nicolaescu
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]
-
a întors la vila familiei Kennan după răscumpărarea sa de la circ. Ajuns acolo, câinele se simte iarăși trist. Într-una din zilele în care alerga pe malul mării, el îl reîntâlnește pe Dag, așa cum se întâmplase mai demult. Potrivit genericului, scenariul acestui film a fost scris de Dumitru Carabăț și Rüdiger Bahr. Filmul a fost realizat în coproducție de Casa de Filme 5 și compania germană Tele München Fernseh GmbH + Co. Produktionsgesellschaft. Începuturile acestui film au fost destul de zbuciumate. Scenariul inițial
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]
-
genericului, scenariul acestui film a fost scris de Dumitru Carabăț și Rüdiger Bahr. Filmul a fost realizat în coproducție de Casa de Filme 5 și compania germană Tele München Fernseh GmbH + Co. Produktionsgesellschaft. Începuturile acestui film au fost destul de zbuciumate. Scenariul inițial purta titlul „Jerry Insularul” și era o adaptare a romanelor "Mihail, câine de circ" (1917) și "Mihael și Jerry" (1917) scrise de romancierul american Jack London. Filmul urma a fi regizat de Sergiu Nicolaescu. Aceasta nu era prima colaborare
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]
-
și Jerry" (1917) scrise de romancierul american Jack London. Filmul urma a fi regizat de Sergiu Nicolaescu. Aceasta nu era prima colaborare între cei doi. Carabăț fusese redactorul părții a II-a ("Unirea") a filmului "Mihai Viteazul" (1971) și scrisese scenariul filmului " Accident" (1977), după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Proiectul filmului „Jerry Insularul” a fost analizat în martie 1978 de Casa de Filme 5. Lucrările de pregătire au început la 15 martie 1978, în următoarele două lunii fiind purtate
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]
-
martie 1978, în următoarele două lunii fiind purtate discuții la București și la München cu studioul german Tele München Fernseh GmbH + Co. Produktionsgesellschaft, filmul urmând a fi realizat în coproducție. Partenerul german a venit cu o serie de propuneri, iar scenariul lui Dumitru Carabăț, care fusese deja achiziționat de studioul românesc, a fost abandonat în favoarea altei variante. Actorul și regizorul german Rüdiger Bahr, care mai colaborase anterior cu Sergiu Nicolaescu ca actor în serialul de televiziune "Lockruf des Goldes" (1975), a
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]
-
Carabăț, care fusese deja achiziționat de studioul românesc, a fost abandonat în favoarea altei variante. Actorul și regizorul german Rüdiger Bahr, care mai colaborase anterior cu Sergiu Nicolaescu ca actor în serialul de televiziune "Lockruf des Goldes" (1975), a modificat semnificativ scenariul filmului, rescriind porțiuni întregi din el. Protagonistul filmului era câinele Fluffy, un terrier irlandez de doi ani, care a fost ales în urma unui casting organizat printre căței la canisa contesei Stauffenberg, de lângă Frankfurt. Regizorul a stat două zile în castelul
Mihail, cîine de circ (film) () [Corola-website/Science/312745_a_314074]