18,160 matches
-
funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr "adevărat" și "fals"; 3
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr "adevărat" și "fals"; 3. nu cuprinde niciun fel de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice determinare a termenilor operațiilor și relațiilor, înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice determinare a termenilor operațiilor și relațiilor, înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice determinare a termenilor operațiilor și relațiilor, înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]