18,160 matches
-
Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob Frege. Anton Dumitriu sintetizează trei trăsături ale sistemului
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
axiomatizat; 2)este primul sistem logic complet formalizat, deoarece nu ține seama decât de semne și de regulile de operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și de regulile de operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii. Jan Łukasiewicz (1878 - 1956) a introdus o a treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii. Jan Łukasiewicz (1878 - 1956) a introdus o a treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906 - 1978) a întreprins ambițiosul program de considerare a logicii ca obiect de studiu al matematicii. Operațiile logice aplicabile diferitelor produse ale gândirii sunt: Definiția este operația prin care se face precis conținutul și clară sfera unei
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
1878 - 1956) a introdus o a treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906 - 1978) a întreprins ambițiosul program de considerare a logicii ca obiect de studiu al matematicii. Operațiile logice aplicabile diferitelor produse ale gândirii sunt: Definiția este operația prin care se face precis conținutul și clară sfera unei noțiuni pentru mintea unui om dat. Mai puțin riguros definiția se poate face
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
1: Existența viciului determină căutarea obiectului satisfacerii viciului. Premiza 2: Căutarea obiectului satisfacerii viciului poate cauza o infracțiune. Regula de fundare: O cauză determină un lanț determinat de cauze. Concluzie: Existența viciului poate cauza o infracțiune. În ciuda caracterului ei ordonat logica nu este unitară. Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logica nu este unitară. Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după criterii diferite. Se disting criteriul conținutului, adică al obiectului, criteriul metodelor folosite, criteriul evoluției istorice a logicii ca formă a vieții spirituale umane. Logicianul poate cerceta formele generale ale gândirii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după criterii diferite. Se disting criteriul conținutului, adică al obiectului, criteriul metodelor folosite, criteriul evoluției istorice a logicii ca formă a vieții spirituale umane. Logicianul poate cerceta formele generale ale gândirii corecte precum și formele speciale
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după criterii diferite. Se disting criteriul conținutului, adică al obiectului, criteriul metodelor folosite, criteriul evoluției istorice a logicii ca formă a vieții spirituale umane. Logicianul poate cerceta formele generale ale gândirii corecte precum și formele speciale de gândire. Mai precis el poate studia formele comune tuturor celor ce gândesc, dar și formele de gândire corectă specifice anumitor oameni în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
gândire. Mai precis el poate studia formele comune tuturor celor ce gândesc, dar și formele de gândire corectă specifice anumitor oameni în anumite activități.Mișcarea gândirii după obiectul gândit cere adecvarea formelor de gândire la structurile obiectului ceea ce determină apariția logicilor speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și formele de gândire corectă specifice anumitor oameni în anumite activități.Mișcarea gândirii după obiectul gândit cere adecvarea formelor de gândire la structurile obiectului ceea ce determină apariția logicilor speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
corectă specifice anumitor oameni în anumite activități.Mișcarea gândirii după obiectul gândit cere adecvarea formelor de gândire la structurile obiectului ceea ce determină apariția logicilor speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
adecvarea formelor de gândire la structurile obiectului ceea ce determină apariția logicilor speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]