19,047 matches
-
pe țarina Theodora (fiica domnului Țării Românești Basarab I) și a trimis-o la mănăstire, pentru a lua de nevastă o preafrumoasă evreică sefardă <endnote id="(776, p. 35)"/>. Și domnitorul Moldovei Petru Șchiopul s-a căsătorit În 1591 În taină cu „țiitoarea” sa, o evreică trecută la creștinism, Irina Botezata - „o femeie frumoasă, dar de condiție joasă, alogenă probabil și «păgână» la origine” <endnote id="(822, p. 497)"/>. Marea taină În care s-a produs mezalianța era motivată probabil nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
domnitorul Moldovei Petru Șchiopul s-a căsătorit În 1591 În taină cu „țiitoarea” sa, o evreică trecută la creștinism, Irina Botezata - „o femeie frumoasă, dar de condiție joasă, alogenă probabil și «păgână» la origine” <endnote id="(822, p. 497)"/>. Marea taină În care s-a produs mezalianța era motivată probabil nu numai de diferența de rang social Între parteneri, dar și de inconvenientul căsătoriei cu o „păgână”. Din precauție, actul de căsătorie a fost scris chiar de domnitor : „Ne-am cununat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754, p. 14)"/>. „Fost-au evreii din Moldova siliți vreodată a purta un costum deosebit ?” - se Întreba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Își motiva - În cadrul unui interviu - decizia de a se fi stabilit În Israel (În 1962) și de a fi devenit cetățean israelian (În 1974). Pe lângă cauzele raționale care au determinat aceste hotărâri cruciale, a existat și „o motivare sentimentală” - o taină intimă, pe care teologul creștin părea să o mărturisească În public pentru prima dată : „În 1942 eram de patru ani [călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost Ronetti Roman, În textul Două măsuri, publicat În 1898 : „Ovreiul cela cu caftanul și perciunii, smerit și sfiicios, lunecând ca umbra și temându-se de fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit cu unelte Înspăimântătoare, jefuit și alungat, prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda, căci acesta avea să-l vândă” (Ioan 6, 70) ; sau : „Și când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau : „Și după Îmbu cătura de pâine, intrat-a atunci Satana În el” (Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda Iskariotski (cum apărea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
172, p. 194 ; vezi capitolul „Xenocid ritual ?”)"/ Neputând descifra În totalitate substratul magico-mitic al unor astfel de practici și credințe populare româ nești, culese În jurul anului 1900, voi prezenta mai jos - fără comentarii - câteva exemple : În Bucovina se crede că taina „școlii de solomonărit” o știu numai jidovii din cartea din care se roagă ei toamna la sărbă toarea lor cea mare. Iuda [= Diavolul] cunoaște cine e mai mincinos dintre ei, pe acela Îl alege și Îl duce cu sine la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o scuipă de trei ori și tot de atâtea ori o răspinse cu piciorul” <endnote id="(384, p. 52)"/>. Călcarea În picioare a crucii sau a icoanei era, În estul Europei, gestul de dezicere de Dumnezeu și de inițiere În tainele vrăjitoriei <endnote id="(579, p. 178)"/>. Icoana Înjunghiată În partea ortodoxă a continentului a luat naștere și s-a răspândit legenda profanării de către evrei a icoanei Înfățișându-l pe Isus sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gheorghe și se va unge pe rană cu ulei din candela de sub icoana acestuia. Vindecându-se astfel, maho medanul căzu „la picioarele preotului [și] Îl rugă ca să-l Învredni cească cu Sfântul Botez”. Preotul creștin „l-a botezat noaptea, În taină, de frica saracinilor” <endnote id="(396, p. 15)"/>. Evident, Sfântul Gheorghe nu este Isus ; primul nu se Întrupează În icoană precum cel de-al doilea. Pentru creștini, transsubstanțierea este un apanaj al divinității. De aici decurge modificarea scenariului clasic : sân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altora, asemănătoare” <endnote id="(37, p. 213 ; 455, I, p. 64)"/>. În termeni similari se exprima, câteva decenii mai târziu, papa Grigore al X-lea : „Este complet falsă credința (pe care unii creștini o au) că evreii ar omorî În taină băieți creștini și ar aduce ca sacrificiu inima și sângele acestor băieți. Pentru că legea evreilor le interzice În mod expres să aducă sacrificii și să consume sânge. Ei nici măcar nu au voie să bea sau să mănânce sângele animalelor cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infamă plăsmuire” a fost dovedit de Adolphe Stern În 1892 <endnote id="(754, II, pp. 87-90)"/>. Primul capitol al cărții demască, chipurile, o sinistră practică rituală și dezvăluie un mare secret, care puteau fi știute doar de „un fost rabin” : „Taină ascunsă și acum descoperită, asupra jidovilor, pentru sângele carele iau ei de la creștini și ce fac ei cu el, cu dovediri din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803, 1818
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii, fiind altă seminție” (Pravila de la Govora, 1640 ; <endnote id="vezi nota 52"/>). În Banat și Transilvania, astfel de interdicții erau prevăzute, În secolul al XVIII-lea, În legislația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de icoane”, iar Kir Moise Șain - tatăl filologului Lazăr Șăineanu - a realizat principalele fresce de la biserica Sf. Spiridon din București (858, p. 69). 500. Teodor T. Burada, Opere, vol. III (Folclor și etnografie), Editura Muzicală, București, 1978. 501. Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri literare și istorice, ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Albatros, București, 1987. 502. George Voicu, „Paradigma conspiraționistă (I- VIII)”, Sfera politicii, nr. 70-79, 1999-2000. Vezi și nota 608. 503. Willis Johnson, „The myth of Jewish male menses”, Journal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română cu sensul de „iz, gust rău al băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru Literatură, București, vol. I-III, 1969. 787. Kristofer Nyrop, Romanske mosaiker, Copenhaga, 1885 ; cf. Kristofer Nyrop, Mozaicuri romanice, traducere de Ana-Stanca Tabarasi, România literară, nr. 1, 8-14 ianuarie, 2003, pp. 16-17. 788. Luca Pițu, „Nota traducătorului” la E. Cioran, „Tainele sufletului românesc”, Viața Românească, nr. 10-11, octom brie-noiembrie 2002, pp. 4-8. 789. Olivia Manning, Trilogia balcanică. Marea șansă [prima ediție, The Great Fortune, 1960], traducere de Diana Stanciu, prefață de Dennis Deletant, Editura Univers, București, 1996. 790. Albert S. Lindemann
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau nu botezați în altă religie decât cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul-lege nr.2650 din 8 august 1940 pentru că taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Transferul proprietăților rurale s-a făcut în efectul legii. Pentru aplicarea legii au fost transmise instrucțiuni privind constituirea comisiilor județene, au fost făcute proceseverbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru a administra
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sau nu botezați în altă religie decât cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării”. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul lege nr.2650 din 8 august 1940 taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Ca urmare, transferul proprietăților rurale, aparținând evreilor din județul Dorohoi s-a făcut în efectul legii. Au fost constituite comisii județene, au fost făcute procese verbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acela... Ideea ca articolul să apară în februarie, dar nu mai tîrziu, e bună . Pentru aranjarea tuturor problemelor voi veni eu la Bacău, în jurul lui 20 dec[embrie], dacă nu ne vom întîlni pînă atunci la Iași. Îți mărturisesc o taină: acum aproape zece zile am primit de la E[ditura] P[entru] L[iteratură], contractul pentru cartea de critică, oferită printr-un angajament în martie a.c. 15 coli, data de predare peste două săptămîni, de azi începînd . Voi păstra totul în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Costea nu știu ce să fac (Al. Protopopescu e, la Tomis, în conflict cu șefii, iar la Luceafărul , dat[ă] fiind situația ivită recent la ședința biroului Uniunii Scriitorilor, e greu). Am săți trimit un exemplar în ultima formă. Totul rămîne în taină. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Răspunde-mi urgent. </citation> (31) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”30 iunie 1968”> Dragă Costel, Acum mai bine de 20 de zile ți-am scris o epistolă în care îți povesteam cîteva
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
12, nici pe 10-11, nici pe 13 n-am avut nici un fel de obligație didactică, așa că puteam veni, deoarece trebuia să-mi respect și cuvîntul față de dl Lazan. Cine a fost din partea Editurii? Cred că totul s-a făcut în taină ca să nu afle Gheorghe ca să-mi spună. Te rog să-mi răspunzi urgent cine a fost din partea Editurii și dacă dl Lazan a dat un telefon la Editură cu vești și pentru mine, așa cum ne înțelesesem. Precum vezi, mafia lucrează
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din cauza spațiului. Totuși, atunci cînd articolul unui colaborator este înghesuit așa, oricare cititor mai abil va înțelege că a fost publicat așa făcîndu-i-se o concesie... Acesta e lucrul care mă supără și mă contrariază. Ceea ce puteai să faci tu în fața tainelor și intereselor de acolo era să mă anunți imediat și eu retrăgeam frumos articolul, ca să nu fiu pus pe același plan cu „tableta de scriitor” și sub acela care, la pag[ină] 15, spune că la spiritul european românii participă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
una din marile tragediene ale unei epoci în care străluceau actrițe de la Maria Filotti la Aura Buzescu. A urmat o serie de roluri care confirmau triumful debutului bucureștean: Iphigenia la Delphi de Gerhard Hauptmann, Anca din Năpasta de I. L. Caragiale, Taina nunții de Eg. Bourdet, Dar nu e nimic serios de Luigi Pirandello și mai ales Fascinație de Key Winter. Din păcate, transferul la București nu i-a priit, deși, după primul rol jucat acolo, „cronicarul” Zaharia Stancu a scris că
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
contracarantă : simpla decență umană, care, chiar dacă în unele momente părea simpluță rău, nu era totuna cu prostia. Aici, simpla decență umană personificată de șeful celor doi instructori de fitness (Richard Jenkins) este totuna cu prostia : acest prost e îndrăgostit în taină de proasta de instructoare și dragostea lui precipită dezastrul final. Mecanismul de farsă de aici nu e nici pe departe la fel de bun ca acela din Fargo. Acolo, un idiot de vînzător de mașini (William H. Macy) angaja doi infractori unul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
există o vreme a eliberării tale, acum este aceasta! Zilele îți sunt numărate: trebuie să strigi către Dumnezeu într-o zdrobire a inimii și lasă-L pe Duhul lui Dumnezeu să te cerceteze și să coboare în cele mai ascunse taine al tale, să îți dea puterea ca să-ți părăsești păcatele secrete. Altfel, slava lui Dumnezeu se va depărta pentru totdeauna din viața ta și vei fi aruncat acolo unde va fi plânsul și scrâșnitul dinților. Dar cei ce vor birui
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]