19,793 matches
-
se cheamă că trăiești, când profiți... * Elie Wiesel, iată evreul cel mai civilizat pe care l-a născut pământul românesc. Citindu-l, contemplându-l, de undeva din neant ți se șoptește că omul nu e responsabil de nici un fel de cădere; este mai degrabă rezultatul acesteia. * În mintea scriitorului român, confirmat sau neconfir mat, convingerea că el taie orizonturi în inconștientul colectiv, că elucubrațiile sau micile revelații care îl turmentează deschid ochii omului de rând, că, în fine, ar face parte
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
veni momentul când timpul ne va da afară din ființă. Cine nu va sărbători? * Ca orice despărțire fundamentală, moartea ne doare. Părăsim, în fond, un acasă în care am cunoscut iubirea și bucuria, visul și împlinirile, puterea și amenințarea, suferința, căderea. Această dispariție lasă loc celei mai frumoase povești de iubire, care este povestea de iubire cu morții. * Da, pentru spirit haosul este starea finală, de aceea, trebuie gândită din timp. * „Vă zărim adesea plimbându-vă în noapte cu barca pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
vedem căzând de pe cal. Și militanții p.d.s. zâmbeau posibilității ca partidul lor să participe într-un regim de coaliție, dar, între timp, ceea ce îi preocupa mai mult era să descopere o interpretare a rezultatelor electorale care să reușească să mascheze căderea brutală a voturilor pe care o suferise partidul, căci, atingând cei cinci la sută din ultimele alegeri realizate și trecând la doi și jumătate în prima rundă a acestora, se afla acum cu mizeria de unu la sută și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
foaie de hârtie albă, de exemplu, se spunea că era lipsită de culoare, un prosop care toată viața fusese alb deveni de culoarea laptelui, zăpada încetă să mai fie comparată cu o mantie albă pentru a deveni cea mai mare cădere bălană din ultimii douăzeci de ani, studenții terminară cu obiceiul de a spune că aveau o pată albă, pur și simplu mărturiseau că nu știau nimic despre subiectul respectiv, dar cazul cel mai interesant dintre toate a fost dispariția subită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
bătrânul cu legătura neagră și pe prostituata lui, eu mi-o rezerv pe soția medicului și pe soțul ei, în ce privește tactica, o vom urma cu fidelitate pe cea folosită azi, nici o mențiune despre chestiunea votului în alb, nici un fel de cădere în dezbateri politice, direcționați întrebările spre împrejurările în care s-a comis crima, spre personalitatea presupusei ei autoare, faceți-i să vorbească despre grup, despre cum s-a constituit, dacă se cunoșteau dinainte, ce relații au avut după ce și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de ani, dacă nu mă înșel, iar filozoful a ajuns să locuiască la Cambridge, activând iar în domeniul filozofiei, un personaj celebru și respectat. Din motive pe care nu mi le amintesc acum, a suferit o criză spirituală și o cădere nervoasă. În timp ce începea să se însănătoșească, a decis că singura cale pentru a-și recăpăta sănătatea era să se întoarcă în trecut și să își ceară umil iertare de la toți cei pe care îi nedreptățise sau îi vătămase vreodată. Dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un copil de mână și îl conduceam până la hotelul Existența. Nu avea importanță în ce țară mă afam. Belgia sau Franța, Polonia sau Italia, Olanda sau Danemarca - hotelul nu era niciodată departe și întotdeauna reușeam să duc copilul acolo până la căderea întunericului. Odată ce îl ajutam să îndeplinească formalitățile de înregistrare la recepție, mă întorceam pe călcâie și plecam. Nu era datoria mea să administrez hotelul, ci doar să-i găsesc pe copii și să îi aduc acolo. Și oricum, eroii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și nu trebuie să-ți amintesc ce ghiveci am făcut cu mama ta. Erau clipe când îmi era atât de silă de ea, că aș fi vrut din inimă s-o văd moartă. Îmi imaginam accidente de mașină, de tren, căderi de la mari înălțimi pe scară. E o mărturisire teribilă și nu vreau să crezi că sunt mândru de mine, dar e important să înțelegi ce înseamnă. Mama ta și cu mine am avut o căsnicie ratată. Ne-am iubit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un loc important pe această scenă, precum și pe ale celor care nu se mai recunoșteau de nici un fel în toată această viață agitată a societății românești, de acum liberă. După ieșirea din social prin cultură în timpul comunismului, a urmat astfel căderea socialului în politic din post comunism. Socialul tinde să fie redus în prezent la politic - iar politica este așa cum este... Celor nemulțumiți de această stare nu le rămîne astfel, s-ar zice, decît o altă formă de „salvare prin cultură
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ceva ? Ca și în cazul oamenilor : „tu al cui ești ?”, și nu „tu cine ești ?”. Asta îmi aduce aminte de o experiență care ar fi putut să fie cu totul deosebită dacă n-ar fi murit înainte de vreme. Imediat după căderea comunismului, Alain Brossat și Sonia Combe au conceput un proiect care se numea, dacă nu mă înșel, „La mémoire grise à l’Est”. Ideea de bază era de a urmări, pas cu pas, lucrările memoriei, întrebînd din doi în doi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca atare, chiar și dincolo de intențiile explicite ale autorului. Să ne înțelegem deci : nu persoana este aici în cauză, căci, dincolo de această carte și orice va mai scrie vreodată domnul Boia, domnia sa a marcat indiscutabil procesul de igienizare spirituală de după căderea comunismului. De asemenea, nici despre ipocriziile patriotismului atribuit sau refuzat autorului nu poate fi vorba : e frumos din partea domnului Boia să spună atîtea lucruri rele despre români ? Să fim serioși, este o falsă problemă ! Istoria este cum este, iar un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
soarele asfințitului. De cînd n-am mai rătăcit pe pajiștile de pe culmile Parîngului... Voir si le port est encore port, m’y voir encore... Îmi dau seama că nu mai am timp să ajung jos în vale, acasă, pînă la căderea întunericului și știu că pe noapte risc să mă rătăcesc cu adevărat. Încep așadar să-mi strîng lemne de foc și să-mi caut un loc adăpostit unde să petrec noaptea. Peste ceva timp, s-a făcut întuneric și un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
jos un pachețel învelit în hârtie. Cu siguranță un dar de la femeie, de la Epiharia. Am pipăit îndelung podeaua rece, plină de praf și de mizerii. Pachetul trebuie să fi fost foarte mic și ușor, n-a făcut deloc zgomot, în cădere. N-am dat de el decât după ce mi-am zdrelit mânile în nu știu ce zimți sau așchii. Am ieșit în prag, unde era ceva mai multă lumină și-am rupt hârtia. Înăuntru îmi pusese o cutie de chibrituri cu bețe mari
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu Jacques, a fost ca-n rai. Dar după aceea doctorul l-a chemat într-o zi în bibliotecă și l-a întrebat ca pe un om mare dacă vrea să aibă grijă de mama lui, care o să tot aibă „căderi“, dacă se simte în stare să trăiască singur cu ea, și Nicu a spus că poate și vrea. Doctorul stătea cu ochii pe ei, nu trecea săptămână să nu întrebe despre „bolnava noastră“ și să-i dea sfaturi medicale, fără
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dreptul de a se abține, fie din sfială, fie din alte motive, greu de deslușit. Procopiu, care era al doilea, pregătise deja un răspuns vag despre viitorul frumos al gazetei Universul, dar când îl auzi pe Hristea Livezeanu că dorește căderea „doamnei de fier“, altfel spus la tour Eiffel, i se păru de datoria lui de gazetar să intervină. Sculat în picioare după exemplul primului vorbitor, deși pantofii îl obligau să șadă cât mai mult, ceru permisiunea să comită impolitețea de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Octombrie, aniversarea A.S. Principelui Carol al României. 17 Decembrie, aniversarea M.S. Reginei. CRONOLOGIA De la crearea lumii în stil Iulian 7384 De la crearea lumii în stil Gregorian 5990 De la fondarea Romei 2852 De la fondarea Iașilor 620 De la fondarea Bucureștilor 613 De la căderea Constantinopolelui 444 De la moartea lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei 393 De la tipărirea primelor cărți în limba română 328 De la prima răpire a Basarabiei 85 De la Focul cel mare din București 50 De la Revoluția din Europa și România 11 iunie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
când chiar la prima negociere am dat Raiul pe o mușcătură de măr. Marile cărți ascut dinții întrebărilor, nu se hazardează să dea răspunsuri. Irumpe tot mai des din noi magma iraționalului. De unde atâtea pretenții. În definitiv suntem moștenitorii unei căderi. Dincolo de borne urmează libertatea. Sau rătăcirea. Bibliotecile - aceste incubatoare de idei. Suntem precum libelulele care nu pricep de ce sticla le împiedică să ajungă la lumină. Inteligența înseamnă un ghem de interogații. Întreaga viață este străjuită de semnul întrebării. Ba chiar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
coada ochiului și la Satan. Nu vă îmbulziți spre iad! Nimeni nu va fi lăsat în frig. Idolii țin de religie, nu de artă. Disperarea metafizică înalță, nu dezumanizează. În biserică, mulți oameni sunt de față, nu și prezenți. După cădere, doar căința poate fi treapta spre echilibru. Metafizica înalță arta spre Empireu. Metafizica speranței deschide drumul spre sublim. Arta și religia înlesnesc accesul spre revelație. Transcendentul este cel mai mare generator de interogații. Credința amplifică speranța, iar cultura îi dă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tot căldura. Profesorii trebuie să fie specialiști în tactica persuasiunii. IDEAL Gratiile celulelor pot deveni telescoapele nemărginirii. Și totuși, în om există mai mulți nuferi decât nămol. Spiritele mari tulbură sublim. Oamenii mari sunt cei care trag țărmurile după ei. Căderea din copaci a marcat, cu siguranță, prima înălțare. În orice gest ar trebui plantat un sens. Perfecțiunii îi stă bine doar ca șansă. Zboară la timp! Altfel, îți rămân aripile mici. Stelele autentice strălucesc și în oiștea dricului. Nu trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le - au înghițit gospodăriile. O parte a lumii țipă, iar cealaltă se face că nu aude. Pe unii, și spre Paradis trebuie să - i îndemni cu biciul. În mod cert, mai mult m - au deranjat durerile mele de dinți, decât căderea Imperiului Roman. Unele cântărețe de la TV sunt amatoare pe scenă și profesioniste în alcov. Pentru putere, testul rezistenței la lingușire ar putea fi esențial. Banul a adus pe pământ marea glaciațiune interumană. Lenea este păcatul care te poate scuti de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
întâi cârje și după aceea schiuri. De regulă după exploratori apar și exilații. Există prin redacțiile revistelor literare destui caporali ai scrisului. Unii citesc numai cărți expirate. Căsătoria din interes e ca și cum ai mesteca săpun. Important e ce faci după cădere. Suntem legați prin mii de fire de propria-ne mediocritate. Mulți oameni nu știu de ce au veni pe lume. Și nici pentru ce rămân. In libertatea venita brusc nu încap decât dorințe si plăceri. Unii creatori de arta sunt cosmici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o presemnalizare a ... finalului. Gandhi era împotriva spitalelor. Pentru că "ele amână doar plata unor datorii". Luptă unii împotriva morții ascunzând cadavre. Până acum, firmele de pompe funebre nu au cunoscut nici un gol de producție. Ducem în mormânt mai ales tainele căderii, nu pe cele ale izbânzii. Dispariția vieții de pe pământ s-ar putea să fie doar o chestiune de detaliu. În țările sărace, se practică, la scară mare, euthanasierea prin foame. Moartea te desparte de cel ce ești și de cel
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
duelul dintre roșiori și cavaleria otomană, în bătălia de la „Skitul“ Rahova“, românii au învins“ „Armata română, e în marș asupra Vidinului“. „La 19 noiembrie, luarea Rahovei“.. „La atacul din 19 noiembrie Osman Pașa a fost rănit“; „Împresurarea Vidinului“; „10 decembrie... căderea Plevnei“, „A fost o sărbătoare.., bărbați, femei, tineri și bătrani, soldați și copii se îmbrățișau, râdeau, alții plângeau!“... Scriau jurnalele cu litere groase. Au trebuit 4 mari bătălii pentru cucerirea Plevnei... Dar luptele au continuat... Pe 24 ianuarie 1878, s-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
văpaia împotrivirii cuiva poate rezista ea, oare, îndelungă vreme, dovedind doar bravură și indiferență neclintite? Niciodată! Să-ți plăsmuiești fiul direct în seraiul oamenilor de vază ai lumii întregi, ca apoi să-l vezi dintr-odată cum se îndreaptă, în cădere liberă, spre mocirla de temut a celor săraci și anonimi, este sfâșietor. Mamă fiind, vezi cum se zbate în ea, parcă dorind să nu se înece, dar, totodată, îți refuză mâna pe care i-ai întins-o spre a-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o stare de nervozitate. Astfel mă simțeam de fiecare dată ca un desfigurat sau ca și cum aș fi purtat pe figură o mască incomodă, lipicioasă. Dimpotrivă, felul de a vorbi al Iozefinei era mult mai domol. Lin. Ca de fulg în cădere. Pe un ton liniștitor. Ca un pansament miraculos. Mă lăsa să pătrund bine toate ungherele cuvintelor, pentru că le amesteca ușor cu ezitări, cu oftaturi, ca și cum discuțiile noastre erau, contrar situației, mai mult decât intime. Am mai spus-o și o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]