19,418 matches
-
este complexă și dificil de modelat, îngreunând prezicerea fenomenelor de acest tip. Magnetosfera terestră este o regiune din spațiu dominată de câmp magnetic. Ea se constituie ca un obstacol în drumul vântului solar, cauzând dispersarea sa pe sensul de întoarcere. Lățimea sa este de aproximativ 190 000 Km, iar în timpul nopților o lungă "coadă magnetică" se extinde pe distanțe chiar și mai mari. Aurorele sunt încadrate în general în regiuni cu format oval, apropiate polurilor magnetice. Când activitatea efectului este calmă
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
122 Anexă J descrie varianta japoneză DOCSIS 2.0 (analogic cu Anexă C din J.112). Trăsăturile DOCSIS prevăd o varietate mare de opțiuni valabile pentru nivelurile 1 și 2 ale modelului OSI, fizic (PHY) și controlul accesului media (MAC): - Lățimea de bandă: DOCSIS 1.0/1.1 specifică lățimile de canale între 200 KHz și 3,2 MHZ. DOCSIS 2.0 specifică 6,4 MHZ, însă este compatibil și pentru benzile înguste ale lățimilor de canale; - Modularea: DOCSIS 1.0
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
analogic cu Anexă C din J.112). Trăsăturile DOCSIS prevăd o varietate mare de opțiuni valabile pentru nivelurile 1 și 2 ale modelului OSI, fizic (PHY) și controlul accesului media (MAC): - Lățimea de bandă: DOCSIS 1.0/1.1 specifică lățimile de canale între 200 KHz și 3,2 MHZ. DOCSIS 2.0 specifică 6,4 MHZ, însă este compatibil și pentru benzile înguste ale lățimilor de canale; - Modularea: DOCSIS 1.0/1.1/2.0 specifică că modularea amplitudinilor în
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
PHY) și controlul accesului media (MAC): - Lățimea de bandă: DOCSIS 1.0/1.1 specifică lățimile de canale între 200 KHz și 3,2 MHZ. DOCSIS 2.0 specifică 6,4 MHZ, însă este compatibil și pentru benzile înguste ale lățimilor de canale; - Modularea: DOCSIS 1.0/1.1/2.0 specifică că modularea amplitudinilor în cod cu 64 sau 256 de nivele (64-QAM sau 256-QAM) să fie folosită pentru modularea datelor downstream, și folosirea QPSK sau 16-QAM pentru modularea datelor
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
72 Mbps pe canal (cu toate că viteza upstream pentru DOCSIS 1.0 și 1.1 este limitată la 10,24 Mbps). Toate trei versiuni a standardului DOCSIS susține un output downstream de până la 42,88 Mbps pe canal cu 256-QAM (datorită lățimii canalului de 8 MHz, standardul EuroDOCSIS susține un output downstream de până la 57,20 Mbps pe canal). Trăsăturile DOCSIS 3.0 sunt IPv6 și legătura canalelor, care permite multiple canale upstream și downstream să fie folosite împreună în același timp
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
modemuri de cablu. Cu creșterea sistemei, CMTS poate fi modernizata cu mai multe porturi downstream și upstream. Dacă rețeaua HFC este vastă, CMTS poate fi grupata în noduri centrale pentru management eficient. Unii utilizatori au încercat să treacă de limita lățimii de bandă și să posede acces la toată lățimea de bandă a sistemei (de obicei cam 30 Mbps), prin descărcarea fișierului propriu la modemul de cablu - proces numit uncapping (în majoritatea cazurilor este o încălcare a înțelegerii și a legii
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
modernizata cu mai multe porturi downstream și upstream. Dacă rețeaua HFC este vastă, CMTS poate fi grupata în noduri centrale pentru management eficient. Unii utilizatori au încercat să treacă de limita lățimii de bandă și să posede acces la toată lățimea de bandă a sistemei (de obicei cam 30 Mbps), prin descărcarea fișierului propriu la modemul de cablu - proces numit uncapping (în majoritatea cazurilor este o încălcare a înțelegerii și a legii). Tabelul 1. Frecvențele de sincronizare. O arhitectură DOCSIS include
DOCSIS () [Corola-website/Science/306571_a_307900]
-
și abordare a vasului inamic, au răspândind prin cruzimea lor între secolul XVI - XVII groază și panică în bazinul mediteranean.In muzeul marinei din Istanbul se poate vedea o galeră turcească fără catarg „kardiga” cu 37 m lungime, 5,7 lățime și 2 m linie de plutire (partea de sub apă) fiind unica galeră din lume care s-a păstrat până azi.
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
distanță de 2,5 m, închizând o curte mică de refugiu. Zidul înconjurător are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt. Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. Poarta principală pe latura nord-est
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt. Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. Poarta principală pe latura nord-est de 2,9 m la bază dispunând de doua deschizături alăturate - una mare pentru carosabil și alta mică pietonilor. Poarta pe latura verticală
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: În 1840, ca să diferențieze drapelul de luptă de cel de război, domnitorul Ghica a adoptat un nou model pentru cel dintâi: tricolor roșu-galben-albastru, cu roșul în partea superioară și lățimi egale ale benzilor. În centru se afla un scut alb bordat cu aur și mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar și cruciată. În 1848, steagul adoptat de către revoluționari ca drapel al Țării Românești a fost tricolorul albastru-galben-roșu (cu albastrul sus
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și Patrie”). În colțurile flotante ale drapelelor este cusută cifra domnitorului, înconjurată de o ghirlandă de lauri, toate aurii. Pe fiecare drapel se mai află inscripționată și unitatea care îl purta. Flamura drapelului are 122 cm lungime și 100 cm lățime. În vârful hampei a fost plasată o acvilă romană, din metal. din înaltul ordin din 19 martie reiese că simbolul Moldovei trebuie să se regăsească la dextra - capul de bour se afla si azi in dextra (chiar daca Luna si-a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
noului stindard: Potrivit legilor din 1867 și 1872, pavilionul princiar (mai târziu regal) era identic cu cel al armatei, purtând în centru stema țării. Totuși, la confecționarea acestora s-a adoptat un model puțin diferit, dându-se culorii galbene o lățime dublă față de cele roșie și albastră și adoptându-se o proporție a pânzei de 1:1. La colțurile pavilionului s-a cusut câte o coroană regală de argint. Pavilionul principelui moștenitor era identic, însă fără a avea coroanele de la colțuri
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
iar acvila din vârful lăncii avea dimensiuni mai mari și purta pe piept ecusonul Principatelor Unite.. P. V. Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit: dimensiunea pânzei era de 114 cm lungime și 95 cm lățime (deci proporție de 5:6) și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Hampa se termină cu un vârf în formă de ogivă, în interiorul căreia se găsește o stea cu cinci colțuri, în centrul căreia sunt scrise inițialele RPR.” În anexa legii erau precizate și dimensiunile drapelului (100 cm lungime și 60 cm lățime), ale stemei și emblemei (20 cm înălțime), ale franjurilor (5 cm lungime), ale hampei (250 cm lungime) și ale ogivei din vârf (15 cm lungime și 7 cm lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
erau precizate și dimensiunile drapelului (100 cm lungime și 60 cm lățime), ale stemei și emblemei (20 cm înălțime), ale franjurilor (5 cm lungime), ale hampei (250 cm lungime) și ale ogivei din vârf (15 cm lungime și 7 cm lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din mătase albastră de culoarea cerului. Pavilionul are forma dreptunghiulară, având aplicate pe ambele fețe câte 18 fâșii de mătase roșie în formă de raze. Pe margini, pavilionul are franjuri
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
preciza nuanța culorii albastru, anume „albastru fier”. Pavilionul Marinei Militare era descris la articolul 4 astfel: „reprezentat prin două bucăți de mătase de culoare albă și albastru, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră, în partea de jos, având o lățime de 20 cm, iar cea albă, în partea de sus și având o lățime de 40 cm. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată de la hampă spre dreapta, este aplicată stema R. P. R., în culori naturale, iar pe fața cealaltă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
4 astfel: „reprezentat prin două bucăți de mătase de culoare albă și albastru, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră, în partea de jos, având o lățime de 20 cm, iar cea albă, în partea de sus și având o lățime de 40 cm. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată de la hampă spre dreapta, este aplicată stema R. P. R., în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ale Republicii Populare Române. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de 20 cm iar a celei albe de 40 cm, stema avea 20 cm înălțime iar distanța acesteia față de marginile fâșiei albe erau de 11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară. Pavilionul navelor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din partea inferioară, anume verde grăniceresc. Anexa legii stabilea doar niște proporții ale diferitelor elemente ale pavilionului, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne în funcție de mărimea navei și locul unde se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Ministerul Afacerilor Interne în funcție de mărimea navei și locul unde se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării cu „î”. Decretul nr. 93 din 17 aprilie
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării cu „î”. Decretul nr. 93 din 17 aprilie 1954 pentru modificarea art. 4 din Decretul nr. 189
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pe ambele fețe culorile alb și albastru deschis, în două fâșii orizontale, cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe, pe ambele fețe, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale”. Proporțiile acestui pavilion erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din lungime; zona din colțul stânga sus al pavilionului era similară în proporțiile elementelor constructive cu pavilionul navelor de luptă, iar dimensiunile acesteia erau 0,5 din lungime și 0,3 din lățime. Flamura navelor Marinei Militare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din lungime; zona din colțul stânga sus al pavilionului era similară în proporțiile elementelor constructive cu pavilionul navelor de luptă, iar dimensiunile acesteia erau 0,5 din lungime și 0,3 din lățime. Flamura navelor Marinei Militare și a navelor grănicerești erau reprezentate printr-o „pânză de astar, în formă dreptunghiulară, de culoare roșie la navele de luptă ale Marinei Militare, de culoare albastră la navele auxiliare ale Marinei Militare și de culoare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]