21,512 matches
-
Duce acasă dela Lupul daruri un contăș cu blană scumpă, cai turcești cu tot tacâmul lor împodobiți cu sârmă de argint și turquoise o tolbă cusută cu scofuri. Racoți moare, fiind Kemeni încă în Moldova. Solul tăinuiește până ce trece hotarul, temându-se de Lupul. Ajuns în Ardeal scrie lui Lupul, angajându-l să-și păstreze legăturile cu fiii lui Racoți. Dar după natura lui, " Lupul își schimbă părul, dar năravul ba." Răspunde deci lui Kemeni: Mortuo principe, sepeliantur tractata omnia negotia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu care era bine, să intervie la d. T., și a observat că relațiile între el și d. C. s-au răcit. Înainte vreme, în gazetăria de ieri, oamenii politici cultivau pe un gazetar și-i arătau bunăvoință, căci se temeau de el. Acuma lucrurile s-au schimbat. P.S. O. Han mi-a vorbit și de Arcul de triumf. De asemenea despre d. Bucuța, care zicea Han are înfățișare de alcoolic, deși nu bea; însă mânâncă teribil. Iar înfățișarea o are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar putea spune că cerșesc expresie. De aceea omul de talent pradă pe cel de spirit: ideea care scapă acestuia, fiind numai ingenioasă, devine proprietatea talentului care o valorifică. Omul își trece vremea, lăudând trecutul, plângându-se de prezent și temându-se de viitor. Mirabeau, pentru bani, e capabil să facă orice, chiar o faptă bună. Poți avea avere fără fericire ca și femei fără dragoste. Dicționarele au unele cuvinte uzate care așteaptă un scriitor nou, capabil să le redea vigoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o zi D.G. devine văduv și cunoscuții îl îndeamnă să se căsătorească cu Dna. I. Nu, răspunde G., căci n-ași mai avea unde să-mi petrec serile. Ca să te scarpini, trebuesc unghii. Dumnezeu amână, dar nu lasă. Cine se teme de Dumnezeu nu se teme de oameni. Nici o lacrimă nu cade în zadar. Paserei străine îi clădește cuib Dumnezeu. Cine are a muri spânzurat, nu se poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cunoscuții îl îndeamnă să se căsătorească cu Dna. I. Nu, răspunde G., căci n-ași mai avea unde să-mi petrec serile. Ca să te scarpini, trebuesc unghii. Dumnezeu amână, dar nu lasă. Cine se teme de Dumnezeu nu se teme de oameni. Nici o lacrimă nu cade în zadar. Paserei străine îi clădește cuib Dumnezeu. Cine are a muri spânzurat, nu se poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme. În lumea asta numai nebunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu s-a auzit drum fără hoți. Copacul nu cade dintr-o singură pălitură de topor. Sapă fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu se umplu niciodată. Să dorești mult, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ultima sforțare a conștiinții sale... ... pentru interesele implacabile ale României de mâne. (Șt. Tătărăscu) Șirah cap. VI. verset 16. Prietinul credincios e leac care dă viață și nemurire; e un bun de preț pe care-l află cei ce se tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește Domnului se va bucura de prietini, căci prietinii lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dimineața, burniță ușoară, nori; puțintel vânt. G.M. Malenkov, cu prilejul aniversării a 32-a a Marei Revoluții din Octomvrie, evocând raportul tov. Stalin la al XVII congres al partidului comunist al Uniunii Sovietice a spus "De război noi nu ne temem să se teamă imperialiștii agresori". După primul război mondial a apărut primul stat socialist Marea Uniune; după al doilea au apărut statele de democrație populară, România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, și în ultimul timp Germania estică și China; după un al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nori; puțintel vânt. G.M. Malenkov, cu prilejul aniversării a 32-a a Marei Revoluții din Octomvrie, evocând raportul tov. Stalin la al XVII congres al partidului comunist al Uniunii Sovietice a spus "De război noi nu ne temem să se teamă imperialiștii agresori". După primul război mondial a apărut primul stat socialist Marea Uniune; după al doilea au apărut statele de democrație populară, România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, și în ultimul timp Germania estică și China; după un al treilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deci de cultură și educație. *1 În 1840 s-a găsit în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest monument primăverii, grațiilor și trandafirilor care încântă această lume." Față de această neînțelegere atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au hălăduit niciodată. Femeile se conving greu că au îmbătrânit; bărbații de asemeni. Oamenii mediocri pot spune uneori lucruri nostime, niciodată interesante. Primul amor nu e amorul adevărat. Numai ticăloșia are nevoie de protectori. Calitățile femeilor durează cât le iubim. Teme-te de timid. Confunzi ades bunătatea cu slăbiciunea. Cui pe cui scoate; boala dragostei cu dragoste se vindecă. Unele femei intelectuale își schimbă opiniile odată cu amanții. Ojog, în August trecut, s-a supărat ca va fi iarnă timpurie și cumplită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s'a mișcat: o dovadă mai mult că pricina revoltelor trebue căutată mai ales între relațiile dintre muncitor și exploatatorul de pământ. Proprietari și arendași nu prea sunt la munte. Învățătorii din partea liniștită a județului n'au avut de ce se teme. Își cunoșteau mulți satele. Unii au vorbit norodului, căutând să preîntâmpine oarecare neorânduieli. Între ceilalți, din partea de ținut în care au fost mișcări, s'au arătat unii înflăcărați, energici și curagioși. Au fost și domoli unii, înspăimântați de primejdie; puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
libera cugetare și s-a amestecat în politică: de aceea masoneria engleză și cea americană o socotesc eretică și trădătoare a principiilor de bază ale ordinului, care sunt credința în Dumnezeu și abținerea de la discuțiile politice și dogmatice. [PAGINI IZOLATE] TEME* Ieși, Teme, Nu te teme. Ieși de unde ești, De unde locuiești. Și te du la Cutare. Pe gura cămășii bagă-i-te La inima lui așază-i-te Cămașa-i pălălăiască Din somn să-l trezească, La mine să pornească Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și s-a amestecat în politică: de aceea masoneria engleză și cea americană o socotesc eretică și trădătoare a principiilor de bază ale ordinului, care sunt credința în Dumnezeu și abținerea de la discuțiile politice și dogmatice. [PAGINI IZOLATE] TEME* Ieși, Teme, Nu te teme. Ieși de unde ești, De unde locuiești. Și te du la Cutare. Pe gura cămășii bagă-i-te La inima lui așază-i-te Cămașa-i pălălăiască Din somn să-l trezească, La mine să pornească Din lume, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amestecat în politică: de aceea masoneria engleză și cea americană o socotesc eretică și trădătoare a principiilor de bază ale ordinului, care sunt credința în Dumnezeu și abținerea de la discuțiile politice și dogmatice. [PAGINI IZOLATE] TEME* Ieși, Teme, Nu te teme. Ieși de unde ești, De unde locuiești. Și te du la Cutare. Pe gura cămășii bagă-i-te La inima lui așază-i-te Cămașa-i pălălăiască Din somn să-l trezească, La mine să pornească Din lume, peste lume, La mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi întreprins-o atunci. Important pentru noi este faptul că Petru Aron nu avea „pace și liniște” din partea ungurilor și a muntenilor. Om al polonilor, așa cum o arată și formulele de supunere din actul dat la 1 aprilie, el se temea să nu fie înlocuit printr-o intervenție ungaro-munteană. Încă din 1456, înainte ca Iancu de Hunedoara să moară, în urma rănilor primite în lupta pentru apărarea Belgradului, voievodul Transilvaniei și guvernatorul regatului ungar se gândise să pună în Moldova un partizan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru care vechiul proprietar Stan Poiană se judecă la 22 septembrie 1448 cu Mihul. Stan Poiană pierde procesul, dar dintr-un document din 26 octombrie 1458, vedem că satul revenise nepoților lui Stan Poiană. Ceea ce înseamnă că Ștefan nu se temuse să facă dreptate, chiar dacă era vorba de unul dintre cei mai mari boieri ai țării. Insistențele lui Ștefan cel Mare pentru a-l aduce pe Mihul în țară își au și o altă explicație. În afară de faptul că era cel mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Centrale și de Nord. Pe plan extern, retragerea lui Petru Aron în Polonia constituia o permanentă primejdie pentru Ștefan. Instalându-se lângă hotarul Moldovei și având de partea sa pe unii dintre cei mai însemnați boieri ai țării, era de temut că va primi sprijin polon pentru recucerirea scaunului Moldovei. Starostele Podoliei îi și împrumutase lui Petru Aron o sumă de bani. În mod obișnuit, într-o asemenea situație, Ștefan ar fi trebuit să trimită regelui polon o solie, prin care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecut în revistă, în cartea despre Vlad Țepeș, toate izvoarele și ipotezele formulate în legătură cu conflictul dintre cei doi domni români. Acestea l-au făcut pe Stoicescu să considere că cei doi domni români au dus o politică divergentă, s-au temut unul de altul, iar Chilia a fost mărul discordiei, deoarece Țepeș a ocupat cetatea „în împrejurări nelămurite”, poate după moartea lui Iancu de Hunedoara. În concluzie, N. Stoicescu considera că „Ștefan cel Mare a încercat să ocupe Chilia în timp ce Mahomed
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că regele, ieșind din munți, a mers pe la Bacău - Târgul Romanului și Neamț. A ars tot ce a întâlnit în cale și a ucis „fără nici o cruțare pentru nicio vârstă, stare sau sex”. Ștefan i-a ieșit în cale, dar temându-se de oastea cea mare a regelui, dar și de necredința alor săi „căci omorâse aproape pe toți fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căci omorâse aproape pe toți fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul luptei de la Baia, vornicului Crasnăș, comanda unui corp de oaste, e o dovadă că domnul nu l-a bănuit pe Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
IV-lea nu i-a trimis nici un ajutor lui Ștefan, nici în timpul luptelor din anul 1467 și nici după aceea. Regele nu a dat crezare scrisorilor trimise de logofătul Mihul și prietenii lui poloni, de la hotarul cu Moldova. S-a temut totuși de organizarea de către regele Ungariei a unei noi campanii împotriva Moldovei, pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea lui Ștefan din 1 ianuarie 1468, domnul român a trimis o nouă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-o în secolul al XIV-lea și al XV-lea drept o capcană. Matei Corvin avea dreptate când îl acuza pe Ștefan că le-a promis credință polonilor, ungurilor, turcilor și tătarilor încercând, în felul acesta, să-și păstreze libertatea. Temându-se să nu fie atacat iarăși de Matei Corvin, Ștefan duce tratative pentru strângerea relațiilor cu Polonia. Ceea ce-l interesa pe rege acum era păstrarea Moldovei în orbita politică a Poloniei. În tratatul semnat la Suceava la 28 iulie 1468
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]