17,991 matches
-
zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor. Zumzetele gâdilitoare ale albinelor dau semn că florile și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
m-am gândit la Titanic. Nici nu lovisem icebergul și eu m-am hotărât să privesc un film mai palpitant. M-am trezit deodată în mijlocul ochirii. Donny de Vito încerca din răsputeri să facă bani, așa că l-am ajutat să fure o mașină a băncii. După ce am stat cîteva episoade într-o telenovelă, am găsit de cuviință că ar trebui să mă duc acasă. Am închis ochii și poc! M-am trezit în pat, cu mîna pe telecomandă. A doua zi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
TV 7 ABC. Ea este intitulată Lumea cărților. Încăperea în care se afla prezentatoarea era plină cu cărți de toate felurile. Una dintre ele, cea mai mare și mai scumpă, se chema Din tainele cititului. Uitându-mă la emisiune, mă fură somnul, iar visul mă ia de mână și mă duce încet în lumea cărților.Cărțile care mă înconjurau erau exact ca cele de la televizor, iar eu, bucuroasă că știu să citesc, am început să culeg din fiecare câte puțin. Atunci
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
afla, de pildă, dacă Goe și-a găsit beretul pe care l-a pierdut din tren, dacă Cenușăreasa se va căsători cu prințul, dacă Făt-Frumos o va găsi pe Ileana, dacă Nică a mai avut curaj să se ducă la furat cireșe... Deci, până la urmă, cartea rămâne un învățător pe cinste și, vorba cronicarului: Nu este alta mai plăcută zăbavă decât cetitul cărților. Ce poate fi mai emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca „Să nu furi” dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca „Să nu furi” dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin. Bodin continuă să remarce că familia - o instituție naturală - este clădită pe proprietatea privată iar statul, la rândul său, este clădit pe familie 9. Aceasta fiind situația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
simte deprimat... o mare parte a sentimentelor noastre despre ceea ce este al nostru se datorează faptului că trăim aproape de lucrurile noastre și astfel le simțim mai complet și adânc 20. James continuă observând că atunci când ceva care ne aparține este furat, distrus sau pur și simplu pierdut, avem un sentiment de „micșorare a personalității noastre”, deoarece lucrurile noastre sunt o prelungire a ceea ce suntem 21. Dacă teoria proprietății a lui Hegel ne pare mai contemporană decât cea a lui Locke, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
două unelte, una, o sârmă dreaptă, cealaltă, o sârmă terminată cu un carlig, pentru a apuca o bucată de carne din interiorul unui tub. Ambele au ales sârma cu cârlig. Dar apoi, cu totul neașteptat, Abel, masculul dominant, i-a furat cârligul lui Betty, lăsând-o numai cu sârma dreaptă. Neperturbată, Betty și-a folosit ciocul ca să introducă sârma Într-o crăpătură și apoi a Îndoit-o pentru a produce un cârlig, asemănător cu cel care Îi fusese furat. Cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
i-a furat cârligul lui Betty, lăsând-o numai cu sârma dreaptă. Neperturbată, Betty și-a folosit ciocul ca să introducă sârma Într-o crăpătură și apoi a Îndoit-o pentru a produce un cârlig, asemănător cu cel care Îi fusese furat. Cu acest cârlig a apucat hrana din interiorul tubului. Cercetătorii au repetat experimentul de zece ori, dându-i numai sârma dreaptă și ea a fabricat un cârlig În nouă ocazii, demonstrând astfel o capacitate sofisticată de a inventa unelte. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt semnificative: existau "trei mese mari, boite roșii, două
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care nu corespundeau la nimic real? Bolnavul uita repede ce făcea? Sau ceea ce i se zicea? Cunoștea el persoanele? Se rătăcea pe străzi? Se lupta contra impulsiunilor sale? Se scula noaptea și rătăcea prin casă? Avea impulsiuni să lovească, să fure, să ucidă, să dea foc? Se urina sub el? Pierdea materiile sub el? Culcat sau sculat? A fost greu a aduce pe bolnav la azil sau la ospiciu? Știa unde-l duceți? Când a priceput că a fost internat? A
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
procese de conștiință, că ai fost laș, complice, că te-ai prefăcut că n-ai văzut, că n-ai auzit, că n-ai protestat, că n-ai luptat împotriva unui regim care ne castrase de curaj, de demnitate, care ne furase numele și ființa... Îmi place... Nu te-ntreb de ce n-ai fost tu acela care să strige "nu se mai poate!", pentru că știu de ce de frică și lașitate. Dar te-ntreb de ce nu zici nimic împotriva a ceea ce se-ntîmplă azi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ți-am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mereu de-a viața, de ce nu ne-am juca și de-a moartea... Ne mai distrăm și noi... Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce?! Și mai ții și cartea...! Groparul: Părinte... m-am lăsat furat de evenimente... N-am știut că băiatul ăsta moare... pe bucăți... în rate... Preotul: (amenințător) Măi Ionică! Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile cavoului și încep să fure de toate, ascunzîndu-le în niște saci, sub pelerină; F1 îl ține de vorbă pe Octav) Vai, om viu, n-ai o țigară? Octav: Da fantomele fumează?! F1: Da, om viu... viciu din timpul vieții... Eu m-am lăsat... să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nici prostituție... Să vezi mata ce egalitate e acolo... nimeni nu mai vrea nimic... Octav: ...Bine, așa o fi acolo... da văd că aici... fantomele sînt destul de lacome... F1: Vai, vai, vai, om viu... Octav: Spune-le colegelor că au furat destul... Gata! F1:Vai, vai, vai, om viu...! Gata! Tilică, n-auzi ce-ți spun eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
uneori în interiorul aceluiași text (explicarea acestui fenomen în termeni sintactici rămâne un subiect deschis): Și zise Alexandru să odihnească oștile acole (Alexandria, [1620]: 139) Eu adurmiiu și durmiiu și sculaiu, că Domnulu spejenitu-me-au (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 88) Aceia împiedecați fură și cădzură; noi sculămu și ne îndereptămu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 102) Că de pământ sâmt și pământ să vor face, și toți câți vor naște din voi (Alexandria, [1620]: 144) Vor vesti dereptatea lui oamenrilor ce se nascu (Psaltirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexivă sau reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți, a învăța, a mânca, a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită”, de singurătate. Piese lirice precum Burnița zilei, Soliloc, Vrabia albă, Metafore sugerează destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul de lacrimi” nu poate comunica. Dar își poate recrea un microcosmos al lui, colorat de afectivitate. Cu Inimă de iepure (1998) M. face un pas decisiv în structurarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
se constituie o disciplină științifică matură. Întreaga lucrare a pornit de la o ipoteză generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este însă evidentă la suprafața spectaculoasă a teoriilor sociologice, care fură privirea datorită coloritului unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând mai degrabă ca tendință decât ca fapt împlinit. Dincolo de caracterul particular al diferitelor abordări, pot fi detectate o serie de modele explicative mai profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principiul gravitației - corpurile se atrag În raport direct cu masele și În raport invers cu pătratul distanțelor. Dar acest principiu nu este cuprins În legea căderii corpurilor, și această lege, descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a se confrunta cu ceilalți. Modelul acesta a fost transmis și claselor medii, este bine cunoscut faptul că pentru a deveni calfă, În secolul trecut, pentru a deprinde o meserie, tinerii trebuiau să treacă prin atelierele marilor meșteri, Învățând (furând?!) de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o lume pe care nu o poți Înțelege decât prin relaționare și participare. A comunica și celor neinițiați descoperirile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ei spun: Ne-am adus aminte că amăgitorul acela, încă fiind viu; deci a murit; După trei zile Mă voi scula. Poruncește dar să se întărească mormântul; deci a fost înmormântat; Ca nu cumva să vină ucenicii Lui să-L fure; deci, dacă va fi întărit mormântul, nu se va putea face nici o viclenie. Nici una. Prin urmare dovada învierii a ajuns de necontestat tocmai prin cele propuse de voi, nu s-a făcut nici o viclenie, pentru că mormântul a fost pecetluit. Iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej ucenicilor să plăsmuiască cuvântul despre înviere. Așa însă, întărind ei înșiși mormântul, nu mai puteau să spună asta. Ai văzut cum se sârguiesc arhiereii și fariseii să pună fără voia lor în lumină adevărul? Ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]