19,447 matches
-
momentul în care se trage lanțul, ciocanul bate ora exactă pentru a produce efectul "surprizei". Și Enciclopedia trimite la articolul "Repetiție". Dacă, așa cum se spune într-o povestire de Marmontel că "voluptățile, fiice ale opulenței îi flatează sufletul prin toate simțurile"247 trebuie să recunoaștem că totul va fi pus în mișcare pentru a produce acest agrement. Eroul masculin al lui Dorat 248 o invită să treacă pe cea pe care vrea să o cucerească "prin lungi galerii întunecoase (fiindcă, foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu oglinzi și panouri lascive (să nu uităm că "dorințele se reproduc prin imaginile lor și că în decorul din Zâna Luminoasă "pasajele cele mai tandre și mai voluptoase din Metamorfozele lui Ovidiu erau exprimate pe panouri")255. Fiindcă toate simțurile sunt puse în mișcare: vederea, auzul, gustul, mirosul, pipăitul, imaginația. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea; mici apartamente împodobite cu flori și pardosite cu porțelan, mobile cu gaz de diferite culori; paturi festonate cu flori de portocal purtate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
negreșit măcar câteva dorințe"256. Izolarea locurilor, îngrădirea și retragerea lor discretă departe de orice privire, miraculosul unei atmosfere departe de realul obișnuit care crează un lux și o abundență hiperbolică au un efect de derealizare care contribuie la amețirea simțurilor și a minții. Comoditatea fizică a accesoriilor, sofa, canapea, confortul, ceea ce H. Lafon numește "complicitatea funcțională care leagă spațiul și corpul", spațiul "primitor, facil, comod", efectul afrodiziac îmbătător pentru simțuri, totul inspiră, invită, dispune la ospitalitatea dragostei. "Doliul rozelor" Multiple
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
hiperbolică au un efect de derealizare care contribuie la amețirea simțurilor și a minții. Comoditatea fizică a accesoriilor, sofa, canapea, confortul, ceea ce H. Lafon numește "complicitatea funcțională care leagă spațiul și corpul", spațiul "primitor, facil, comod", efectul afrodiziac îmbătător pentru simțuri, totul inspiră, invită, dispune la ospitalitatea dragostei. "Doliul rozelor" Multiple sunt arhitecturile dorinței. De la Grota lui Calypso, de la palatele pastorale la motelurile contemporane, lista este lungă. Am privilegiat câteva construcții din secolul libertin care îi explicitează estetica. Un alt exemplu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care o sărută și o mângâie ("Apoi băgând-o în sân, tresare de plăcere simțind cum se zbate și se mișcă")332, scena violului care pare să meargă până la necrofilie, scene erotice reiterate în continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al dimensiunii erotice a ospitalității pentru Rousseau. Bineînțeles, ar fi multe de spus despre limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme de libertate în care "nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lecturi (dintre care unele fusesră deja făcute pentru Ispitirea Sfântului Anton). A citit Mesnagier de Paris, studiile lui Maury, Credințe și legende ale Evului mediu, Credințe și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ar fi părut superficială și chiar sofisticată, o stranie confuzie am putea spune, sau un detaliu neglijabil al realității"466. Ca și în Morella și în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai străin decât un străin. Nu i-am adresat mamei mele mai mult de zece cuvinte în medie pe zi în cursul ultimilor ani, cu tatăl meu nu schimb de când mă știu decât mai mult decât "bună ziua". [...] Pentru familie, orice simț al participării îmi lipsește"541. Sentimentul de culpabilitate 542 este fundamental legat de sentimentul unei datorii ce nu se poate plăti. "Nu puteam să mă bucur decât de ceea ce tu îmi dădeai dar numai în umilință, oboseală și slăbiciune, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
te deschizi până la nemăsură; efuziunea inimii și dăruirea de sine extreme, prin care o ființă crede deja că se pierde în raporturile ei cu celelalte ființe, și în fața cărora, în consecință, el va da înapoi atâta vreme cât își va păstra bunul simț fiindcă fiecare vrea să trăiască atâta timp cât este viu, această efuziune și acest dar de sine sunt pentru literatură departe de a fi suficiente. Ceea ce trece din acest strat superficial în scris - când nu există cale de a face altfel și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiziologice ale surprizei din dragostei în Rătăcirile inimii și minții: Nu știu ce mișcare ciudată și subită mă cuprinse la vederea sa; uluit de atâta frumusețe am rămas ca și zdrobit. Surpriza mea merse până la exaltare. Am simțit că inima și apoi simțurile îmi sunt răvășite. Departe de a se liniști, ele se tulburau și mai tare când am început să simt farmecul ei". 235 Apărută în Mélange littéraire au Journal des dames de Claude -Joseph Dorat. Acesta scria în prolog: "Istorisirea acestei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
meargă direct la țintă. Poate, calea obișnuită i se pare prea lungă, și ea este într-adevăr așa, dar calea pe care încearcă să o urmeze este într-adevăr imposibilă. Desigur, exagerez importanța castelanului nostru. E un om de bun simț, muncitor, respectabil, dar nimic mai mult. Ce vrea K. de la el? Vrea să-i tulbure o situație în domeniu? Nu, nu-i asta, el este el însuși înstărit și duce o viață lipsită de griji. O iubește pe fata castelanului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum notează Tudor Vianu la 1944, de modestia pe care educația junimistă o imprimă acțiunii culturale. Junimea propune, odată cu criticismul care îi este definitoriu, o pedagogie a măsurii și a echili brului. Simțul proporțiilor, în artă, ca și în politică, este corolarul acestei opțiuni fondatoare. Realiști în politică, junimiștii vor ști să delimiteze politica față de drepturile obiectivității științifice și de acele ale inspirației artistice, trăgând hotare între viața practică, creație și critică. Stilul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ignoră, în mod fatal, sugerează E. Lovinescu, determinismul ce obligă România și elitele sale să îmbrățișeze un model de evoluție care mizează pe sincronizare și adaptare a formelor noi. Junimiștii, oricât de remarcabili intelectual, sunt definiți de o absență a simțului istoric: ei nu pot între vedea cursul pe care îl impune, fatal, istoria Principatelor. Paradoxul lovinescian însuși ține de reconsiderarea ulterioară a acestei critici „raționaliste“ aduse junimismului. Istoria României de după 1933 este dominată de resurgența fanatismului, pe care acțiunea junimistă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
accentuează linia de despărțire dintre elită și comunitatea pe care o guvernează, comunitate care este subiectul unui experiment social precipitat de încrederea oarbă în rațiune. Textele lui Rosetti oferă imaginea remarcabilă a întâlnirii dintre nostalgie, critica raționalismului politic și un simț al lucidității care relevă imposibilitatea întoarcerii în trecut. Sacrificarea tradiției și îmbrățișarea necritică a transplantului instituțional sunt imputabile unei aristocrații naționale care își trădează misiunea de a fi gardian al trecutului. Educația occidentală a tinerilor dă naștere, în termeni eminescieni
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în Europa Centrală, a se vedea Robert S. Wistrich, Laboratory for World Destruction. German and Jews in Central Europe, University of Nebraska Press, Lincoln and London, 2007.</ref> Recursul la tradiție, recuperabil și la Rosetti, devine la Eminescu recurs la „simțul istoric“ - indiciu al apar tenenței la națiunea privită ca bloc etnic. Cultivarea formelor fără fond nu mai este doar un efect al profesiunii de credință raționaliste, ci semnul dominației unei elite străine, etnic și cultural, de elementul româ nesc. Unul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sintetizează memorabil această ipoteză de lectură. Pentru că nimic nu există în lume ce nare o cauză începătoare și un timp de începere. E o cestie de cultură dea le ști pe toate acestea, dea ține seama de ele, dea avea simț istoric. Cine nu ține seamă de ele sau e ignorant din cauza lipsei de cultură, sau ignorant din cauza provenienței din alt loc, adecă străin, deci nare simț is toric, deci e incapabil de a guverna.<ref id=”1”>Mihai Eminescu, Opere
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cultură dea le ști pe toate acestea, dea ține seama de ele, dea avea simț istoric. Cine nu ține seamă de ele sau e ignorant din cauza lipsei de cultură, sau ignorant din cauza provenienței din alt loc, adecă străin, deci nare simț is toric, deci e incapabil de a guverna.<ref id=”1”>Mihai Eminescu, Opere, ediție îngrijită de D. Vatamaniuc, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, vol III, Publicistică. Cores pon dență, Fragmentarism, p. 965.</ref> Din acest
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fel de legături între ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat la avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa dea ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. Un copac nu poate crește decât din rădăcinile sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cinci țări, printre care și Italia, sondaje care arată că membrii asociațiilor dădeau dovadă de mai multă subtilitate politică, încredere socială, participare la viața publică și «competență civică subiectivă». Implicarea în organizațiile civice induce anumite abilități de cooperare, precum și un simț al responsabilității comune pentru eforturile colective. în plus, atunci când indivizii aparțin unor grupuri «âncrucișate», cu scopuri diferite și membri diferiți, atitudinile lor tind să devină mai moderate, ca urmare a interacțiunii de grup și a presiunilor concurente. Este interesant de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între puterile mari, de a extrage fiecare particulă de autonomie din cel mai strâns control, de a obține avantaje din toate intrigile bizantine pe care a dospit dominația turcă. Diplomația românească a fost caracterizată de ceea ce poate fi numit un simț al «momentului potrivit». Acest tip de abilitate diplomatică, atât de caracteristică unor oameni de stat români, precum Nicolae Titulescu sau Nicolae Iorga, și vechilor guverne, a fost moștenită vizibil de regimul comunist”. Cât despre China în 1964, mișcarea României spre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de bancuri o deturnau de la sensul avut în lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cârâiau în surdină și închideau ochii la tot ce se-ntâmplă”. Cu mai bine de un secol în urmă Caragiale observa că nu guvernul era ridicol, ci opoziția, unii speculând după 1990 că și în comunism erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
precum și din propriile declarații ca un personaj puternic, dar egocentric și arogant, fără a fi însă lipsit de farmec și autoritate. într-un cuvânt: un personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție între cei doi este accentuat și de faptul că Arsenescu este un străin de Nucșoara, în timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite în localitatea din munți. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
organelor de Securitate (ibidem, p. 48). Ibidem, pp. 7, 13-15. Avionul IL-14 aparținea RPR, fiind livrat `n decembrie 1956 de către URSS. Echipajul era sovietic și fusese decorat `n vara lui 1957 de către autoritățile române pentru „activitate conștiincioasă și cu mult simț de răspundere” (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 35/1957, f. 81). Ibidem, dosar nr. 57/1957, ff. 46-47. Pe larg despre aceste discuții, `n cartea lui B.T. Kulik, Sovețkogo-Kitaiskii raskol: pricin` i posledstvia..., ed. cit., pp. 209-211
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
constituirea enunțului. Aceste categorii sunt caracterizate de proprietăți combinatorii care n-au sens în afara limbajului. Cu toate c-a adoptat în analizele sale mulți termeni noi, care pot stârni confuzie, glossematica se bazează pe o idee simplă și de bun simț: principiul saussurean potrivit căruia organizarea internă a unei limbi este un dat original și nu copia unei ordini care îi este străină. Glossematica transformă profund ideea de structură lingvistică, apropiind-o de structura și de combinatorica matematică. Din această nouă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limite, spre toate formele de manifestare ale vieții umane. Pentru Dilthey, comprehensiunea (Verstehen) este un "proces de deducere a stării interioare din expresiile sale obiective". Comprehensiunea este procesul prin care noi cunoaștem un "interior" cu ajutorul semnelor percepute din exterior de către simțurile noastre. în acest proces un "interior" sesizează direct un altul, având acces la starea de suflet în ansamblul ei. Comprehensiunea este o desfășurare de viață psihică prin care, pornind de la manifestările exterioare ale vieții sufletești, ajungem la cunoașterea ; lor. Condiția
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]