18,636 matches
-
de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Războaie culturale: idei, intelectuali, spirit public Introduceretc "Introducere" Traducerea în limba română a unor cărți străine cu adevărat importante este ocazia ideală de a ne regândi rostul și rânduielile, de a încerca, legând ideile altora de ideile și viețile noastre, să înțelegem mai bine pe ce lume trăim. Din această încercare, dacă o facem cum se cuvine, ieșim ceva mai instruiți și, poate, mai înțelepți. Când ne
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate cu vile moderne, savant camuflate în verdeață; dar sunt, totodată, deliberat decuplate de la
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
are ca aliată revoluția tehnologică. Și chiaburimea are un aliat foarte puternic : biserica rusă. Tatăl eroului asasinat, Opanas, copleșit de durere și mânie, caută mai întâi să afle care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sentimentului coeziunii și identității naționale de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, ambele beneficiind de fide litatea a milioane de români. Dacă aceste biserici ar fi putut fi manipulate pentru a servi țelurile regimului, nu avea rost să fie distruse. Imaginea distrugerii ușii bisericii ar fi fost considerată de aparatul de propagandă al Partidului inoportună în acel moment. Încă un lucru neplăcut pentru autoritățile comuniste ar fi putut să fie în legătură cu autorul, nu cu Moara cu noroc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dăm întîietate problemei cinematografiei. După care urmează o constatare de bun-simț : Ascultînd pe tovarășii care au luat cuvîntul, citind și referatul prezentat de Comitetul de Artă, ne-am spus că de fapt aproape că dezbaterea nu și- ar mai avea rost, pentru că tovarășii sînt așa de clarificați de ceea ce ar trebui să fie cinematografia, încît nu știu de ce, și ce anume, a împiedicat cinematografia noastră să fie la un nivel foarte bun. Problema filmelor necorespunzătoare aduse din Occident N. Ceaușescu o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
n-ai fost muncitor ?”. La fel de bine orientat este și amicul lui Filip, Istrate, zidar pe un șantier : „E greu, dar m- am învățat. Mă simt important. Știu ce vreau, mă, știu ce sunt. E vorba de demnitatea mea. Să ai rostul tău, viața ta. Și pe urmă, poți să faci ce vrei. Nu mai poate să zică nimeni nici pâs. Poate să-mi zică mie cineva pâs ?”. După prezentarea acestei „imunități” pe care ți-ar conferi- o titlul de muncitor, discursul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu muncitorii, pe care îi prețuiește și îi ajută, iar ei îl divinizează. „Am venit la dumneavoastră pentru că pe Dumnezeu încă nu l-am văzut pe șantier” spune bătrânul sudor Aioanei, care are nevoie de un aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul de copii („Le spui că am spus eu că se poate”), repornește ventilatoarele oprite pentru economie, totul prin ordine răstite, insulte („Du-te dracului !”, „Ești prost !”) și destituiri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îi ajută, iar ei îl divinizează. „Am venit la dumneavoastră pentru că pe Dumnezeu încă nu l-am văzut pe șantier” spune bătrânul sudor Aioanei, care are nevoie de un aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul de copii („Le spui că am spus eu că se poate”), repornește ventilatoarele oprite pentru economie, totul prin ordine răstite, insulte („Du-te dracului !”, „Ești prost !”) și destituiri pe loc. Contabilii, funcționarii, gestionarii sunt prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se prezintă doar pe ei înșiși. Morala lor este îndoielnică, dar nu la nivelul marilor concepte - Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani. În Probă de microfon nu apare nici un secretar de partid. Nici nu se rostesc cuvintele „partid” sau „comunist”. Filmul nu conține nici o „șopârlă” la adresa regimului sau a lui Ceaușescu. Drept pentru care a și trecut de cenzură. Și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dar care vădeau o binevenită combativitate, inteligent „autoprotejată”, la adresa derivei ultrapolitizate și vulgar sociologizante a criticii din perioada 1948-1960, a domniei „realismului socialist”. Ele au contribuit, alături de alte demersuri similare, la normalizarea (limitată, desigur, dar totuși accentuată) a statutului și rostului criticii literare ca activitate specifică, distinctă de propaganda și publicistica de partid. Era epoca reconsiderării factorului estetic în evaluarea literaturii, a redefinirii raportului dintre ideologie (politică) și artă, a renunțării și chiar a denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
tendinței de universalizare și unitate a bisericii creștine. Alimentate de patimi la nivel individual (orgoliu, vanitate, trufie), puternic susținute la nivel național de instinctul național, vor face ca popoarele, orbite de fanatismul unor ereziarhi și lideri religioși, să nu înțeleagă rostul carității în realizarea unității și păcii. Dacă popoarelor li se poate aplica cuvintele mântuitorului „Părinte iartă-le lor căci nu știu ce fac" nu aceleași cuvinte se pot adresa celor care au săpat cu bună știință la temelia Bisericii lui Hristos, reușind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
căror esență este de natură divină (după cum spunea Paulescu), omul ca supremă creație, dotat cu inteligență și posibilitatea de a alege, a produs și continuă să producă adevărate dezechilibre în armonia creației. Și aceasta datorită în principal deturnării conștiente a rostului natural al instinctelor pe care omul le-a transformat în instrumente ale plăcerii. La scară socială, prin alterarea îndeosebi a instinctelor sociale de proprietate și dominație (care operează atât de perfect în lumea animală, dar transformate de om în vicii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ceruri[le]" poeziei pure - , în care adevărul ultim se întrupează ("DISCOVERY"). O idee asemănătoare este exprimată, altcumva, de S. Mallarmé, în prefață la Traité du Verbe, de René Ghil (1886), text pe care Ion Barbu îl cunoștea, cu siguranta: Ce rost are miracolul prin care un obiect natural dispare aproape complet sub baghetă vibratoare a cuvântului scris, daca să nu despartă obiectul de ceea ce este direct și palpabil, si sa faca a apăra esență [s.n.] lui în toată puritatea?"55. În
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din Piața Universității. Organizatorii marii manifestații din mai se retrăseseră cu toții pe 21 mai, când rezultatul votului devenise clar, dar mai zăboveau acolo pâlcuri răzlețe de nostalgici ai zonei libere, precum și greviști ai foamei care își găsiseră cu greu un rost după 20 mai, cerând o televiziune independentă. Iliescu ar fi vrut ca muncitorii din Capitală să-și asume această sarcină, dar află că nu poate conta pe aceștia și se decide să facă apel la mineri la cei din Valea Jiului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pedeapsă Divină pentru păcatele noastre. Dacă există războaie, inundații și cutremure, prețuri mari sau mici sau oricare alte calamități, unii le proclamă pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele ființei umane. Dar toate întrebările despre intervenția lui Dumnezeu în problemele umane și rosturile penitențelor și rugăciunilor aparțin domeniilor religiei și filozofiei și nu sociologiei. Desigur că există întrebări pentru care nu avem nici o tehnică științifică pentru a le găsi răspuns, cel puțin pentru moment, dar în studiul problemelor sociale, sociologii ca oameni de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
statutul lor era evident inferior. Astfel, primul sens din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup de străini uniți de același loc de origine" (Greenfeld, 1992, p. 4). În acest sens se putea vorbi cu rost despre Populus Romanus, nu însă și de noțiunea de natio romanorum, străină conștiinței romane de sine, întrucât categoria de "natio" era aplicată pentru a designa "comunități de străini" legați între ei prin naștere și origine, de regulă mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere profesorale" de "sacerdoți culturali" (Michailescu, 1888, pp. 158, 157). Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu (1926), peste 730.000 de adulți au fost școliți în aceste cursuri (p. 7). Legea pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 17 mai 1939 confirmă și întărește rostul școlilor de adulți, extinzând limita de vârstă a obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întotdeauna congruent cu interesul național. În schimb, școala nouă apreciază că odată "descătușați de datoria de a face mereu propagandă pentru unitatea neamului, care a fost din fericire împlinită, istoricii se vor putea îndrepta de acum spre cercetarea adâncită a rosturilor noastre, a vieții culturale, economice, sociale, fără alt scop decât acela al adevărului" (Panaitescu, cf. Giurescu, 1937, p. 49). În ceea ce privește tensiunea funciară dintre adevăr și patriotism, pe care școala veche a soluționat-o prin acomodarea adevărului la imperativul patriotic ("Ce
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă [îl] flutură în fața opiniei publice în mod demagogic" (Roller, 1952, p. 509). Rostul principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii lor" (Roller, 1952, p. 507). Dacă războiul mondial este supus unei convertiri semantice din "război pentru întregirea neamului românesc" în "război
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată și de sugestiile pedagogice: educația dogmatică, prezentă în manualele de istorie convenționale în imbolduri de tipul "DE REȚINUT", sau chiar "De învățat pe de rost", este înlocuit cu incitația reflexivă făcută sub forma "Să reflectăm!". Finalul lecției despre originea românilor este punctată cu o astfel de invitație reflexivă: "Să reflectăm! Ce este un mit etnogenetic și ce funcții îndeplinește el?" (Mitu et al., 1999, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]