18,794 matches
-
alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe an o patentă de 120 lei; b. „cei ce țin fabrici mici” plăteau câte 80 lei pe an; c. „cei ce țin dugheni și lucrează meșteșugul” câte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cușmari, aducând blănării din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele lor la sine și le lucrează în blănuri, vânzându-le nesfiit, fără iarăși a plăti darea cuvenită la cutia isnafului și când la asemeni nu-i posvolită lor o așa mesărie și a să sluji cu creștinii. Nu mai puțin că și din Botoșani, Fălticeni, telali, creștini și jidovi, aducând blănării lucrate cu feliuri de amestecături
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vând mai ieftin, pentru că nu este cunoscut tuturor falșa lor lucrare cu care urmare apoi ei jăluitorii nu-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În curțile boierești de la orașe se pătrundea foarte greu și era și mai greu să se obțină îngăduința de a le catagrafia „fără scăpări din videre”. La cele de mai sus se cuvine să adăugam faptul că între stările nesupuse dărilor n-au fost incluși slujbașii și boierii. Deși numărul acestora din urmă era relativ mic (3.323 în 1858) ei mai jucau în orașe nu numai un rol social-politic important, ci și unul economic. În Iași, la 1852, din cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să tempereze pornirile excesive și iraționale și să grăbească întrunirea beligeranților și a mediatorilor la masa tratativelor în Focșani. La așa-numitul congres din acest oraș, miniștrii mediatorilor, deci ai Austriei și Prusiei, nu asistau la ședințe, ci primeau numai dări de seamă, pentru a interveni apoi cu bunele lor oficii. În Rusia se înfruntau două tendințe: cea a lui Panin, de rapidă încheiere a războiului, și cea a Ecaterinei a II-a și a fraților Orlov, care nu renunțau la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în posesia tratatului de pace, el îi comunica lui Thugut temerea ca Principatele să nu dobândească un statut ca al Raguzei, rămânând doar sub protecția Porții, ceea ce ar fi echivalat cu „o deplină neatîrnare”, îl neliniștea posibila lor scutire de dări și alte obligații față de Poartă deoarece, fiind roditoare, „ar provoca o emigrație foarte însemnată din Austria” (adică din Transilvania), îl îngrijora eventualitatea ca nu cumva alegerea domnitorului să fie din nou atribuită țării. Concomitent, Rusia exercita constrângeri de natură militară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ierarhice și de către toate funcțiile și sunt: indicația, recomandarea, decizia, hotărârea, sancțiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, aprecierea, planul, programul, analiza, autorizațiile, verificările, reconcilierile, revizuirea, siguranța activelor, segregarea sarcinilor, raportul, bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, bilanțul contabil, darea de seamă, instrumentele matematice, tehnicile informatice, tehnica PERT, cercetarea operațională, simularea, graficele, programarea liniară, drumul critic ș.a. Activitățile de control prezentate pot fi grupate, spre exemplu, în: activități de control poprii entității pentru evitarea riscurilor generale; activități de control poprii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat? puterea f?r? a putea fi tra?i de cineva la r?spundere, speciali?ții aveau toat? responsabilitatea f?r? nici o putere). �Comunismul� s-a vrut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu se face prin �comprehensiunea� sociologic? a conduitelor, ci se reduce la culegerea discursurilor actorilor asupra ac?iunilor lor, a discursurilor actorilor ap?i s? dea seama de ele (postulatele �reflexivit??îi� ?i al �descriptibilit??îi�), pe scurt, la o �dare de seam? asupra d?rilor de seam?� (Cicourel, 1964). Aceast? paradigm? a orientat numeroase cercet?ri empirice �n domenii institu?ionale �problematice� variate, precum juști?ia (Cicourel, 1968), educa?ia (Cicourel ?i colab., 1976), practicile medicale (Sudnow, 1967; Turner, 1974
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din dreptul de proprietate publică și anume: dreptul de administrare a unor bunuri din domeniul public, constituit prin acte administrative ai cărui titulari sunt regiile autonome și instituțiile de stat. Potrivit art. 12 al. 1 din Legea nr. 213/199870, darea în administrare se face prin hotărâre a Guvernului sau a Consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, ori a consiliului local, în funcție de apartenența bunurilor care fac obiectul dării în administrare. Pe lângă dreptul de administrare, noul Cod civil reglementează
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Potrivit art. 12 al. 1 din Legea nr. 213/199870, darea în administrare se face prin hotărâre a Guvernului sau a Consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, ori a consiliului local, în funcție de apartenența bunurilor care fac obiectul dării în administrare. Pe lângă dreptul de administrare, noul Cod civil reglementează și alte drepturi reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică, respectiv: dreptul de concesiune, dreptul de folosință cu titlu gratuit (art. 866). Spre deosebire de dispozițiile constituționale (art. 136 al. 4), art. 866
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care preciza că simpla temere reverențiară, "fără violență" nu este cauză de anulare, adică nu e "violență"244. În sensul arătat, nu reprezintă violență amenințarea adresată de creditor debitorului că îl va acționa în justiție dacă nu va consimți la darea unei garanții, deoarece faptul de a recurge la calea justiției e pe deplin legitim. Așa cum apare, în reglementarea noului Cod civil, acest viciu nu-și schimbă natura juridică atrăgând nulitatea relativă a actului încheiat sub imperiul violenței. În afară de anularea actului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ale formei cerute pentru opozabilitate față de terți sunt întâlnite în următoarele cazuri: publicitate imobiliară, prin sistemul cărților funciare 267; publicitatea constituirii gajului, art. 1686 din Codul civil de la 1864; notificarea cesiunii de creanță art. 1393 din Codul civil de la 1864268; darea de dată certă înscrisului sub semnătură privată art. 1182 din Codul civil de la 1864; înregistrarea, prevăzută de lege în materia invențiilor, desenelor și modelelor industriale 269; înregistrările și publicitatea prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și publicitățile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aceeași putere de certitudine, nu poate conferi dată certă înscrisului sub semnătură privată. Data certă a înscrisului sub semnătură privată formează obiect de reglementare a art. 278 din noul Cod de procedură civilă 447. Printre atribuțiile notarilor publici figurează și darea de dată certă înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop. Simpla prezentare a înscrisului sub semnătură privată unei instituții de stat nu este suficientă pentru dobândirea de dată certă, ci trebuie ca actul să fie înregistrat la acea instituție
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
judiciară, în unele împrejurări aceasta a apreciat că repunerea în termen se justifică, în altele însă fiind respinsă. Au fost apreciate ca fiind cauze care justifică repunerea în termen 674: executarea unei pedepse privative de libertate care nu a permis darea unui mandat pentru întreruperea prescripției; cunoașterea unor fapte, stabilite de organul de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripție; spitalizarea îndelungată sau repetată. Dimpotrivă s-a apreciat că nu justifică repunerea în termen: eroarea de drept invocată de titularul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
comisiei, "reconstituirea" dreptului de proprietate asupra pământului în condițiile acestei legi. Fiind vorba de două termene de repunere în termen, cu sedii diferite ale reglementării mai trebuie precizat că termenul prevăzut de art.19 din Decretul nr. 167/1958, presupune darea unei hotărâri, motivată de către organul de jurisdicție competent, pe când repunerea în termen reglementată de art. 12 al. 2 din Legea nr. 18/1991, operează de drept (ope legis). Bibliografie selectivă Atanasiu, A.G., ș.a., Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, Editura
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Jakotă, Dreptul roman, Editura Chemarea, Iași, 1993, pp. 376-406. 81 Dreptul de administrare este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publică. El este reglementat prin Legea nr. 213/1998 privind dreptul de proprietate publică, care arată că darea în administrare a bunurilor din domeniul public se face în condițiile art. 12 al legii menționate, prin hotărâre a Guvernului sau a Consiliului județean, ori a Consiliului local, în funcție de apartenența bunurilor care fac obiectul dării în administrare. Pentru alte detalii
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
proprietate publică, care arată că darea în administrare a bunurilor din domeniul public se face în condițiile art. 12 al legii menționate, prin hotărâre a Guvernului sau a Consiliului județean, ori a Consiliului local, în funcție de apartenența bunurilor care fac obiectul dării în administrare. Pentru alte detalii a se vedea, art. 12 din Legea nr. 213/1998; M. Nicolae, Considerații asupra Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în Dreptul nr. 6/1999, p. 16. Noul Cod civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe care îi consideră emfatici și grotești. Elitismul și voința critică îl caracterizează și pe Maiorescu, și pe Carp, și pe un Iacob Negruzzi. Ei fondează în 1863 societatea "Junimea" și se întîlnesc pentru serii de conferințe la cei cu dare de mînă, ca Mavrocordat, de exemplu, lăsînd pe liberali să ocupe sălile primăriei. Grupul provoacă imediat o oarecare nemulțumire în oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o sărbătorire. Scînteia scrie pe 6 august 1989 despre festivitățile organizate pentru Ziua Minerului, despre unitatea de nezdruncinat, izvorul de forță al clasei muncitoare. Pe 8 august, ziarul sărbătorește superioritatea proprietății socialiste în agricultură. Pe 19 septembrie, Scînteia face o dare de seamă asupra vizitei lui Ceaușescu în județul Botoșani și reamintește: "Marile realizări obținute de județul Botoșani în domeniul industriei și agriculturii ca și în toată țara demonstrează cu putere forța creatoare a unui popor care a lichidat pentru totdeauna
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
42% dintre casele din zonă procentaj despre care șeful său îi spune că valorează mai bine de șaptezeci de milioane de dolari. Ca recompensă a eforturilor eroice depuse, lui i se asigură toate facilitățile dorite de noua clasă mijlocie cu dare de mînă. Descrierea acestei clase și a temerilor sale de a pierde toate acestea căminul, familia, averea, este tema centrală a peliculelor din această serie. Însuși numele de "Freeling" evocă ideologia dominantă, aceea a libertății; din această perspectivă, "freeling" este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
videoclipul muzical într-o nouă etapă a producției de imagini. În perioada ei cea mai recentă, marcată de o serie de videoclipuri rock foarte controversate, cea a turneului "Blond Ambition" și a filmului turneului, făcut în 1991 (Madona: Truth or Dare), de albumul Erotica din 1992, de cartea Sex și de spectacolul "Girlie" din 1993, Madona a fost recunoscută drept un superstar de primă mărime și chiar drept "cea mai pricepută femeie de afaceri a Americii". Mecanismul publicitar și de marketing
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
binare ci multiple. A existat dintotdeauna un amestec de ironie și satiră în creația Madonei încă de la început; concertele sale deveneau din ce în ce mai ironice 14, așa cum este cazul dramatizării experienței sale de viață căpătate pe șoselele Americii din filmul Truth or Dare. Interpretarea cîntecului "Material Girl" din turneul "Blonde Ambition", de exemplu, este pur și simplu ironie; Madona, împreună cu alte două interprete, apar șezînd pe o platformă înălțată deasupra publicului, cu bigudiuri în păr și în halate de baie, cîntînd cu accente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discutabile ca strategii strict moderniste; de fapt, Madona a făcut în mod constant și conștient uz de strategii moderne, prezentîndu-și opera drept artă serioasă și experimentalistă. Într-un interviu din 1990 din Nightline și în filmul din 1991 Truth or Dare, Madona își descrie opera folosind termenul "artistic", afirmînd că refuză să facă vreun compromis în privința integrității sale artistice. Ea a mai arătat că dorește să continue să "acționeze", să aibă o atitudine "politică", să transgreseze limitele stabilite și să creeze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]