19,488 matches
-
Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetății dacice cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificația cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de observație. Înălțime submontană ( alt.) în zona Munților Orăștiei, situată pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație. Cetatea, ridicată din piatră, are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu patru turnuri de apărare, situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației. Situată pe coasta de sud, însorită, a dealului Muncelului, despărțită fiind, printr-o vale îngustă de înălțimea pe care se păstrează ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Alături de construcțiile civile
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
baroc, dar sunt reprezentate si toate celelalte stiluri. Palatul de vară al împăraților, Palatul Schönbrunn, a fost conceput ca rival al celui de la Versailles, dar, deși imens și ornat, nu a devenit la fel de mare. Grădina Zoologică Schönbrunn se află în incinta palatului. Catedrala Sfântul Ștefan (Stephansdom), construită în secolul al XII-lea este de asemenea de o mare valoare. Arhitectul modern Friedensreich Hundertwasser a construit câteva clădiri în oraș în stilul său idiosincratic. Centrul istoric al orașului Viena face parte din
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
pe lancea căruia s-au bătut plachete metalice cu numele a 350 de cetățeni printre care conducerea comunei, ambasadorul Austriei, profesori, doctori, senatori și alte personalități, fiecare donând pentru aceasta diferite sume de bani. Drapelul se păstrează și azi în incinta remizei S.V.S.U. Emoționant este faptul că pompierii din Zăbrani, pe lângă faptul că erau oameni curajoși, erau și oameni de suflet. Astfel, după incendiul din 06 septembrie 1936, când din cauza unei descărcări electrice a ars o gospodărie provocând pagube în
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
Tradiția de a fi pe locurile fruntașe în concursurile profesionale a fost dusă și mai departe, mărturie și dovadă stau trofeele, cupele, plachetele și diplomele care sunt păstrate la loc de cinste și într-o stare impecabilă în vitrinele din incinta remizei Zăbrani. Locurile 1,2,3, au fost și sunt ceva obișnuit pentru pompierii din Zăbrani. Despre acest lucru găsim scris în revista Paza contra incendiilor nr 8/1972, nr 8/1986, precum și în ziarul Adevărul de Arad din data
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea lui Barros Gabor (1848 - 1892), fost ministru al transporturilor de la Budapesta, drept mulțumire pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea infrastructurii din zonă. Din acest motiv, în sursele de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
tainele învățăturii au rămas necunoscute până la datele amintite, deoarece chiar și în satele Cornu și Orodel, învățământul a fost prezent înaintea construirii localurilor de școală. El s-a desfășurat sub îndrumarea preoților și a dascălilor, fie într-o cămăruță din incinta bisericii, cum a fost cazul satelor Cornu și Orodel, fie într-o casă particulară a unui locuitor mai înstărit (satul Călugărei). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orodel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar, este o cruce comemorativă din 1934, aflată în incinta bisericii „Sfinții 40 de Mucenici”.
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În comuna Nuci se află mănăstirea Balamuci, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae” și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica „Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
din orașul Măgurele sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, între acestea numărându-se și ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură. În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis (denumit astăzi blocul M din cadrul IFA) și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În fața clădirii, se află bustul
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. În comuna Mogoșoaia se află ansamblul palatului brâncovenesc Mogoșoaia, monument istoric de interes național, cuprinzând palatul propriu-zis, biserica „Sfântul Gheorghe”, turnul de poartă, cuhnia, vila d'Elchingen, serele, zidul de incintă, parcul și ghețăria. Un alt monument de interes național este situl arheologic de la „Chitila Fermă”, ce cuprinde două telluri neolitice aparținând culturilor Gumelnița și Boian, precum și așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei, fazele II-III), perioada Halstatt, epoca geto-dacică, secolele al
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
oraș în 1956. Poziționata în centrul orașului, în clădirea casei de cultură, bibliotecă are în colecția ei peste 20.300 de titluri. Orașul Nucet dispune de un dispensar medical, unde își desfășoară activitatea un medic specialist în medicină generală. În incinta dispensarului funcționeză un cabinet stomatologic. Deasemenea, în oraș există o farmacie. Lista de primari de la alegerile democratice din 1990 până în prezent: Orașul Nucet, în ansamblul său, este situat într-o zonă cu peisaje de o frumusețe excepțională, în multe privințe
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
zei și semizei, cum ar fi Hercules, Mercur, Venus și Apollo. Potrivit surselor, el a început referindu-se la el însuși că un zeu la întâlnirile cu politicienii și a fost menționat că Jupiter pe data în documentele publice. O incinta sacra a fost pus deoparte pentru închinare lui la Milet în provincia Asia și alte două temple au fost construite de el în Roma.Templul lui Castor și Pollux a fost reședința imperiala de pe dealul Palatin și dedicat lui Caligula
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
est din Machu Picchu ('’Vechiul Vârf’’), muncitorii fac enorme lucrări pentru a adapta orașul la mediul natural. Ei ridică ziduri de susținere și amenajează multiple terase în cele două sectoare, agricol și urban, pe care le are orașul. Mai multe incinte cu ziduri înalte apără orașul. În zona agricolă, muncitorii instalează în plus canalizări pentru irigație și transportă pe terase cantități enorme de pământ necesare culturilor. În climatul tropical, muntele, transformat în grădină, răspunde nevoilor alimentare ale populației. Deasupra teraselor agricole
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
Bălilești se află , ansamblu de monumente istorice de interes național datând din secolul al XVII-lea, aflat în satul Băjești și format din câteva monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1666), ruinele casei, ruinele povernei, grajdul și zidul de incintă cu turnuri și unul memorial sau funerar (cimitirul). De asemenea, tot de interes național este și o cruce de piatră din 1662, aflată la 300 m sud-vest de aceeași biserică și clasificată ca monument memorial sau funerar. În rest, alte
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
comite de Dăbâca și Cluj, cumnat și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului actual, între anii 1668-1674. Conacul inițial cu plan în formă de "L" a fost fortificat cu ziduri de incintă dispuse în formă dreptunghiulară, turnuri circulare în cele 4 colțuri și un turn de poartă înalt la intrare. După decapitarea lui Dionisie, lucrările au fost continuate de moștenitorul lui, viitorul guvernator Gheorghe al III-lea. Ansamblul renascentist se cunoaște dintr-
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
Amicii „U”". Un an mai târziu, același Gheorghe Florea a scris versurile unuia dinte cele mai frumoase cântece ale șepcilor roșii: "Slavă ție studenție". Conducătorul clubului din acea vreme, Remus Câmpeanu, le-a pus la dispoziție suporterilor o sală în incinta Casei de Cultură a studenților, unde aceștia își puteau ține ședințele. Membrii galeriei aveau legitimații și plăteau o cotizație lunară. Banii proveniți din cotizație erau folosiți pentru a cumpăra șepci și fulare în culorile clubului. Fanii Universității își însoțeau constant
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
pe Loara; iar Martin este mereu însoțit de călugării și discipolii săi, fără îndoială în mare parte din motive de securitate deoarece, nu de puține ori, el călătorește foarte departe de Tours. În alte ținuturi, autoritatea episcopului este limitată la incinta cetății, cu Martin ea iese în afara zidurilor și pătrunde profund în interiorul regiunilor din jur. Martin pare că a străbătut în lung și în lat teritoriul Galiei; iar acolo unde n-a putut să meargă, i-a trimis pe călugării săi
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco", de zugravi cunoscuți ai epocii brâncovenești, semnăturile acestora fiind incă bine conservate. Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67m și cea estică 30m. Ea este compusă din zidul exterior pe care sunt situate încăperile folosite drept chilii precum și beciurile
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
care sunt situate încăperile folosite drept chilii precum și beciurile de suprafață. Chiliile sunt dispuse pe două niveluri, un parter supraînălțat și un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul XIX. Săpăturile arheologice au arătat 6 faze de extindere a incintei, în cea de la mijlocul secolului al XVII-lea funcționând și tipografia lui Meletie Macedoneanul. Turnul-clopotniță de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălțime de aproximativ 15m și o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
supraînălțat și un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul XIX. Săpăturile arheologice au arătat 6 faze de extindere a incintei, în cea de la mijlocul secolului al XVII-lea funcționând și tipografia lui Meletie Macedoneanul. Turnul-clopotniță de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălțime de aproximativ 15m și o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăpostește clopotnița, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn ce mai păstrează meterezele și drumul de strajă, astăzi părți a podului chiliilor. Începuturile mănăstirii sunt obscure, pierdute în pâcla deasă a timpului. S-a presupus că, inițial, mănăstirea de
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Gh. T. Cantacuzino). Acest fapt este argumentat de orientarea zidurilor pe axa est-vest. Ulterior, arhitectul Cristian Moisescu, presupune, datorită liniei drepte a zidului lipsit de elementele specifice arhitecturii bisericilor, că porțiunea de zid sondată reprezintă de fapt rămășițele unei vechi incinte fortificate. O altă teorie privitoare la ctitoriile anterioare celei ortodoxe este vehiculată de prof. Gh. T. Ionescu care consideră că actuala mănăstire ar fi luat locul unor așezări ale catarilor (sau bogomililor), teorie care nu are nici un fel de suport
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]