19,336 matches
-
treab? ? i au scos la iveal? toate documentele �n beneficiul na? iunii lor, aduc�ndu? le acas? ? i pun�ndu? le la dispozi? ia restului lumii. �n felul acesta au luptat ei pentru �ntregirea Rom�niei. Iorga a �nceput s? traduc? Istoria rom�nilor �n limba francez? , dar aceasta nu a fost niciodat? tradus? �n �ntregime. Criticii acestor zece volume monumentale sus? în c? Iorga nu a analizat cu aten? ie faptele prezentate; dar, deoarece protagoni? ții ? colii noi �l acuzaser? c? scrie doar baz�ndu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eviden?? de c? tre adversarii s? i. Ei contrazic rareori concluziile lui Iorga ? i chiar ? i mai rar neag? monumentalitatea operelor sale. �n aceast? perioad? , Iorga a scris La place des Roumains dans l�histoire universelle. El voia �ntotdeauna s? interpreteze Rom�nia pentru rom�ni, s? prezinte Rom�nia restului lumii ? i s? g?seasc? un loc pentru istoria rom�nilor �n cadrul istoriei universale. Primul volum poart? titlul Antiquit� el le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre adversarii s? i. Ei contrazic rareori concluziile lui Iorga ? i chiar ? i mai rar neag? monumentalitatea operelor sale. �n aceast? perioad? , Iorga a scris La place des Roumains dans l�histoire universelle. El voia �ntotdeauna s? interpreteze Rom�nia pentru rom�ni, s? prezinte Rom�nia restului lumii ? i s? g?seasc? un loc pentru istoria rom�nilor �n cadrul istoriei universale. Primul volum poart? titlul Antiquit� el le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (Bucure? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ei contrazic rareori concluziile lui Iorga ? i chiar ? i mai rar neag? monumentalitatea operelor sale. �n aceast? perioad? , Iorga a scris La place des Roumains dans l�histoire universelle. El voia �ntotdeauna s? interpreteze Rom�nia pentru rom�ni, s? prezinte Rom�nia restului lumii ? i s? g?seasc? un loc pentru istoria rom�nilor �n cadrul istoriei universale. Primul volum poart? titlul Antiquit� el le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (Bucure? ți, 1935), iar ultimul, Epoque
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
monumentalitatea operelor sale. �n aceast? perioad? , Iorga a scris La place des Roumains dans l�histoire universelle. El voia �ntotdeauna s? interpreteze Rom�nia pentru rom�ni, s? prezinte Rom�nia restului lumii ? i s? g?seasc? un loc pentru istoria rom�nilor �n cadrul istoriei universale. Primul volum poart? titlul Antiquit� el le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (Bucure? ți, 1935), iar ultimul, Epoque contemporaine (Bucure? ți, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucr? rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le Moyen �ge (Bucure? ți, 1935), cel de al doilea, Epoque Moderne (Bucure? ți, 1935), iar ultimul, Epoque contemporaine (Bucure? ți, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucr? rîi lui Iorga Trei lec? îi de istorie despre �nsemn? tatea rom�nilor �n istoria universal? (V? lenii de Munte, 1912), �n care, la �nceputul secolului, �ncerca s? plaseze istoria rom�nilor �n cadrul experien? ei omenirii. Dup? p? rerea lui Iorga (prezentat? �n aceste trei volume), cultura rom�n? este o sintez? ? i este ca atare gata s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ultimul, Epoque contemporaine (Bucure? ți, 1936). Trilogia aceasta constituie o amplificare a lucr? rîi lui Iorga Trei lec? îi de istorie despre �nsemn? tatea rom�nilor �n istoria universal? (V? lenii de Munte, 1912), �n care, la �nceputul secolului, �ncerca s? plaseze istoria rom�nilor �n cadrul experien? ei omenirii. Dup? p? rerea lui Iorga (prezentat? �n aceste trei volume), cultura rom�n? este o sintez? ? i este ca atare gata s? ofere ? i s? recep? ioneze impulsuri creatoare. Imobilitatea istoric? este la fel de str? în? culturii rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Trei lec? îi de istorie despre �nsemn? tatea rom�nilor �n istoria universal? (V? lenii de Munte, 1912), �n care, la �nceputul secolului, �ncerca s? plaseze istoria rom�nilor �n cadrul experien? ei omenirii. Dup? p? rerea lui Iorga (prezentat? �n aceste trei volume), cultura rom�n? este o sintez? ? i este ca atare gata s? ofere ? i s? recep? ioneze impulsuri creatoare. Imobilitatea istoric? este la fel de str? în? culturii rom�ne că ? i altor culturi europene. �ns? , fiind flexibil? , cultura rom�n? este totodat? original? ? i nu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoria rom�nilor �n cadrul experien? ei omenirii. Dup? p? rerea lui Iorga (prezentat? �n aceste trei volume), cultura rom�n? este o sintez? ? i este ca atare gata s? ofere ? i s? recep? ioneze impulsuri creatoare. Imobilitatea istoric? este la fel de str? în? culturii rom�ne că ? i altor culturi europene. �ns? , fiind flexibil? , cultura rom�n? este totodat? original? ? i nu poate fi conceput? �n afară societ?? îi rom�ne? ți. Ea are ? i o mare vitalitate ? i un caracter contemporan, fiind o cultur? de ac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga (prezentat? �n aceste trei volume), cultura rom�n? este o sintez? ? i este ca atare gata s? ofere ? i s? recep? ioneze impulsuri creatoare. Imobilitatea istoric? este la fel de str? în? culturii rom�ne că ? i altor culturi europene. �ns? , fiind flexibil? , cultura rom�n? este totodat? original? ? i nu poate fi conceput? �n afară societ?? îi rom�ne? ți. Ea are ? i o mare vitalitate ? i un caracter contemporan, fiind o cultur? de ac? iune, capabil? s? se �nnoiasc? gra? ie vitalit?? îi ei. Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca atare gata s? ofere ? i s? recep? ioneze impulsuri creatoare. Imobilitatea istoric? este la fel de str? în? culturii rom�ne că ? i altor culturi europene. �ns? , fiind flexibil? , cultura rom�n? este totodat? original? ? i nu poate fi conceput? �n afară societ?? îi rom�ne? ți. Ea are ? i o mare vitalitate ? i un caracter contemporan, fiind o cultur? de ac? iune, capabil? s? se �nnoiasc? gra? ie vitalit?? îi ei. Dup? o via?? de cercet? ri, c? l?torii ? i scriere a istoriei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? spuns la ceea ce a �nsemnat Bizan? ul ? i a prezentat o sintez? a istoriei bizantine. �n perioadă c�ț a lucrat ca bizantinolog ? i?a c�? tigat mul? i prieteni credincio? i printre istoricii str? ini, at�ț ai lui c�ț ? i ai Rom�niei, care au r? sp�ndit cuno? țin? e despre Rom�nia ? i au cultivat prietenia fă?? de această �n lumea �ntreag?. Pentru Iorga, �n? elegerea Bizan? ului era indispensabil? pentru �n? elegerea istoriei rom�nilor. Cele trei volume ale Istoriei vie? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o sintez? a istoriei bizantine. �n perioadă c�ț a lucrat ca bizantinolog ? i?a c�? tigat mul? i prieteni credincio? i printre istoricii str? ini, at�ț ai lui c�ț ? i ai Rom�niei, care au r? sp�ndit cuno? țin? e despre Rom�nia ? i au cultivat prietenia fă?? de această �n lumea �ntreag?. Pentru Iorga, �n? elegerea Bizan? ului era indispensabil? pentru �n? elegerea istoriei rom�nilor. Cele trei volume ale Istoriei vie? îi bizantine (Bucure? ți, 1934) ? i traducerea �n limba francez? a acesteia, Histoire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
str? ini, at�ț ai lui c�ț ? i ai Rom�niei, care au r? sp�ndit cuno? țin? e despre Rom�nia ? i au cultivat prietenia fă?? de această �n lumea �ntreag?. Pentru Iorga, �n? elegerea Bizan? ului era indispensabil? pentru �n? elegerea istoriei rom�nilor. Cele trei volume ale Istoriei vie? îi bizantine (Bucure? ți, 1934) ? i traducerea �n limba francez? a acesteia, Histoire de la vie Byzantine (Bucure? ți, 1934) constituie una dintre cele mai reu? ițe sinteze istorice ale lui Iorga. Dup? p? rerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga. Dup? p? rerea lui, Bizan? ul era o sintez? dubl? a Occidentului ? i Orientului, Occidentul reprezentat de Imperiul Român ? i de Elenism, iar Orientul de Ortodoxie ? i de Asia. Cealalt? lucrare a sa, Bizan? dup? Bizan? era versiunea rom�n? , �ntocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a valorilor ? i a culturii bizantine �n Principatele Rom�ne. Conținu�ndu?? i lucr? rile anterioare, Iorga a scris studii că France de Chypre (Paris, 1931) sau Rhodos sub ospitalieri (Bucure? ți, 1931). Iorga a scris multe lucr? ri politico? istorice �n perioada aceasta. �n timp ce era prim? ministru, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest sens La v�riț� sur le pass� de la Bassarabie (Bucure? ți, 1931) ? i La Bassarabie et l�oeuvre des Roumains (Bucure? ți, 1932). Acestea reprezentau opera unui politician, nu a unui istoric. Ele exagereaz? aspectele pozitive ale administra? iei rom�ne? ți din Basarabia, de? i scot �n eviden?? faptul c? , indiferent de caracterul acesteia, provincia apar? ine etnic ? i istoric Rom�niei. Comment la Roumanie s�est d�tach�e de la Triplice (Bucure? ți, 1931 ? i 1932) se refer? la �r? sturnarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ucure? ți, 1932). Acestea reprezentau opera unui politician, nu a unui istoric. Ele exagereaz? aspectele pozitive ale administra? iei rom�ne? ți din Basarabia, de? i scot �n eviden?? faptul c? , indiferent de caracterul acesteia, provincia apar? ine etnic ? i istoric Rom�niei. Comment la Roumanie s�est d�tach�e de la Triplice (Bucure? ți, 1931 ? i 1932) se refer? la �r? sturnarea alian? elor� Rom�niei �n timpul Primului R? zboi Mondial. �n Originea ? i sensul democra? iei (V? lenii de Munte, 1932), se simte faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Basarabia, de? i scot �n eviden?? faptul c? , indiferent de caracterul acesteia, provincia apar? ine etnic ? i istoric Rom�niei. Comment la Roumanie s�est d�tach�e de la Triplice (Bucure? ți, 1931 ? i 1932) se refer? la �r? sturnarea alian? elor� Rom�niei �n timpul Primului R? zboi Mondial. �n Originea ? i sensul democra? iei (V? lenii de Munte, 1932), se simte faptul c? Iorga era deziluzionat de democra? ia din Rom�nia. O alt? carte cu acest subiect este Defini? ia unei st? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Triplice (Bucure? ți, 1931 ? i 1932) se refer? la �r? sturnarea alian? elor� Rom�niei �n timpul Primului R? zboi Mondial. �n Originea ? i sensul democra? iei (V? lenii de Munte, 1932), se simte faptul c? Iorga era deziluzionat de democra? ia din Rom�nia. O alt? carte cu acest subiect este Defini? ia unei st? ri de lucruri �n Rom�nia (Bucure? ți, 1939), discursul lui Iorga �n fă? a Senatului Corporatist ? inut la 28 iunie 1939, o justificare expeditiv? a Dictaturii Regale. Cartea constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Primului R? zboi Mondial. �n Originea ? i sensul democra? iei (V? lenii de Munte, 1932), se simte faptul c? Iorga era deziluzionat de democra? ia din Rom�nia. O alt? carte cu acest subiect este Defini? ia unei st? ri de lucruri �n Rom�nia (Bucure? ți, 1939), discursul lui Iorga �n fă? a Senatului Corporatist ? inut la 28 iunie 1939, o justificare expeditiv? a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru g�ndirea public? a lui Iorga. Dar noi ? tim prea bine care erau adev
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politic?. El de? ine un loc aproape permanent �n Comitetul Internă? ional al Istoricilor, cel rezervat automat istoriei sud? est europene (? i totodat? europene). Iorga se ocupă cu toane de cea mai mare parte a acesteia, mai ales atunci c�nd interesele Rom�niei (sau ale ego? ului s? u) erau atacate. La ultimul Congres Internă? ional de Istorie dinaintea r? zboiului, ? inut la Z�rich �n 1938, a fost ales vice? pre? edinte al acestuia. Continuau ? i lucr? rile Conferin? ei Mondiale de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]