18,023 matches
-
27 aprilie 1940) este un lingvist, cercetător științific, publicist și poet, care în în perioada 1990-1994 a fost Ministru al Educației al Republicii Moldova. Timp de peste 30 de ani a lucrat în învățământul universitar. Profesor universitar (Universitatea din Moldova și Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău), doctor în filologie (Sankt-Petersburg, 1967). Născut în comuna Crihana Veche, județul Cahul, Basarabia, Regatul României. Studii primare, gimnaziale și medii în satul natal. Licențiat al Universității de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie, specializarea
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
1945. A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră, piese vocale și muzică de film. Și-a început cariera pedagogică în 1951 la Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de lector, asistent și apoi profesor asociat. În 1953 a dirijat Ansamblul Consiliului Popular din București. Un am mai târziu
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
familia ei în Franța, în timpul Primului Război Mondial. Tatăl ei este rănit. După război, se reîntoarce la Iași și dă bacalaureatul. Studiază franceză la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, obținînd licență în 1928. După terminarea cursurilor Seminarului Pedagogic (1929), devine profesor la liceul de fete „Carmen-Sylva” din Botoșani (1930), unde va preda pînă în 1949. Înființează acolo o bibliotecă de limba franceză și colaborează la revista catolică din Iași, "Lumină creștinului". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Charlotte Sibi () [Corola-website/Science/319822_a_321151]
-
zi, există 3 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului 3. Geografia Mediului În cadrul ID, există 2 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului Departamentul de Științe Umane și Social-Politice oferă licență, master și doctorat. Prin programul Erasmus/Socrates, Facultatea face schimb pedagogic cu alte universități din lume. Departamentele primesc profesori Erasmus din Uniunea Europeană pentru a susține prelegeri, dar are și profesori proprii în programul Erasmus, care susțin prelegeri la universități din străinătate. În același timp, programul Erasmus permite anual unui număr de
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
în satul Grăniceri. Având în familie doi intelectuali , crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare solide, încă din copilărie. Din 1950, locuiește la Arad, unde urmează un an cursurile Liceului Moise Nicoară, după care se înscrie la Școala Pedagogică Dimitrie Țichindeal din Arad. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie din ... , vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria, predând ca profesor suplinitor la Școala de Surzi. Printre altele, ocupă postul de redactor la stația locală de
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
Constantin Brăiloiu. A editat lucrările acestuia în opt volume, dintre care primele șase apărute în intervalul 1967-1998, iar ultimele două, în anii 2008 și 2010. A fost membră a Societății Internaționale de Folclor. În perioada 1942-1949, a predat la Liceul Pedagogic din Ploiești. Susține cursuri de folcloristică la Conservatorul bucureștean din 1949 până în 1976, anul pensionării. Din 1992, timp de doi ani, predă la Universitatea din Timișoara. A participat ca profesor în cadrul Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte. Pentru
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
Centrală a fost înființată la Kiev pe 4/17 martie 1917 ca urmare a inițiativei „Societății Progresiștilor Ucrainenei” și cu participarea mai multor partide politice ucrainene, a militarilor, muncitorilor, clerului, studenților și a organizațiilor culturale naționale, (Societatea Științifică Ucraineană, Asociația Pedagogică Ucraineană, Asociația Tehnicienilor și Agricultorilor Ucrainenei, șa). În funcția de președinte al Radei a fost ales Mihailo Grușevski, iar ca adjunt al său a fost ales V. Naumenko. Rada a publicat pe 22 martie 1917 prima sa proclamație „Către poporul
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
Liberal Education for Civil and Active Life" (1765), "Lectures on History and General Policy" (1788) și în alte lucrări, Priestley argumentează că educația tinerilor trebuie să anticipeze viitoarele nevoi practice ale acestora. "„Acest principiu al utilității a ghidat alegerile sale pedagogice neconvenționale pentru studenții aspiranți la clasa mijlocie.”" Acesta a recomandat învățarea limbilor moderne în locul limbilor clasice și mai degraba a istoriei moderne decât a istoriei antice; el a descris o abordare providențialistă și naturalistă a istoriei, argumentând că studiul istoriei
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
județul Timiș, România) este un fost jucător (extremă dreaptă) și antrenor de handbal german, născut în România. După terminarea școlii generale din satul natal (unde a jucat handbal pentru prima dată în clasa a VI-a), Jakob urmează cursurile Liceului pedagogic din Timișoara. Antrenorul Alexander Hof-Codreanu l-a dus la Electromotor Timișoara în 1955, de unde s-a transferat apoi la Progresul Timișoara în același an, cu antrenor și cu ceilalți jucători, după ce secția de handbal de la Electromotor a fost desființată. În
Josef Jakob () [Corola-website/Science/319213_a_320542]
-
cu care a luat parte la trei războaie, fiind rănit în toate trei. În aceeași perioadă, s-a căsătorit cu Dalia Kolton și s-a mutat cu ea în kibuțul Beit Alfa. Kibuțul l-a trimis la studii la Seminarul pedagogic de muzică, unde a studiat pana in 1961 , apoi perfecționându-se până în anul 1964 cu compozitorul de muzica cultă, Paul Ben Haim (armonie și orchestrație) și cu dirijorul și compozitorul Gary Bertini (arta dirijatului). În anul 1962 Heiman a luat
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
pedagog, după ce, anterior, a deținut unele funcții în organele de conducere. În anii 1990-1994, a exercitat funcția de președlnte al comitetului executiv raional Rezina, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În mai 1994, după expirarea mandatului se reîntoarce la activitatea pedagogica.
Nicolae Proca (politician) () [Corola-website/Science/319282_a_320611]
-
patru medalii: aur cu echipa, argint la sol și bronz la individual compus și paralele inegale. După retragerea din activitatea competițională și-a finalizat studiile universitare la Universitatea de Educație Fizică din Leningrad, luându-și ulterior și doctoratul în științe pedagogice. După absolvire, în 1987, a început cariera de antrenoare la Colegiul de rezerve olimpice din Leningrad și a devenit arbitră internațională. A antrenat și echipa națională de gimnastică a Uniunii Sovietice. Pe 1 iunie 1983 s-a căsătorit cu antrenorul
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
instituite unilateral în Bucovina în noiembrie 1918. s-a născut în localitatea Vatra Dornei din districtul Câmpulung, în familia unui preot. În 1886 a absolvit Școala Normală din Cernăuți. El a început să scrie poezii pe teme patriotice și articole pedagogice încă din școală și a participat activ la viața publică din regiune. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, a îndeplinit funcții de conducere în învățământul din Bucovina: inspector școlar districtual pentru Siret (1892-1894) și
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
fost una dintre figurile importante ale vieții național-culturale ucrainene din Bucovina. Pentru o lungă perioadă de timp a condus cea mai mare societate social-culturală din Bucovina " Руська бесіда", implicată activ în organizarea școlilor naționale ucrainene din Bucovina, a condus Societatea Pedagogică Ucraineană din Cernăuți (1891-1914) și Inspectoratul regional al școlilor populare ucrainene (1906-1912). Între anii 1885-1892, a fost co-editor al ziarului "Буковина" (Bucovina), editor de publicații din Biblioteca pentru tineri, țărani și orășeni și al calendarelor "Руська бесіда". A fost autor
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
regiunea Ivano-Frankivsk), Omelian Popowicz a fost ales vicepreședinte al Radei și președinte al Comisiei de Învățământ. După desființarea acesteia, el a rămas în Stanislav, unde a lucrat în domeniul învățământului. Din decembrie 1922 a lucrat ca referent școlar al Societății Pedagogice Ucrainene “Рідна Школа” din Liov. Omelian Popowicz a murit la 9 iulie 1930, în localitatea Zaleszczyki din Polonia (azi orașul Zalișcikî din regiunea Tarnopol, Ucraina), în timpul vizitei la fiica sa care locuia acolo. A fost înmormântat în cimitirul din localitate
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
a fost o filantropă suedeză, fiind numită „Ingerul din Siberia” de prizionierii de război, Rusia din primul război mondial. a fost fiica atașatului diplomatic militar sudez din Rusia, Edvard Brändström și a soției sale Anna Eschelsson. Elsa urmează cursul seminarului pedagogic din Stockholm, în 1908 se reîntoarce la casa părintească în Sankt Petersburg. In anul 1913 moare mama ei, iar Elsa la izbucnirea primului război mondial se prezintă voluntar ca soră medicală în armata rusă. In 1915 va ajunge cu „Crucea
Elsa Brändström () [Corola-website/Science/315540_a_316869]
-
etc. Laureat al Festivalului Național Cântarea României, medalie, loc 1 profesioniști 1985 Expoziții din cadrul Festivalului Primăvară Arădeana, 1968-2007. Participa la expoziții de artă plastică ale UAP peste hotare: Ungaria ,Iugoslavia 1972, 1974, 1977, 1981, 1983. Profesor de desen la liceul pedagogic „Dimitrie Tichindeal” Arad și la Liceul Textil Arad. Lucrări achiziționate de persoane particulare din Israel, Iugoslavia, Franța, Germania, Italia, SUA, Belgia, Coreea de Sud. Din 2000 până în 2007 participa la expoziții bienale de desen, anuale pictură, județene ale UAP filiala Arad.
Ștefan Guleș () [Corola-website/Science/315746_a_317075]
-
(n. 27 iulie 1953, Livadă de Bihor județul Bihor) Sculptor. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca, secția sculptură, promoția 1982. Activitate profesională: 1995-1996-lector, Facultatea de Arte Timișoara; 1995-2003 lector, Colegiul Pedagogic, Universitatea “Vasile Goldiș”, Arad; Din 1995- lector, Facultatea de Arte Vizuale, Oradea; Membru fondator al U.A.P. Arad și Oradea Din 1999, președinte al Fundației Umanitare Art Mondo, Arad; Participări: 1979-1982- expoziții de grup și colective, Oradea; expozițiile tineretului pe
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
scufundării navelor otomane în 1877, pe brațul Măcin. Ca lector al „Institutului de Marină Mircea cel Bătrân” din Constanța a instruit și pregătit numerose generații de scafandri, a inițiat în acest domeniu un mare număr de copii. Bogata sa activitate pedagogică și științifică s-a materializat într-un număr mare de studii și articole, în numeroase cărți.
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
aceste poziții s-a implicat mult în refacerea școlilor distruse de război, în special școlile din localitățile Moară, Adâncata, Lisaura. Frieda Vigder a devenit profesoară la liceul pe care il absolvise. S-a remarcat prin exigenta și un excepțional talent pedagogic. A fost apreciată deopotrivă de elevi, absolvenți și profesori, colegi ai domniei sale. A fost director al Liceului "Petru Rareș" din Suceava între anii 1957-1963. Cu această ocazie și-a adus importante contribuții la dezvoltarea acestui prestigios liceu. Ică Manas-Zloczower, Profesor
Frieda Vigder () [Corola-website/Science/316600_a_317929]
-
cu cuvântul arab Ibn, însemnând „fiu” și transcris în ebraică cu „Even”, ca de pildă Ibn Ezra, Ibn Daud, Ibn Gevirol sau chiar Ibn Shushan. După ce a lucrat o vreme ca cizmar, Even-Shoshan a fost admis ca student la Seminarul pedagogic David Yellin din Ierusalim pe care l-a absolvit în anul 1928. În continuare, a predat la o școală elementară din Beit Hakerem și s-a căsătorit cu Tzvia Kagan care emigrase în anul 1931 in Palestina. Celor doi li
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
în limba ebraică, în Biblie și literatură ebraică. Între anii 1953-1954 i s-a încredințat funcția de șef al departamentului însărcinat cu predarea limbii ebraice în cadrul Ministerului israelian al învățământului și culturii. Din 1955 și până în 1967 a condus Seminarul pedagogic David Yellin, iar din 1974 a fost membru în Academia Limbii Ebraice. a decedat la Ierusalim la 6 august 1984. În prima perioada a activității sale ca profesor și pedagog, Even-Shoshan s-a ocupat mai ales cu literatura pentru tineret
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
reabilitați, în 1954, după moartea lui Stalin. În urma arestării ambilor părinți, în 1937, "Elena Bonner" s-a mutat la Leningrad. În 1940 a absolvit liceul și a intrat la cursurile searale la Facultatea de Limba și Literatura Rusă, de la Institutul pedagogic „Alexander Herzen” de la Leningrad. În timpul celui de--al Doilea Război Mondial, Elena Bonner a servit ca voluntară, infiermieră, în Armata Roșie, fiind grav rănită. Apoi a lucrat ca asistentă medicală, iar mai târziu, din 1943 a fost asistentă șefă la spitalul
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972). și-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova. Studiază la Universitatea Pedagogică din Tiraspol și absolvește în 1960 Facultatea de Fizică și Matematică. Face studii postuniversitare, doctorand la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Științe al Uniunii Sovietice la Moscova între anii 1970-1971. Activează în învățământul preuniversitar, la Strășeni, și în
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]
-
de către securitate. Gheorghe Ghimpu și-a ispășit pedeapsa de șase ani în lagărele din Mordovia și regiunea Perm ale GULAG-ului (GULAG-ul a existat pâna in anul 1960) sovietic. După „eliberare” i s-a interzis orice activitate pe făgaș pedagogic. Odată cu proclamarea restructurării, se încadrează activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății. La primul Congres al Frontului Popular din Moldova este ales ca secretar responsabil al Sfatului și membru al Comitetului Executiv ale Frontului Popular. În
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]