19,560 matches
-
unor nivele de înălțimi diferite într-un ansamblu unitar. Pictura de tavan a operei a fost adeseori criticată și în 1964 a sfârșit prin a fi înlocuită de picturile executate de Chagall, care au un efect oarecum straniu în contextul arhitecturii și decorurilor concepute altminteri ca un tot, la finele secolului al XIX-lea.
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
Sala este complet lambrisată cu lemn de stejar, colorat în diferite nuanțe. Caracteristica acestei săli este modulul format din doi pilaștri din lemn de stejar, care se repetă la fiecare 6 m pe întregul perimetru al sălii, element întâlnit în arhitectura Renașterii italiene. Pe latura dinspre exterior sunt 5 ferestre cu ancadramentele puternic marcate cu sculpturi în lemn. Un element în plus la această sală sunt oglinzile din ipsos patinat, cu ornamente din stuc. Plafonul este bogat ornamentat cu elemente din
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
stejar machetat cu lemn de cireș), reprezintă un tot unitar în acest spațiu. Lemnul folosit aici este de proveniență autohtonă, stejar băițuit în diferite nuanțe. În această sală arhitectul a introdus ca stil renașterea, intercalând cu elemente artistice tradiționale ale arhitecturii românești. Șildurile și clanțele, ca și cache-radiatoarele sunt executate de artiști plastici după desenele arhitecților. Fundalul sălii este diferit de restul tratării decorative având panouri complet lambrisate și sculptate în lemn pe care urma să se pună harta României. Covorul
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
concurs de propuneri de finisare, acestea materializându-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la mărime naturală în șantier. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, având ca bază de inspirație elemente din arhitectura brâncovenească. Pardoseala din zona centrală este concepută în forma unui mare covor, cu marmură albă și Căprioara bej, și o bordură de elemente decorative, compoziție în alcătuirea căreia, pe lângă cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
20 m), și a doua ca suprafață - 2.040 m². Această sală este situată în axul principal al palatului, cu deschidere printr-o logie amplă către Piața Constituției și Bulevardul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
amplă către Piața Constituției și Bulevardul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate. Plafonul
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate. Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele sălii, executate din tablă aurită, este croit în
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cireș, iar rama din marmură albă, cu motive inspirate din arhitectura tradițională românească. Sala se deschide direct către exterior, către parc, prin niște uși - ferestre înalte de 8m cu ornamente metalice din inox. Luminatorul care ocupă aproape toată nava centrală este executat de către artiștii plastici cu elemente din aluminiu turnat acoperit
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
pereții din capetele sălii trebuiau să stea portretele celor doi soți , având fiecare 10 m înălțime. Sala C. A. Rosetti este sală de spectacole a Centrului Internațional de Conferințe ce găzduiește, de asemenea, conferințe, concerte, piese de teatru etc. Ca arhitectură interioară se remarcă elementele stilului cubist, art-deco (scaune) în culori în care predomină ocru-auriu, conferindu-se astfel sălii o anumită intimitate. Covoarele sunt în semicerc, ca și băncile care circumscriu spațiul central. Întreaga încăpere este dominată de imensul candelabru central
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
este dublat de un șanț cu apă care alimenta și morile din întreg orașul. Cum Bistrița nu s-a găsit în prima linie de rezistență aflate în calea primejdiilor, sistemul său de apărare s-a păstrat în formele impuse de arhitectură militară de factură gotica și renascentista, spre deosebire de alte burguri nevoite să-și adapteze permanent sistemele de apărare în funcție de evoluția tehnicii de război și a armelor de foc. Chiar dacă din vechea cetate nu s-au păstrat decât niște mici fragmente evocarea
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orașul dar azi se numesc simplu „pasaje”. Centru istoric al Bistriței păstrează 22 de pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei. Orașul Bistrița păstrează azi 54 de monumente de arhitectură, situri arheologice și monumente sculpturale de interes național / internațional și 145 de interes local. Între acestea Biserică Evanghelica din Piața Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al orașului. Construită din secolul al XIII-lea în mai multe etape este
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrița, precum și de urbanistica să care creeaza microclimatul specific Bistriței. Astfel: iar temperaturile extreme absolute au fost de: Luna cea mai rece este: cea mai caldă: Monumente de arhitectură: Lăcașe de cult: Muzee și expoziții: Obiective memoriale: Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bistrița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,05%). Principalele
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”. În Constanța se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii "art nouveau" din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton. Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton. Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Petru și Pavel este cea mai înaltă clădire din oraș. De asemenea, în Bacău există Biserica și ruinele Curții Domnești unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul și coregentul lui Ștefan cel Mare. Biserica „Precista", a fost sfințită la 1 ianuarie 1491, arhitectura fiind tipică pentru seria ctitoriilor domnești din acel veac. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinții Trei Ierarhi, de la Iași. Împortantă mai este și Biserica Sfântul Ilie, o biserică Ortodoxă construită în
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
situri arheologice: cetatea Giurgiu (secolele al XIV-lea-al XVIII-lea) aflată la vest de Șoseaua Portului; și situl de la „Malu Roșu”, unde au fost găsite două așezări din paleoliticul superior și paleoliticul inferior. Două sunt clasificate că monumente de arhitectură: fragmente din zidul cetății turcești (secolul al XVIII-lea) alfate în spatele loturilor de pe strada Dunării; și Turnul Ceasornicului (1771) din Piață Unirii, construcție bazată pe un minaret al unei vechi geamii. Celelalte două monumente istorice de interes național sunt monumente
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
din secolul al XIX-lea „Diana” (din Piață Gării) și „Apollo Belvedere” din strada Parcului, colț cu strada Călugăreni. Obiectivele din oraș incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local sunt clasificate că monumente de arhitectură (69) și monumente de for public (6). "Mausoleul Eroilor". Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din inițiativa filialei Societății „Cultul Eroilor“ din orașul Giurgiu, după un plan al arhitectului State Baloșin. El este situat pe locul fostului cimitir al
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (în , în ) este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală din Cluj și se numără printre monumentele emblematice ale orașului. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
artă occidentală”. Vasili Kandinski a fost numit director al Muzeului Culturii Artistice, înființat în 1919, și a deschis numeroase muzee de provincie. Aici, din nou, lipsurile au limitat ambițiile regimului. Din cauza lipsei de fonduri pentru reconstrucție, cele mai multe dintre proiectele de arhitectură și de inovație nu au putut fi finalizate. Noul mediu politic și cultural a favorizat apariția unor curente noi și unor dezbateri între școli. Potrivit lui , „înăuntrul acestei noi viziuni, se pot distinge două orientări, în fapt două avangarde: o avangardă
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
tipărirea povestirii "Banduristul sângeros", prevăzută a apărea în revista "Biblioteka dlea citenia" ("Biblioteca pentru lectură"). 1835: În ianuarie apare volumul "Arabescuri", care, pe lângă nuvelele "Nevski Prospekt", "Portretul", "Însemnările unui nebun", conține și 13 articole axate pe probleme de literatură, estetică, arhitectură, artă, istorie etc. În martie apare "Mirgorod". Ambele volume sânt întâmpinate de Vissarion Belinski cu o scurtă recenzie binevoitoare în "Molva" ["Opinia"]. 1836: La 13 martie se obține aprobarea cenzurii pentru tipărirea numărului 1 al revistei "Sovremennik" ("Contemporanul"), fondată de
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
în 1966), D. Rariște («Maria Magdalena», 1937; «Valuri împietrite», 1941), Ion Acsan («Primăvară cosmică», 1962), Al. Andrițoiu («Constelația lirei», 1963; «Simetrii», 1970; «Euritmii», 1972), Mircea Ciobanu («Imnuri pentru nesomnul cuvintelor», 1966), Eugen Dorcescu («Pax magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul de alge», 1985; «Epistole», 1990; «Cronică», 1993; «Exodul», 2001; Omul de cenușă",antologie de autor, 2002; "Elegii", 2003; "Biblice", 2003; "Moartea tatălui", 2005; "În Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
universității", "Finanțarea universității", "Personalul universității" și "Asigurarea eticii și deontologiei". Ultimul capitol este cel de "Dispoziții finale". Universitatea Politehnica Timișoara cuprinde 10 facultăți și 25 de departamente, care asigură programe academice moderne, actuale, de un înalt nivel profesional. Facultatea de Arhitectură este una din cele mai noi facultăți din universitate, fiind înființată acum aproximativ 20 de ani. În acest moment, facultatea oferă două specializări la nivel de licență: Arhitectură (masterat integrat) și mobilier și amenajări interioare și 2 specializări la nivel
Universitatea Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298300_a_299629]
-
20 de ani. În acest moment, facultatea oferă două specializări la nivel de licență: Arhitectură (masterat integrat) și mobilier și amenajări interioare și 2 specializări la nivel de master: Urbanism și amenajarea teritoriului și Tendințe, materiale și tehnologii noi în arhitectura de interior. Facultatea dispune de ateliere, săli de curs și sală de proiecție. Facultatea de Automatică și Calculatoare este una din facultățile cele mai cunoscute din UPT, bazele acesteia fiind puse încă din anul 1964, când sub conducerea profesorului Alexandru
Universitatea Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298300_a_299629]
-
formarea viitorilor ingineri prin predarea limbilor străine (engleză, franceză și germană) în cadrul facultățiilor Universității Politehnica Timișoara. Universitatea Politehnica Timișoara are în componența sa 25 de departamente: Admiterea în cadrul Universității Politehnica Timișoara se face pentru fiecare facultate în parte. Facultatea de Arhitectură organizează concurs de admitere cu probe de evaluare a cunoștințelor în următoarele domenii: desen tehnic și desen liber. Facultatea de Automatică și Calculatoare organizează concurs pentru domeniul „Ingineria Sistemelor, Calculatoare și Tehnologia Informației” (ciclul de 4 ani), cu proba de
Universitatea Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298300_a_299629]