18,106 matches
-
de prejudecăți. Teoria poziției de clasă arată caracterul ideologic al învestirii cu plusvaloare. Pentru a-și promova interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă a caracteristicilor puterii politice (privilegii personale, aura de autoritate charismatică, exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă a caracteristicilor puterii politice (privilegii personale, aura de autoritate charismatică, exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de viață pentru grupurile cu o pregătire profesională mai ridicată; altfel, sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța. O anumită diferențiere a condițiilor de viață este acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată cu profesiile înalt calificate și școlaritatea ridicată. Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivelului de aspirații asociată cu nivelul de școlaritate este nonfuncțională înraport cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumite privințe. Ne-am putea aștepta, din acest motiv, că acest grup va manifesta unele tendințe de a favoriza organizarea ierarhic autoritară și de a manifesta unele rețineri față de promovarea unui mod democrat participativ. Democrația industrială are ca efect eliminarea privilegiilor ierarhice și mărimea egalității sociale în interiorul întreprinderii. Transformarea structurilor, a modurilor de organizare afectează deci interesele secundare generate de vechea organizare și promovează o nouă structură de interese. Schimbarea unui mod de organizare socială trebuie să țină seama atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
impozit, este cel puțin simptomatică sesizarea acțiunii sale reglatoare asupra veniturilor Însușite de către membrii societății, iar ideea unei intervenții a statului În funcționarea economiei datează Încă de pe vremea apariției doctrinelor mercantiliste. Așa, de exemplu, Colbert, În Franța, iniția: ”acordarea de privilegii fiscale și subvenții pentru crearea manufacturilor consacrate mai ales producțiilor necesare unui comerț exterior remunerator (articole de lux, postav, oțel), taxarea generală a prețurilor și salariilor, reglementarea strictă a calității produselor și dezvoltarea transporturilor”9. În concepția modernă, Însă, abordarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și mijlocul pentru realizarea scopului să fie imperativ”28, ceea ce implică Îndeplinirea funcțiilor și rolului impozitului. Spre deosebire, teoria sociologică consideră că statul s-a născut din frământările organizărilor sociale și reprezintă forța de constrângere a minorităților organizate și cu privilegii, pentru a se impune În fața celor mulți și mai puțin organizați. Conform acestei teorii, deținătorul puterii nu era legat de respectarea normelor juridice deoarece emana chiar de la el, voința lui fiind Însuși dreptul. 28 Șaguna D., Drept financiar și fiscal
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este Însoțită de schimbări ale modului de distribuire a averii și veniturilor În societate, dar și de criticile claselor sociale În formare față de privilegiile fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul. Ca răspuns apar și primele reforme fiscale din secolul al XVII-lea, deși continuă să se asigure imunitatea fiscală a nobilimii și clerului. Reformele fiscale Întreprinse au urmărit acoperirea necesităților financiare, fără deranjarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
clase sociale nu sunt mulțumite de rezultatul acestora și continuă lupta pentru asigurarea egalității tuturor cetățenilor În fața impozitelor. Se apreciază, de altfel, că tocmai din ciocnirea concepțiilor economice mercantiliste cu cele fiziocrate-absolutist monarhice, au apărut accizele care nu influențau direct privilegiile fiscale. Anterior 40 aplicării accizei În Anglia În anul 1643, au avut loc numeroase controverse, la care au participat personalitățile științifice ale acelor vremuri. După aplicare, controversele privind echitatea socială și influența accizelor asupra creșterii economice au continuat, ideile emise
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prima Constituție a S.U.A. 42 Pe teritoriul României, Regulamentele Organice din 1831 constituie primele Încercări de a face ordine În sfera impozitelor. Toate obligațiile fiscale anterioare se desființează, se stabilesc dimensiunile obligațiilor fiscale, termenele de plată, dar se mențin privilegii pentru boieri. În noile condiții, baza veniturilor 34 o constituiau impozitele directe: capitația (birul) și patenta. Se instituie impozite indirecte: accize, monopoluri fiscale, taxe de timbru, taxe de succesiune, taxe de Înregistrare. Obligații fiscale avea numai populația autohtonă și evreii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fie echitabil și să se asigure justiția fiscală. Potrivit acestei condiții, În stabilirea obligației de plată a impozitului trebuie asigurată cerința ca sarcina fiscală suportată de fiecare contribuabil, să corespundă puterii contributive a acestuia. Scopul aplicării respectivei maxime era desființarea privilegiilor de care se bucura nobilimea, În contextul trecerii de la feudalism la capitalism. Regula certitudinii cerea ca impunerea și, deci, impozitul de plată să se stabilească Într-un mod sigur În ceea ce privește mărimea sumei de plată și existența obiectivului impozitului: „taxa impusă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
entități, dar și prin aplicarea, Într-o primă etapă, a variantei impozitelor de repartiție stabilite, fără nici o fundamentare economică, iar mai apoi a impozitelor de tip real, stabilite după criterii empirice, ca și existența inechității flagrante izvorâte din acordarea de privilegii sau perceperea lor prin intermediul persoanelor 86 Însărcinate cu administrarea unei localități, respectiv prin contribuabili locali și, mai târziu, prin concesionari fiscali 79. Începând cu secolele al XVI-lea și al XVII-lea, În Europa de Vest se produc transformări economice și mișcări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
măsuri care urmăreau limitarea drepturilor suveranului În instituirea și perceperea de impozite, ca și În cheltuirea acestora, organizarea gospodăririi financiare a statului realizându-se după reguli precise și fiind supusă controlului parlamentar. De asemenea, sunt Înlăturate inechitățile fiscale prin eliminarea privilegiilor fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul, la baza noilor sisteme fiscale stând ideea de justiție fiscală care devine tot mai cuprinzătoare, ea referindu-se nu numai la faptul că toți cetățenii trebuie să plătească impozite, ci și la modul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
creează cel puțin 100 de noi locuri de muncă, sau sunt poziționate În zone cu o rată a șomajului foarte mare și o infrastructură deficitară. Guvernul a publicat o hartă a regiunilor În care s-ar putea beneficia de acest privilegiu, reactualizând-o În fiecare an. Stimulentul a fost eliminat În 1999, dar proiectele deja calificate și-au păstrat privilegiile până la sfârșitul perioadei. În privința soluțiilor adoptate de România, se constată că În primii ani de tranziție modul de aplicare a impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
foarte mare și o infrastructură deficitară. Guvernul a publicat o hartă a regiunilor În care s-ar putea beneficia de acest privilegiu, reactualizând-o În fiecare an. Stimulentul a fost eliminat În 1999, dar proiectele deja calificate și-au păstrat privilegiile până la sfârșitul perioadei. În privința soluțiilor adoptate de România, se constată că În primii ani de tranziție modul de aplicare a impozitului pe profit a avut efecte negative În economie. Din dorința de a atrage investiții din exterior, prin Legea nr.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai mult sau mai puțin, costurile de producție și prețurile produselor. De asemenea, influența fiscalității este pluridirecțională În funcție de orientările date reglementărilor ce corespund unor intervenții care variază de-a lungul timpului. Din variațiile ce intervin În obiectivele legiuitorului rezultă, fie privilegii diferite pentru agenții economici, prin favorizarea unor anumite activități, fie stimularea sau limitarea dezvoltării economice sau asigurarea unei anumite protecții sociale a cetățenilor. În mod deosebit, sistemele de impozite, ca expresii ale politicilor fiscale, produc efecte asupra deciziilor de investiții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care clasa politică, intelectualitatea, instituțiile producătoare de viitor și populația trebuie mai Întâi reformate conform recomandărilor? Autorul Înclină să acorde această șansă și responsabilitate tehnocrației. Există un motiv Întemeiat. Dintre toate elitele postcomuniste, singura care se definește nu doar prin privilegii, ci și prin faptul că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este dispusă să finanțeze orice alt efort intelectual decât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc totuși numai de mijloacele legale ale democrației, hotărîte să respecte limitele pe care ea le impune utilizării forței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
grupuri de interese 3. Partidul Reformei a argumentat că, în ceea ce privește distribuția resurselor publice, partidele tradiționale și birocrația de stat au favorizat imigranții, pe cei din populațiile autohtone, francofonii din Québec și, mai cu seamă, grupurile de feministe (în căutare de privilegii) și homosexuali în dauna "oamenilor simpli și harnici". Pentru Partidul Reformei, acest ansamblu de teme regionaliste, anti-partide, anti-stat și anti-minorități au structurat clasicul antagonism populist popor-putere. Intervențiile publice ale Partidului Reformei erau însoțite de doze mari de perdaf trase politicienilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ar fi Concertación în Chile) au extins sistemul de protecție socială bazat pe criterii selective pentru cei cu adevărat nevoiași. În al doilea rând, López Obrador a argumentat că poate strânge fondurile necesare pentru a susține aceste programme sociale atacând "privilegiile elitei" (expresia îi aparține), adică : obligându-i pe cei bogați să-și plătească taxele în loc să le eludeze, tăind salariile înalților funcționari din guvern și eliminând corupția și nepotismul. Cu toate acestea, singur, populismul lui López Obrador nu poate explica polarizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
i-ar fi votat (vezi Tabelul 6.2). Tabelul 6.2. Motivele susținătorilor FPÖ pentru a vota partidul (1990-1999) Motive pentru a vota FPÖ Susținătorii FPÖ în % 1990 1994 1995 1999 1. Doar FPÖ poate stopa cu adevărat scandalurile și privilegiile 62 68 79 65 2. Partidul adoptă atitudinea potrivită în chestiunea străinilor 39 49 51 47 3. Partidul se străduie să facă economie și să oprească risipa statului bunăstării n.a. n.a. 52 n.a. 4. Deoarece partidul luptă pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Caraibe, 1999: 63). Într-adevăr, toate segmentele sociale, cu excepția celui mai bogat, au pierdut o parte din venituri în timpul celor două decenii de descreștere economică. Terenul socio-economic era de aceea foarte fertil pentru mobilizarea grupurilor celor excluși și lipsiți de privilegii de alternative de stânga care promiteau să sprijine măsurile de redistribuire (vezi Ellner și Hellinger, 2003). Astfel de alternative au apărut în anii 1990, deoarece AD și COPEI și-au pierdut capacitatea de a-i integra pe cetățenii venezueleni în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care se consideră superioare altora. Pacienți în mod caracteristic incapabili să reziste impulsiunilor lor, să-și amâne plăcerea și să gândească pe termen lung. - Sentiment de grandoare/” totul mi se cuvine”: sentiment de superioritate, senzație de a avea drepturi și privilegii speciale. -Autocontrol/autodisciplină insuficiente: sentimentul de a nu putea tolera frustrarea, ceea ce este dificil. Domeniul IV: orientarea spre ceilalți Familii care în mod caracteristic oferă dragoste, condiționată însă de satisfacerea dorințelor lor mai întâi. Pacienți care acordă în mod caracteristic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
numai în măsura în care nu alimentau răscoale și fără să prevadă reduceri și scutiri de la regimul fiscal normal. Acest fapt ne induce să considerăm că, deși iudeii au obținut de la autoritatea persană autorizația să reconstruiască templul, ei nu au primit ajutoare sau privilegii speciale pentru restaurarea templului și a cultului și trebuiau să se descurce cu finanțele celor fideli cultului. Nu este greu să ne imaginăm cum o decizie asemănătoare atât de importantă a adus cu sine probleme și divergențe între susținătorii și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]