18,272 matches
-
și-n blestem curat./ Bruma se-aprinde-n iederă și-apune/ Când lacrimile reci te-au fulgerat. // Pe trupul tău înzăpezit de teamă/ Damnat mă las jertfit de-atâtea ori./ Emoții crude precum umbra-n ramă/ Ne regăsesc în tainicii fiori.// Se-aprinde bruma-n palme și-n orbire/ Pe trupul tău sfios se-ncheagă-un mire". În totul, prin urmare, un poet "din școala versificatorilor maratoniști, cu suflu atletic, dar și cu o bună stăpânire a verbului, dornici să performeze în execuții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
două ipostaze artistice nu se desfășoară și nu va desfășura vreodată vreun conflict, din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în 1997. Spațiul de reculegere preferat este reprezentat, într-o secțiune a creației, de muzeul din Mircești, în tihna căruia fertilitatea lirică pare inepuizabilă: "Cea de-a treisprezecea poezie tot ție ți-o închin/ din jilțul meu înalt de lut aprins de ape/ în care viețuiesc treizeci de morți/ cu cefele sparte de veacuri/ si oale-n mâini de ocru șters/ în care-a nins anii trecuți./ Tot ție,/ Tot ție.../ Tot ție!" (Dedicație, din Serile la Mircești, Editura Timpul, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dramatică a textelor, adesea construite pe tiparul ritualului sacrificial sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul de gen este atribuit elementelor. Poetul uzitează adesea de procedeul antropomorfizării: "Teluric vântul sapă adăpost/ În carnea cerului cerșind răsplată"; "Armura plânge-n Louis Treize"; "Zăpezi aprinse de dogoarea frunții/ Se șterg pe ochi cu palimpseste stranii" etc. pentru a contura un tablou întunecat, în care speciile și regnurile fuzionează, la modul negativ însă, rezultatul fiind un amalgam generic obținut printr-o silnicie (sic!) a simțurilor dereglate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în Ultimul vorbitor de umbră, care includ pasaje de o delicatețe și o receptivitate emoțională prea puțin discreditate de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat mort mai vrea un rând,/ un fluture se-aprinde'n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor pască, cozonac și ouă pentru a fi sfințite de preot în dimineața de după Înviere. O dată ajunși în Biserică, aceștia săvârșesc Sfânta Liturghie. La miezul nopții luminile din Biserică sunt stinse, preotul își aprinde lumânarea din Altar, focul reprezentând aflarea de veste că Hristos a înviat. Creștinii deasemenea iau din lumina preotului. Sfânta Evanghelie este scoasă afară pentru a înconjura Biserica de 3 ori. Sărbătoarea dinaintea Învierii este cunoscută sub numele de Denii. Vinerea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
intervine o notă fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se umflă și plesnește ca o bășică uriașă, în fine, apare și un moșneag care, apoi, dispare. Personajul lui P., spirit lucid, nu poate să spună, în fața atâtor semne de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
un ultim țipăt de plăcere. Copacii se-ndoiau la pămînt, izbiți parcă de-o pală puternică de vînt; ierburile lăsau să le scape de pe buze un suspin de îmbătare; florile, copleșite, cu gura întredeschisă, își dădeau ultima suflare; pe cerul aprins de strălucirea de apus a lunii, stăteau nori neclintiți, nori palizi ce răspîndeau o vrajă aproape nepămînteană. Același procedeu e folosit și în Doamna Bovary (partea a doua, IX): (18) (...) și ascunzîndu-și fața, cedă. Seara își așternea umbrele; trecînd pieziș
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai ține pe loc, în pîcla sa rece și deasă, lumina zilei. Cele din urmă văpăi ale acesteia îngălbenesc numeroșii castani de pe stanele de piatră pustii; ele trec în lungi fulgerări pe sub săgețile țepene ale bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită ca și acesta, ba mai curată chiar, mai subțire și mai străvezie, mai frumoasă. Liniștea ei uimește, limpezimea-i amăgește, frumusețea fără
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
purtau cutia în care erau aranjate toate sculele necesare, ei deschideau în fiecare dimineață încuietoarea tubului care proteja lampa, o coborau, scoteau capetele de fitile arse, curățau înăuntru, puneau alt ulei. La căderea nopții, își reluau atribuțiunile; toate lămpile trebuiau aprinse la o oră fixă. N. Robatel, Au temps des metiers, Ovaphil, 1982, p. 230 Aici, diferitele acțiuni descrise ce ar putea fi reunite sub tema-titlu "a aprinde o lampă de stradă", servesc de fapt la a arăta calificările/funcțiile unei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înăuntru, puneau alt ulei. La căderea nopții, își reluau atribuțiunile; toate lămpile trebuiau aprinse la o oră fixă. N. Robatel, Au temps des metiers, Ovaphil, 1982, p. 230 Aici, diferitele acțiuni descrise ce ar putea fi reunite sub tema-titlu "a aprinde o lampă de stradă", servesc de fapt la a arăta calificările/funcțiile unei clase de actori: "aprinzătorii de lămpi de stradă". Ne apropiem astfel de noțiunea de "definiție a unui arhetip de personaj" (Ph. Hamon), descriere care, prin intermediul unei descrieri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
garanta neutralitatea Belgiei va deveni un "petic de hîrtie" cînd armatele Reich-ului vor invada Franța în 1914. Astfel, începe sinuciderea. Progresele distructive în domeniul armelor, cursa dezlănțuită a înarmării, angajarea totală a Națiunii, toate acestea au drept urmare aprigul război care aprinde întreaga Europă începînd din august 1914. Între 1914 și 1918, războiul devine deopotrivă total și mondial. Însă el devine total mai ales în Europa, dezlănțuind un infern de foc și metal, de gaze asfixiante, pustiind cîmpiile, distrugînd orașele, aruncînd în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
1977, URSS își instalează rachetele balistice SS 20 ce vizau Europa. Evenimentul este ignorat sau privit cu indiferență pînă la decizia NATO de a plasa 108 lansatoare de rachete Pershing-2 în Europa Occidentală (decembrie '79), decizie care provoacă o dezbatere aprinsă pînă la instalarea efectivă ('83-'84) a eurorachetelor. Brusc, se constată că amenințarea termonucleară se concentrase asupra Europei. Bomba pe care o credeam destinată altora este la noi, pentru noi. Într-adevăr, astăzi este evident că, în cazul unui conflict
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o misiune și avea să-i rămână fidel. Atunci însă, apelul său a produs un mic frison printre românii ascultători ai numitului post de radio, ca de altfel și acțiunile regenerative întreprinse de alți intelectuali transpruteni. Curând, lumina s-a aprins și în spațiul românesc, ceasurile au fost repuse și aici în mișcare, cu tendința netă de a le sincroniza cu ceasurile din Apus. Costurile acestei reintrări în istorie, într-o voit altă istorie, au fost extrem de ridicate și ele aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
știe când, de cine știe unde..." Dacă nu l-a definit, căci nu aceasta voia să facă, poetul a izbutit însă a-l sugera. Fiorul Putnei face parte din zestrea noastră cea mai scumpă. Cronica, XXV, 23 (8 iunie 1990), p. 1 "APRINDE-SE-VOR CANDELE?" Un neam se comportă ca și un organism, în care partea e solidară cu întregul. Nu poți vătăma partea, fără ca ansamblul să nu resimtă o frustrare, o suferință. Lucrul acesta îl afirmă azi antropologii și sociologii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât, pentru păstrarea memoriei lui, un călugăr ce nu știa zugrăvia au făcut copia ce există și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?" Interogația poetului exprimă o neliniște pe care o aflăm și la alte generații obsedate de ideea recuperării. La un secol de la cealaltă amputare teritorială a Moldovei, a fost rândul noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Rigoarea spiritului 3 Nu numai rațiune 3 Paradigma latină 3 Nostalgia siguranței 3 De n-ar fi istoria... 3 Istoria ca terapeutică a spiritului 3 Carpatolatinii 3 Revoluția în studiu: variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în atmosfera superioară se aprind, lăsând o dâră de foc pe cer, motiv pentru care sunt numiți adesea stele cazatoare. Uneori norul de praf cosmic care intra în atmosferă este dens ceea ce duce la un număr mare de meteori(1000 sau mai mulți pe oră
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
verbal concurenții. La asta se adaugă și un artificiu subtil al emisiunii: jocurile de lumini. Cei care au ocazia să privească emisiunea au putut observa următorul detaliu: o lumină albastră este proiectată atunci când vorbesc concurenții, însă atunci când vorbește prezentatorul se aprinde o lumină roșie. Efectul unei astfel de regii este că prezentatorul pare mai autoritar. Un experiment a arătat efectele culorii roșii asupra raporturilor de competiție și dominare. Psihologii Russell Hill și Robert Barton au studiat efectul culorii roșii în luptele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
înțelegi mai bine necesitățile de bază, cu atît mai clar îți va fi ce anume îl face să adopte o atitudinea altminteri nejustificabilă. Expectanțele Dacă motivația este fitilul bombei reprezentate de un șef dificil, expectanțele sale sînt scînteile care pot aprinde fitilul. Șeful poate avea multe expectanțe rezonabile în ceea ce te privește, iar îndeplinirea lor este îndatorirea care îți revine ca urmare a contractului dintre angajat și angajator. în continuare sînt prezentate șase expectanțe esențiale: Comunicarea Dacă șeful tău dificil este
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vreunul din ele, poate că vei fi înclinat să te concentrezi asupra modificării comportamentului propriu, pentru a vedea cum va reacționa șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur, nu îi poți modifica personalitatea, dar încercarea de a o înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
un tip foarte amabil. Mă întreb dacă n-o fi suprasolicitat sau stresat. Susan a recunoscut validitatea punctului de vedere al șefului, dar în același timp și-a spus și propria părere. A rămas fidelă convingerii ei, fără să-și aprindă paie în cap cu șeful. Dacă ar fi spus, spre exemplu, „Nu, nu vrea să se răfuiască cu nimeni. Doar că e suprasolicitat”, l-ar fi contrazis clar pe șef și i-ar fi transmis mesajul că nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
în stilul mobilei: tunsă mărunt, cu fața ovală de porțelan de Saxa, în uniformă de satin fin negru și cu ciorapi negri așa de metalici, încât mâna să alunece cu gândul pe ei ca pe rezămătoarea de nichel a fotoliului. Aprins de asemenea deziderate de lux igienico-estetice, nu putu să nu deteste apariția babei Chiva cu un pahar de lapte cu cafea, pe care scria Suvenir din Călimănești, pus pe o tavă ruginită. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și de-aia am venit... să nu mă lași! Nu mai e vorba de dreptate: de pomană îmi dai [...] Tovarășul se sui în pat, luă candela de la icoane, să caute lumânarea printre lucrurile risipite pe jos. O găsi ș-o aprinse. Cum îi dete lumina-n ochi, Stavrache începu să cânte popește. (I.L. Caragiale, În vreme de război) 1. Menționează modul de formare a cuvintelor: paznicii, răsufla. 2.Explică prezența punctelor de suspensie din discursul fratelui. 3.Transcrie un epitet adjectival
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oficiată ceremonia de înmormântare la valahi, descrisă în următorul pasaj: ,,Ritualurile legate de moarte și îngropăciune sunt remarcabile la valahi. Când moare cineva, trupul îi este spălat, îmbrăcat în hainele cele mai bune și așezat pe pământ cu o făclie aprinsă în mână. În multe sate, îngroparea nu se face înainte de prânz, pentru că se crede că sufletul celui decedat zboară mai repede după-amiaza, fiind grăbit chiar de drumul descendent al soarelui, care se duce la culcare; oamenii se tem că dacă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]