19,017 matches
-
și găurile de apă, diminuarea interacțiunii om mașină. Obiectivele integrării și validării tehnologiilor specifice construcției de nave sunt, în primul rând, reducerea costului și a prețului structurii de rezistență a navei, creșterea eficienței propulsiei și scăderea impactului asupra mediului, creșterea autonomiei navei, îmbunătățirea capacității de operare a grupurilor de propulsie și a motoarelor auxiliare (structuri hidraulice de generare și distribuție, elice cu pas reglabil, managementul consumului de combustibil, managementul propulsiei), automatizarea proceselor de la bord. Exemplul prezentat de aplicare a conceptelor de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
îndatorată în bună măsură lui G. Ibrăileanu, se abat, într-un fel sau altul, și Al. A. Philippide, și M. Ralea, și D. I. Suchianu. Spiritul cel mai modern rămâne Paul Zarifopol, prin anticlasicismul său declarat și chiar excesiv, prin concepția autonomiei esteticului amplu teoretizată, prin receptivitatea la formele noi ale romanului (Dostoievski, Proust, Gide) și la poezia ermetică (Mallarmé, Valéry, Ion Barbu). El a pledat cauza înaltei profesionalități a scrisului, scos din păienjenișul diverselor diletantisme, prezente, chiar din plin, și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
publicației avea să fie G. Călinescu. Anii colaborării lui în viața revistei, care au marcat în chip evident o nouă etapă, coincid cu epoca marilor creații ale lui Călinescu. Autorul Vieții lui M. Eminescu întrupează într-o admirabilă sinteză concepția autonomiei esteticului, care trecuse de la Titu Maiorescu la E. Lovinescu, M. Dragomirescu, Paul Zarifopol și la cei mai tineri, un excepțional simț al valorii, fără exclusivisme anticlasice sau antimoderniste. Are, desigur, și el preferințe: modelele sale, în proză, de exemplu, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
turistice și a rolului acestora în economia zonelor din care fac parte. Cele două noțiuni, de centru și regiune turistică se referă la două aspecte diferite ale spațialității activităților turistice. Centrele turistice sunt de regulă locații turistice individuale, cu o autonomie relativă față de alte centre sau regiuni din jur, care prezintă resursele și forța de a funcționa prin ele însele. Se referă fie la puncte izolate și unice de atracție turistică, fie la spații largi (dar putin populate) cu potențial natural
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
respectivilor manageri, pentru a soluționa la timp și în bune condițiuni sarcinile ce le revin. delegări excesive de autoritate, prin descrierea clară a funcțiilor de îndeplinit și a unui climat de încredere reciprocă; subalternul sau colaboratorul trebuie să-și exercite autonomia de acțiune și decizie. După efectuarea delegărilor, și aici se vede intensitatea acestora, este necesară evaluarea rezultatului prin efectuarea unui control final, care să constea din: analizarea diferențelor întree ceea ce era prevăzut și ceea ce s-a realizat efectiv; tragerea concluziilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
avea eșecuri, dacă nu execută la timp și în bune condițiuni sarcinile stabilite. Nu trebuie să uităm esența responsabilității ce constă în totalitatea obligațiilor urmează a fi îndeplinite, obligații ce pot fi încredințate printr-o reglementare, sau de către șeful direct. Autonomie și control constând în posibilitatea de a lua decizii care țin de propriul loc de muncă, operative și pentru care nu este necesară consultarea sau acordul superiorului. Feedback proces pe care îl considerăm absolut obligatoriu, continuu și imediat în realizarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
zdrobitoare. Vreo influență de la Înaintași? Vreo Înrâurire din splendida literatură rusă și sovietică? Sau din Neruda sau din Aragon? Nimic. Au ei (par a spune pomeniții cronicari), au ei, cei recenzați, și scăderile lor, dar acelea sunt scăderi ale propriei autonomii, ale perfectei lor originalitățiă (Ă). Critica să arate poeților că nu se poate scrie despre planificare Într-o formă cu certe rădăcini - triste rădăcini - În lirica «gândiristă». Noile realități trebuiesc cântate cu instrumente noi. Pentru aceasta, Însă, trebuie ca În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Rusiei, În frunte cu Kerenski. Principalii ideologi: A.A.Bogdanov, V.F.Pletneov, N.Leașco, Iușkevici ș.a. Perioada de manifestare: 1917-1932. Reviste ale proletcultelor: Kuznița (Potcoava), Na postu (La post) ș.a. Principalele direcții ale programului P: nihilism avangardist În privința moștenirii literare; autonomia ideologică a P, inclusiv față de partidul bolșevic care luase puterea din octombrie 1917, ceea ce, În plan artistic și filosofic Însemna: negarea rolului conducător al partidului În artă, În favoarea viziunii larg muncitorești (filosofia proletară: machismul); elogiul muncii, indiferent de felul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al partidului În artă, În favoarea viziunii larg muncitorești (filosofia proletară: machismul); elogiul muncii, indiferent de felul ei (fizică, intelectuală); sinceritatea - ca marcă a autenticității artistice; accesibilitatea formală; internaționalism proletar. Direcțiile radicale ale proletcultismului: apolitismul, ruptura totală de moștenirea culturală și autonomia culturii proletare, au primit o drastică ripostă din partea lui Lenin și a altor ideologi bolșevici, În 1920, la Congresul proletcultiștilor, astfel că, după această dată, P a evoluat Într-o variantă Îmblânzită, mai ales În privința valorificării moștenirii culturale (prin preluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urban. Perspectivele citadine ale oricărei așezări umane au fost prefigurate, în primul rând, de apariția „mentalității de orășean” a locuitorilor săi. Mai precis, de asumarea celei mai nobile caracteristici a acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea de a cuceri spații și de a le modela potrivit propriei lor voințe. În numele ei, orașul a pretins un raport echilibrat cu teritoriul rural înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul motiv că cel mai mare pericol la adresa puterii centrale a fost, paradoxal, „pericolul intern”: „O mare parte din forțele vii ale neamului nostru s-au irosit în lupte nenorocite pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parametri - identificabili și în cazul altor așezări, precum Iași, Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai importanți indicatori urbanistici ai Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație organizațională amintește, mai curând, de instituția oamenilor buni și bătrâni din satele libere ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La fel ca și în cazul pârgarilor, reprezentanții satelor moldovenești erau aleși anual din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asupra averilor imobile, asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și, cu puține excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu)rii progresive a dominației otomane în cele dou) Principate - restabilirea domniilor pământene (1822), adoptarea Regulamentelor Organice (1831) și, în special, acordarea autonomiei administrative și liberalizarea comerțului intern (Tratatul de Pace ruso-turc din anul 1829) -, efectele pozitive ale hrisovului domnesc din anul 1823 nu au întârziat să apară. Spre deosebire de realitățile demografice din perioada 1803-1820, creșterea spectaculoasă a numărului de locuitori din intervalul 1820-1859
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașele Iași, Galați, Botoșani, Bârlad și Focșani. Trecând de etapa acumulărilor cantitative, urbanizarea centrelor administrative din Moldova a intrat în faza maturității sale odată cu promulgarea primelor legi de organizare comunală (31 martie 1864). Acesta a fost momentul de oficializare a autonomiei administrative a orașelor din vechiul Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de timp, desemnarea primarilor a fost la discreția domnitorului. În bună măsură, din 1864 și până la sfârșitul perioadei interbelice, orașele românești au avut o funcționare de sine-stătătoare, locuitorii fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ilustrate cu desene, tabele, hărți și numeroase "documente": acte diplomatice, relatări istorice oficiale, jurnale personale, discursuri parlamentare, rapoarte administrative etc. Evoluția de la o Chartă medievală a drepturilor la Constituție; de la vechile comune franceze la Comuna revoluționară de la 1870 și la autonomia administrativă de azi; drumul de la absolutism la monarhia constituțională și la republica semi-prezidențială; calea de la ideile luminismului la socialismul și comunismul "intelighenției" din secolele 19-20 iată o istorie exemplară și pentru români, care au preluat de atîtea ori modelul francez
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
629-639), marchează vîrsta de aur a epocii merovingiene. Forțele centrifuge. Atunci ies la lumină celelalte două surse ale slăbiciunii regalității merovingiene. Una este existența entităților regionale din ce în ce mai distincte. În secolul al VII-lea, Provence și Aquitania și-au regăsit o autonomie propice conservării tradițiilor romane, iar autoritatea Merovingienilor nu se mai exercită decît asupra a trei regate acele tria regna cînd unite, cînd separate: la vest, Neustria, de la Somme pînă la Loara, unde francii salieni, pornind de la capitalele lor situate în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de apărare și printr-o bună poliție internă și ridică în acest scop impozitele necesare; dar această autonomie se vede puțin cîte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de apărare și printr-o bună poliție internă și ridică în acest scop impozitele necesare; dar această autonomie se vede puțin cîte puțin redusă din cauza creșterii autorității monarhice, mai ales începînd cu Ludovic al XIV-lea. În acest cadru urban, parohia sau cartierul și, mai ales, apartenența la o aceeași meserie, corp sau comunitate sînt cele care constituie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
le Balafré" (însemnat cu cicatrice mare pe obraz), fiu al lui François și șef al catolicilor intransigenți, visează să înlocuiască familia de Valois cu familia sa pe tronul Franței. Religia servește drept paravan ambiției politice. De asemenea, evenimentele favorizează înviorarea autonomiilor provinciale și locale, ținute în frîu în timpul lui Francisc I și al lui Henric al II-lea. Guvernatorii anumitor provincii, susținuți adesea de stările provinciale, se poartă ca niște șefi cvasi-independenți, Montmorency în Languedoc, Lesdiguières în Dauphiné, Mayenne în Burgundia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un vast stat centralizat, german și catolic, ansamblul posesiunilor sale, adică nu numai domeniile sale ereditare (Austria, ducatele alpine, Alsacia Superioară) și regatele elective (Boemia, Ungaria), ci și statele Imperiului Germanic. Astfel, în afara cehilor și ungurilor, preocupați să-și păstreze autonomia, toți prinții imperiului se simt amenințați, iar prinții protestanți de două ori pe-atît. Mai mult, acest proiect pe care îl aprobă și îl sprijină habsburgul de la Madrid, adică regele Spaniei, Filip al IV-lea, nu poate decît să neliniștească Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]