21,524 matches
-
boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i dau de pomană". Vă dați seama cu ce lacrimi am mâncat? A stat lângă mine și-a zis că nu pleacă până nu mănânc. Și m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zisesem! "N-ai zis tu fraza asta?", m-a întrebat din nou după ce mi-a dat palma. "Domnu' maior, ce lună frumoasă, ce peisaj frumos...!" Că acolo era un iaz cu niște sălcii și cu o lună frumoasă, un aer curat. Și-am zis, am zis, nu pot să spun că nu, dar n-am recunoscut în anchetă, că dacă-l băgam pe Cociu... Cociu avea doi copii la liceu, îi dădeau copiii afară și îl arestau și pe el. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un ofițer extraordinar, era droghist, făcea medicamente. Și de câte ori mă duceam prin oraș treceam pe la dânsul la laborator. Și făcea Busuioc către mine: "Una mică?" - că făcea niște cognac din spirt...! Li se dădea spirt de 90 de grade, spirt curat, și făcea cognac. Îți dădea câte 100 de grame de cognac, nu-ți dădea mai mult, dar îl simțeai de sus până jos. Anchetatorul: Când venea Busuioc ăsta pe la tine la magazie ce spunea?" Nu vorbea nimic". "Nu!? În ziua
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la Mădârjac, de exemplu, să le dau câte o mașină de piatră, mai făceau oamenii de la partid câte un chef, se îmbătau... Că până la urmă a trebuit să dau declarații și la Securitate: veneau la canton la mine unde era curat și bine, aveam și câte un pahar de vin și-i mai serveam, că mi-era frică de toți, trebuia să mă am bine cu toți. Ori de câte ori veneau, eram numai cu "să trăiți, am înțeles"! Și n-aveam nici timp
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Isidor, la comunitate. Eu am stat în detenție cu unguri, cu fel de fel de oameni și nu am supărare pe nimeni pe motiv că este evreu, croat, bulgar sau mai știu eu ce este! Jilava. Cu tineta după aer curat C. I.: Ce a urmat după proces? D. B.: De la Iași, după anchetă și proces, am fost dus la București pentru recurs, prin octombrie, în vagonul-dubă ocupat de deținuții de drept comun. Dar până la gară, când ne-au dus, ne-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
multă, paturi suprapuse, miros. Noaptea am dormit lângă tineta unde-și făceau deținuții nevoile. M-am gândit: "mâine dimineață ies și duc tineta, să iau aer!" C. I.: Privilegiul de a duce tineta! Luptă pentru o gură de aer proaspăt, curat... D. B.: Dar când am vrut dimineață să duc tineta, cineva din celulă m-a strigat: "Tinere, stai pe loc! Nu duci tineta, este rândul domnului general!". Asta n-am s-o uit cât voi trăi! N-aveam de unde să știu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adune mila," cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la..."consiliere" dând celui ales, „un băț de cireș, semn al autorității cu care mergea după aceasta cu toții și-l hiritiseau." De regulă, slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiind moșii mari. La început schimburile de ocină și moșie se făceau în natură - moșie pe moșie, schimb pentru schimb. Dar schimbul în natură devenind greoi, cumpărarea a început a se face pe bani gata, pe bani bătuți, pe bani curați, iar cum moneda de argint în Moldova erau groșii polonezi, valoarea moșiilor - adică a bătrânilor de pământ - a devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în apă până, ce grâul se usca bine de tot la arșița soarelui, după care în alți saci și mai curați era cărat din nou la curte», zise bătrâna sub farmecul acestor amintiri. - Și mai mare alai era la curtea din Mircești în zilele când se făcea recrutarea. Ofițerii cu recrutarea erau găzduiți la Mircești și chiar la curte se făcea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
124/iunie 1864). Conform condițiunilor de „antrepresuire" a poștelor, publicate în Monitorul nr. 278/1864 și nr. 10/1865, la fiecare poștă trebuia să existe „ o casă compusă cel puțin din două camere, din care una va fi ținută întotdeauna curată la dispoziția călătorilor. Această cameră va avea un pat de odihnă cu un așternut cuviincios, o masă, două scaune, un sfeșnic cu lumânare, un pahar de sticlă, un ceasornic și toate cele trebuincioase". În ce privește caii, la art. 5 din dispozițiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sa, publică aicea numirea cărților, înmulțirea în tomuri, locul și anul tipăririi, precum și formatul lor. Mai toate aceste cărți sunt bine și nou legate halbfranz cele mai multe sunt compuse din edițiile acele mai bune; și toate sunt păstrate în cea mai curată stare. Fieștecare uvraj se vinde în deosebi cu preț potrivit după un înadins catalog care se poate vedea la „Cantora Foaei Sătești" precum și la locuința jos iscălitului" (op. cit., p. 44-45). Iași, 28 ianuarie 1845 Mihail Kogălniceanu Tăria de caracter, faptul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podelele, case mari, acoperite cu stuf, cum mai sunt și astăzi casele tradiționale, dar foarte călduroase iarna și răcoroase vara. Ulița principală a satului n-avea decât circa 2 m iar cele secundare și mai puțin, dar erau deopotrivă de curate, la timp măturate, cu bănci de lemn la portițe pe care stăteau oamenii. Cum era casa în intimitatea ei ne-o spun tot căutătorii de vestigii. Ușa era încadrată în ușori puternici, cu bârne groase, cu prag la intrare, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau să dai SMS-uri cu fraze îndrăznețe până să te convingi că ce e pentru tine vine oricum, poate sub altă formă. Din acest punct de vedere, California Dreamin’ e un film despre desprinderea de cuib și despre iubirea curată, prima, care de cele mai multe ori coincide cu căzutul din cuib și crescutul (uneori automat) al aripilor. Un film comparat cu peliculele lui Kusturica Cred că de-abia pe urmă vin americanii disciplinați și inocenți în ordinea lor structurală, și românașii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
îndreptățită să ofere "adevărurile" despre mass-media. Asta deoarece avea principii fundamentale ce trebuiau respectate de toți cei implicați în fenomen: atât consumatori, cât și producători media. "Biserica, prin învățăturile sale, este singura care propune adevăratele valori spre o adevărată și curată mass-media"100. Concepția și poziția Bisericii față de comunicare și față de mijloacele de comunicare au fost enunțate, în decursul timpului, într-o impresionantă colecție de documente ecleziastice, care cuprind peste 760 de declarații despre comunicare 101. Există o dublă abordare referitoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ulderic Cipolloni (conducătorul local al franciscanilor) a precizat: "În toate publicațiile să nu se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează cel mai mare cotingent catolic din Moldova... lui trebuie vorbit în mod simplu, cu o limbă curat românească, dar simplă, și nicidecum prea înaltă și prea împodobită cu figuri retorice..... Iar subiectele de tratat să fie întotdeauna practice și folositoare pentru sufletul și viața lor cea zilnică"671. O problemă importantă a fost aceea a modului de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deces. Țăranii erau învățați cum să procedeze în cazul accidentării, tăierii în timpul secerișului, ca să nu curgă mult sânge și ca să se închidă repede rana. S-a recomandat ca în cazul unor astfel de accidente: "să se spele rana cu apa curată, ca să nu intre vreo murdărie, apoi să aprindem o bucățică de petică și să presurăm cenușa pe rană, după aceea să ne legăm cum vom putea mai bine, dar nu prea strâns"690. Tot la această rubrică, oamenii erau învățați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar fi bine, onorabili frați, ca fiecare dintre intelectualii cu credință curată pe care îi cunoașteți să publice alte cărți, pentru întărirea credinței și informarea corectă a poporului, pe care voi să le revizuiți înainte" (Ibidem). 113 Papa Pius IX, Quanta cura, 8.XII.1864. 114 Idem, Syllabus, 8.XII.1864. 115
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu ușurință prin varietate, eleganța stilului și atenta redactare a știrilor, ba chiar îi puteți întrece prin transmiterea unor informații utile și, mai ales adevărate, comunicând acel adevăr la care sufletul tânjește în mod natural, deoarece este atât de puternic, curat și frumos încât odată cunoscut, este greu de negat" (Papa Leon XIII, Ingenti, sane laetitia, nr. 4). 119 Papa Leon XIII, Etsi nos, nr. 5. 120 Idem, Dall"alto, nr. 8. 121 Idem, Enciclica Longinqua oceani, 6.I.1895, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerate paradigmatice pentru scena de ospitalitate în derularea exemplară a secvențelor ei (străinul este întâmpinat de la sosirea lui, este luat de mână, așezat la un loc de onoare la masă, i se face o baie și i se dau schimburi curate, la plecare i se oferă car și cai, provizii pentru drum, eventual daruri), și într-un caz și în celălalt, ospitalitatea acestor gazde se dovedește a fi prea zeloasă și amenință să devină un obstacol pentru dorința de întoarcere a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe strada Monserato [...] și iată salonul, uită-te un pic la divanul și la fotoliile astea... uită-te la aparatul de radio ... îl deschizi și se transformă în bar. Pe măsură ce treceam dintr-o cameră în alta, în acest apartament nou-nouț, curat și luminos, fața lui Arturo se alungea, se subția, devenea din ce în ce mai sumbră". Abundența de mâncăruri suculente îl împing pe invitat la o atitudine depresivă: Ne așezarăm la masă. Iole pregătise o cină de revelion: miel, curcan, tort, fructe, două feluri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai întâi o lecție pe care zeii i-o dau lui Ulise - Vicleanul. Se cuvine să învățăm să separăm seducția de aparențe, atracția imediată de atitudinea virilă, cea care întârzie și amână dorința. Diviziunea privește noțiunile de sus și jos, curat și murdar, umanitate și animalitate, dar și moartea și viața, mizeria cumplită și suferințele sale și hrănirea atât de importantă, acest lapte al vieții pe care Ulise îl dă mateloților săi precum o mamă, deoarece prima sa datorie este aceea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este mai puțin fastuoasă decât cea a lui Menelau, ea este în schimb exemplară: străinul a fost primit de cum a sosit, i s-a luat mâna, a fost așezat pe locul de onoare, are dreptul la o baie, la haine curate și pentru plecare i se oferă un car și cai, provizii de drum, și este condus. Lipsesc doar cadourile (dar fără îndoială ca acestea îi vor fi date la întoarcere). În Sparta, primirea făcută nu este cu nimic mai prejos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adăpost și că îmi oferea pentru noaptea aceea jumătate din patul său. Primii propunerea cu speranța că-mi voi face un prieten ce mi-ar putea fi de folos. Mă dusei cu el. Aprinse opaițul. Camera lui mi se păru curată în micimea ei; el mă primi foarte binevoitor. Scoase dintr-un dulap o carafă cu cireșe în rachiu, mâncarăm fiecare câte două și ne pregătirăm de culcare". Atunci descoperă cu oroare capcana abatelui: "Mă prefăcui a nu pricepe ce voia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și pune în perspectivă extraordinara găzduire de care vor avea parte. Citez: În cătunul în care este așezată această casă singură, deși simplă, e mai arătoasă; ne ducem acolo și cerem ospitalitate. [Gazda] ne arată un apartament foarte mic dar curat și îndemânos, face focul, ne dă așternuturi și schimburi, tot ce ne e de trebuință. Ia te uită, spuse Emil, ai spune că eram așteptați! Câtă dreptate avea țăranul, câtă bunătate și grijă și asta pentru niște necunoscuți! Mi se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]