19,447 matches
-
pe propria persoană). Realizarea defectuoasă a controlului sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori graba și stângăciile părinților emană din prejudecata obtuză că un eventual
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă în situația curentă în care se află individul (încercând de fapt să fie o soluție). Sunt aruncate în inconștient, uitate bine, situații conflictuale inacceptatbile, cărora individul nu le poate face față, nu are soluții; 3. deplasare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în viziunea promovată de familie asupra lumii, a vieții, a relațiilor cu ceilalți. Familiile coerente păstrează credința că vor găsi soluții, că rezultatele situațiilor problematice vor fi pozitive. Ele nu așteaptă soluții perfecte, ci promovează un realism sănătos, de bun simț și cu umor asupra realității. Familiile adaptabile sunt familii cu bune mecanisme de coping, pe care copiii le învață de la părinți și le internalizează în ceea ce este propria reziliență. Copii unei astfel de familii se simt protejați și valorizați. Având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a sprijinului social: modele și mentori Construiește rețele comunitare Construiește securitate financiară, păstrând un echilibru între muncă și viața familiei Parcurgând lista mecanismelor care construiesc reziliența familiei observăm că la baza rezilienței familiei stă o anumită educație, un bun simț și respectul față de celălalt, cu diferențele lui. Contextul cultural în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor"2. De-a lungul întregului secol, "geniul și talentul" va funcționa ca automatism de limbaj, ca stereotip, forma cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu 3, pentru simțul comun va fi mai simplu să denumească generic sfera capacităților creatoare, printr-o unică expresie confuz-totalizatoare - printr-un clișeu. Prezența termenului pare oarecum întâmplătoare la Mumuleanu, mai degrabă un accident de parcurs, decât un mit personal constant. De altfel, înainte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evenimentele publice, și pe anonimi: În câți însă și mai câți poezia stă latentă, fără a se manifesta, nici prin daltă, nici prin penel, nici prin note, nici prin vorbe sau versuri, nici însuși prin fapte serioase sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor formale anumite opțiuni conduse de aspirația spre frumos ("obiecte reale, cari se pot pipăi, cari au forme sau plastice sau grafice și astfel cad de-a dreptul sub simțul vederii"71); după cum există obiecte care evocă obiceiuri, credințe, moduri de a fi ale unei populații din trecut. Această bifurcare stă în centrul cursului introductiv. Amândouă aceste serii de rezultate se rapoartă la principii și doctrine filosofice; căci una din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
disponibilitatea literaturii de a se exprima prin tranșe de materie decupate și eliberate de orice iluzie a corpului integrator. Trebuie să înțelegem bine scopul acestui efort de figurare: nu e vorba doar despre posibilitatea de a percepe literatura fragmentar, așa cum simțul comun operează cu citate și bucăți din opere pentru a indica forța întregului; așa cum se obișnuiește evocarea unor fragmente din Eminescu sau Caragiale ca un soi de metonimie a marii creații geniale, transferând asupra citatelor aura estetică și prestigiul operei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
figurile artistului sau poetului în acest context. Definiția suplă a chemării privilegiază în mod natural profesiile care promit parcursuri de viață originale, adaptate formulei singularizate a fiecărui individ. De aceea în inima conceptului modern al apelului existențial stă creativitatea. Pentru simțul comun, poetul, artistul sau savantul încarnează vocația pentru că sunt liberi să își urmeze pasiunea de-a lungul întregii vieți și să își organizeze formele de activitate în funcție de cele mai intime impulsuri. Într-un cuvânt, ei pot să transforme dorința care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972. Cornea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
37 D. Caracostea, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942, pp. 149-161. 38 Roman Jakobson, Essais de linguistique générale, traducere de Nicolas Ruwet, Minuit, Paris, 1963, p. 244. 39 Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în Ficțiune și dicțiune (1991
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al Partidului Comunist. Sau doar dacă erai opozant și aveai curajul de a accepta și risca suferința, marginalizarea, stigmatizarea, detenția și eventual moartea. Din aceste motive, omul nou, dorit de comuniști, trăiește încă printre noi și este omul al cărui simț moral, civic și politic este atrofiat, mutilat sau chiar castrat: nu se informează din mai multe surse, pentru că dacă asculta Europa Liberă, BBC sau Vocea Americii și se afla putea fi arestat; nu are opinii politice sau civice, pentru că printre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au participat la această acțiune au fost condamnați la 15, 20, 25 de ani și judecați în cadrul unei organizații creată de Securitate și cu denumirea dată de Securitate: "Sumanele Negre"4. Oameni simpli, dar gospodari cu influență și cu un simț patriotic deosebit pentru că pe atunci mai exista încă așa ceva. C. I.: Voiau să aplice aceeași schemă și în cazul dumneavoastră. S. Ț.: Așa voiau să mă condamne și pe mine, ca șef de organizație subversivă. Și dacă n-au reușit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu intenția de a vinde 6 din ele, iar pe celelalte să le închiriez. Ultima casă din care am venit în România era imensă. Am avut și mașini destule că nu mă mulțumeam cu una sau două. Trebuie să ai simțul proporției în tot ceea ce faci. M-a prins și pe mine, ca pe toată lumea, nebunia de a cumpăra și de a vinde înainte de 2007, adică înainte de spargerea bulei imobiliare. Criza a început de la Miami: s-au construit mii, sute de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în biserica română s-a păstrat ca într-o școală limba și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia din monumentele noastre religioase mai principale, atunci cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Evenimentul" din 18 noiembrie 1908, sublinia: „...a adus cu dânsul calități cu totul contrarie. Lealitatea cea mai pură, o dezinteresare fără margini, o abnegațiune a intereselor personale, iubire pentru progres, în sfârșit, avea în raționamentul său luciditatea și vigoarea împrumutate simțului perceput al dreptăței. Avea deci pasivitate în caracter. Trecea însă cu ușurință asupra chestiunilor care meritau o cercetare mai amănunțită. A fost învinuit de slăbiciune". Punându-i și mai aproape, față în față, citim din același articol de ziar: „Atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o reclamați de la ei, să fie moralitatea. Amploianții din nenorocire, până acum au fost foarte rău plătiți, nevoia au silit pe mulți de a năzui la mijloace neînvoite de lege și de onoare; aceasta au născut corupția, care au stricat simțul moral al multor funcționari publici, mai ales în calea posturilor subalterne; poziția materială a funcționarilor prin binevoitorul concurs al puterilor statului, are în curând a se îmbunătăți într-un chip esențial, a ridica și posiția morală a acestora, aceasta va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și poziție, trebuie ca să vă puneți în deasă și neîntreruptă comunicație cu toate clasele populației ca îndărările D- voastră asupra intereselor să țineți seamă de opinia localelor, chemându-i la împreună sfaturi și silindu-vă în fot felul a deștepta simțul populațiilor pentru respectivele lor interese locale. Mai presus de toate veți fi cu deosebită luare aminte ca împricinații să nu-și piardă în zadar nici stăruința și așteptările pe la ușele canțelerilor, un timp prețios, și care la mulți este singura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Comuna, spune practicianul și teoreticianul Gavril Ursu, reprezintă o asociațiune naturală de mai multe familii, legate între ele prin legături de sânge și vecinătate, care își găsește explicațiunea în instinctul de sociabilitate și pe motive economico-morale. Însuși satul este rezultatul simțului de sociabilitate a oamenilor, ei neputând viețui stingeri, izolați. Născută în mod spontan, pe o anumită treaptă a dezvoltării sociale, comuna reprezintă embrionul societății și elementul constitutiv al organizării sociale a oamenilor, ea precedând însăși organizarea statală. Făcând un excurs
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reclamă, organul epocal: Tănase! S-ar fi putut să-l cheme oare Tita Rufo sau Talleyrand? Imposibil! De data aceasta, marele arhitect al universului a, cum se zice, nirnerit-o. Toate însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare, voce, dicție, simț al ritmului, ureche muzicală (era să zic musichallă), comunicativitate, prestigiu humoristic, în fine via comica. Din clipa în care intră și până când iese din scenă, Tănas;e e comic. Râsul izbucnește în spectatori spontan și irezistibil, ca un motor, pus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la ce se întâmpla mai ales la sate iarna, în perioada dintre Bobotează și Postul Mare, când gospodarii stăteau mai mult pe lângă casele lor și aveau loc numeroase petreceri (în special nunți): "aceste petreceri în unele împrejurări trec granițele bunului simț creștin"601. Îndemnările făcute de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp suntem datori să păzim toate poruncile lui Dumnezeu. De aceea să nu luăm parte la astfel de petreceri care ne duc la păcat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de coliba unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare generalizată, a cărei funcționalitate erotică este pusă pe primul plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele și sofalele ei"225 organizează spațiul unei primiri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
romanescă merită atenție datorită numeroaselor metafore ale deplasării în spațiu care se găsesc aici și datorită armonizării lor cu însăși conversația. Termenul însuși de rătăcire, care înseamnă pierderea oricărui reper și al drumului, viață dezordonată, înseamnă capriciile, hazardul, ocazia, precipitarea simțurilor. J. Sgard 229 a reamintit dublul sens al acestei noțiuni care implică, pe de o parte, îndepărtarea de o normă morală, pe de altă parte, o tulburare instantanee a vieții afective. Doamna necunoscută explică Hortense-ei în Rătăcirile inimile și minții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]