1,838 matches
-
cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
încotro voiește într-acolo o întinde să iasă banii". Moruzi era "străcurînd țințariul și înghițînd cămila". Cronicarul e curios și a aflat de fabricația "secreturilor" cu "putoare iute" ale rușilor, încărcate cu "otrăvuri foarte iuți și scumpe foarte, de pe la spițeriile împărătești de la Hindiea". O întîmplare de mare comedie, care a atras atenția lui Caragiale, este aceea cu Căpitan-pașa căruia i s-a năzărit la București să cheltuiască cu jupânesele și care e înșelat de boieri cu "muieri podărese" prezentate de vel-postelnic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie ca cel mai de uliță dintre oameni. Tabloul etnografic corespunzător ar rezulta și mai bine dacă am compara Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adânc de mare, Trăiește-nfricoșatul vifor Al vremilor răzbunătoare... Poetul e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie", care se prosternă în fața pădurii divine și, ca un predicator în catacombe, împărtășește norodului strâns în munți taina trecutului său împărătesc. Misterioasa religie își are hagiologia ei. Sfântul cel mare, Arhanghelul, e Ștefan cel Bătrîn: Acolo dormi și tu, arhanghel bătrân, Tu Ștefane sfânt Voievoade, Ce-ai scris strălucirea norodului tău Cu sânge dușman de noroade. De sfânta ta dreaptă, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spunea Teotim I - este o mare agoniseală în drumul spre desăvârșire. Într-o minte tulburată nu se află nici o idee frumoasă și nici darul lui Dumnezeu nu pătrunde. Sălășluind în gânduri strălucitoare și profunde, suntem îmbrăcați într-o adevărată purpură împărătească. Prieten al Sfântului Ioan Gură de Aur (pe care l-a apărat de acuzația de origenism în fața Sfântului Epifanie), episcopul Teotim I a mers pe linia de desăvârșire duhovnicească pe care se angajase deja Sfântul Ioan Casian. Pentru ca nici nestorienii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea mai cunoscută. Cum grecii și, în general, orientalii aveau propriile lor instrumente de cronologie, latinii au îmbrățișat-o mai întâi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
reper bine definit: motivul iconografic al mâinii divine care îl reprezintă pe Dumnezeu. Și îndată-l aduseră în sfânta mitropolie cu mare cinste, luîndu-l de mână părintele Theodosie mitropolitul, până l-au băgat în sfântul altar, pre poarta cea mare împărătească ... (Letopisețul Cantacuzinesc 190-91) Spre diferență de occident (cu excepția Castiliei, menționează Le Goff), în spațiul bizantin supusul îngenunchia în fața stăpânului său, pentru a-și pecetlui credința prin sărutarea mâinii ocrotitoare, subliniindu-se și în acest fel rolul proeminent al autocratului. Poziția
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
până la uciderea sa, cu știința lui Constantin Brâncoveanu, domn cu care intrase în conflict politic. Mitropolitul își exprimase consecvent și tranșant punctul de vedere asupra necesității despărțirii celor două funcții, implicit asupra autonomiei bisericii în raport cu voința autocratului laic: ... cununa cea împărătească are despărțeală de mitra cea arhierească și împăratul care se nevoiaște pentru binele și folosul norodului său, atâta la cele trupești și trecătoare, cât și la cele sufletești și duhovnicești, măcar că nu are acea vrednicie (arhierească), iară plata îi iaste
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din 1980 - Un tron pentru președinte. SCRIERI: Îndrăzneala, București, 1962; Punctul culminant, București, 1964; Cocoșul cu două creste, București, 1967; O glumă de doi bani, București, 1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
țări românești, comandantul acestei oștiri, mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
delegați ai moților, În frunte cu Horea, au bătut drumul lung al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
noii frământături, prin care Cuvântul a îmbrăcat firea noastră făcând-o neîntinată, curățită de toate patimile concrescute în ea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30, p. 457) „... Nu se numește Hristos pentru Sine, sau ca fiind aceasta în mod ființial, cum este Fiu, ci ca Unul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
crezare ochiului decât auzului, pentru că pun la îndoială ceea ce nu văd, pentru aceasta a îndurat ca să-L vedem cu trupul, ca să risipească îndoiala”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „A luat pentru mine toate cele cuvenite firii mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la vânzarea lui Iuda, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „A luat pentru mine toate cele cuvenite firii mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la vânzarea lui Iuda, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 76) „Trebuie să ne minunăm și să ne înspăimântăm de măreția Întrupării care depășește orice înțelegere. Gândește-te ce lucru mare ar fi să vezi că se coboară soarele de pe cer, că aleargă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 8) „După venirea lui Hristos, cei ce locuiesc pământul au ajuns din fiare, oameni, dar, mai bine spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe urmele Lui au ajuns din oameni, îngeri”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe urmele Lui au ajuns din oameni, îngeri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500) „...nu s-a rușinat de noi Stăpânul întregii firi văzute și nevăzute, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 19) „Se naște dintr-o Fecioară care nu știa de nuntă. Ea nici n-a ajutat la ce s-a întâmplat, nici n-a luat parte la ce s-a făcut. A fost
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu I-a adus ocară îmbrăcarea cu făptura mâinilor Sale, dar făptura mâinilor Sale a cules nespus de mare slavă, ajungând îmbrăcăminte Plăsmuitorului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „Se naște, dar, astăzi din Fecioara, biruind firea și depășind căsătoria. Se cuvine Cârmuitorului sfințeniei să Se nască dintr-o naștere curată și sfântă. Căci El este Cel ce odinioară a plăsmuit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe femeie, fără de femeie. După cum Adam a adus pe lume pe femeie, fără de femeie, tot astfel astăzi Fecioara a născut bărbat, fără de bărbat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „De s-ar fi născut dintr-o căsătorie obișnuită, cum m-am născut eu, minciună s-ar fi socotit de mulți Dumnezeirea Lui. Acum însă, pentru asta se naște din Fecioară, iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
descoperitor al fecioriei, pentru că felul nașterii I-a fost nepângărit și Și-a zidit Luiși negrăit templu, în chipul în care a voit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 28) „Dar pentru ce Se naște din fecioară? Pentru ce păzește nevătămată fecioria? Pentru că altădată diavolul a înșelat pe Eva pe când era fecioară; de aceea, fiind fecioară Maria, Gavriil i-a binevestit. Înșelată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fiind Eva, a născut cuvânt pricinuitor de moarte, iar Maria, binevestită fiind, a născut pe Cuvântul în trup, de viață veșnică pricinuitor nouă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a înfășat în scutece Cel Care Se îngrijește totdeauna de toți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Despre Rai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
străin de naștere, ca să arate că El, când se face om, nu Se naște ca un om, ci Se naște ca un Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]