2,256 matches
-
a te face cunoscut de El. Credința nu se referă doar la simple Înșiruiri de dogme, teorii sau idei, ci mai ales la relațiile personale care ne transformă, ne Îmbunează și ne transfi‑ gurează. Ea se referă deci la o Împărtășire reală Între cre‑ dincios și Hristos. Dar este o Împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
doar la simple Înșiruiri de dogme, teorii sau idei, ci mai ales la relațiile personale care ne transformă, ne Îmbunează și ne transfi‑ gurează. Ea se referă deci la o Împărtășire reală Între cre‑ dincios și Hristos. Dar este o Împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa cerească (I Petru 4, 12‑14). Suferința este parte a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și ca acesta să crească În virtute prin mulțumirea și recunoștința datorate lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Mântuitorul nu vrea să intervină asupra noastră fără voia noastră, fără să dorim ajutorul Lui, arătând aceasta prin chemarea numelui Său În rugăciune. Împărtășirea slavei divine vindecătoare reclamă deci coope‑ rarea de bunăvoie a pacienților, credința care să restaureze acea legătură originară corectă Între Creator și făpturile Sale, care poate fi restaurată, prin supunerea adusă de aces‑ tea și prin deschiderea lor către Creator
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
omenescul, peretele cel din mijloc fiind dărâmat. Creștinul, simplu sau cultivat, se apropie de sfintele moaște pentru a le săruta cu evlavie, cu convingerea că se apropie de ceva care s‑a sfințit, de ceva ce poartă În sine urmele Împărtășirii de dumnezeiescul har, urmele atingerii de slava lui Dumnezeu. „Stai lângă mormântul mucenicului, Îndeamnă În acest sens Sfântul Ioan Gură de Aur, dă drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește‑ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt ! Ia binecuvântarea aceasta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
între firme și parteneriate strategice. O sinteză a caracteristicilor celor două categorii este redată în tabelul 4.1. În esență, parteneriatele strategice se deosebesc de mai tradiționalele acorduri între firme prin faptul că desemnează o relație reciprocă de creare și împărtășire a cunoștințelor, în scopul dezvoltării de noi tehnologii, a îmbunătățirii proceselor productive și a tehnicilor de distribuție. Parteneriatele strategice tind să implice tot mai puține tranzacții de acțiuni (sau chiar deloc) între parteneri și să se subsumeze unui orizont de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
neliniștii spirituale, voința permanentizării stării de criză a eului. Voronca o afirmă limpede în mai multe rânduri, cu un patos particular, ale cărui accente inconfundabile le recunoaștem imediat în ambianța mișcării românești de avangardă: „știu că semnul marilor izbânzi, marilor împărtășiri de lumină materializată ca o cascadă de glicerină e insuccesul, debutul perpetuu, nerealizarea, nedesăvârșirea oricărui gest, condamnarea la eșec a oricărei întreprinderi”. În A doua lumină, scrisese într-un sens similar: „Cât de penibil refugiul într-o aprobare și un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o fantezie în permanentă stare de productivitate vine să scoată obiectele din tiparele lor „normale”, le introduce într-un lanț relațional insolit, într-o dinamică a imaginarului vizând metamorfoza, în sensul restructurării lumii ca realitate originară, sărbătoresc-paradisiacă: “înțelegere generoasă și împărtășire din marea respirație a începutului” (Pe cine căutați?). În tradiție rimbaldiană, Poetul e un vizionar și un iluminat. Ca și autorul Anotimpului în infern, el se obișnuiește, într-un anume sens, cu „halucinația simplă”, văzând „o moschee în locul unei uzine
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al plenitudinii ființei, într-o lume degajată de povara „realității” („Dezbracă-te de realitatea ta, cum te-ai dezbrăca de haine...”), unde orice act pare gratuit („fără nici o conjugare a utilității”), iar ființa participă la tot ce există, într-o “împărtășire din marea respirație a începutului”. De aici, frecvența decorurilor strălucitoare, în mari aglomerări baroce în perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo”; de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de cer” - sunt doar câteva ilustrări ale acestei reciproce împărtășiri a tensiunilor sufletești traduse în imagini marcând trezirea (răscolirea) tuturor forțelor eului, voința de osmoză și identificare. Nu mai puține sunt, tot aici, semnele „deplasării liniilor” pe o hartă a lumii din afară: „un cer ce se dilată în toamna
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu e ceva contrar eternității, o cădere din eternitate, dar nici o eternitate în desfășurare. Eternitatea dumnezeiască, ca viață în plenitudine, ca un dialog al iubirii eterne și desăvârșite între subiecte care sunt perfect interioare unul altuia, poartă în ea posibilitatea împărtășirii din eternitate, fapt care se poate actualiza în comunicarea cu Dumnezeu prin har"40. Mișcarea în lume poate fi repetitivă, progresivă și regresivă, sensul ultimei fiind entropic, către nimic. Știind că originea e nimicul, atunci suntem pe deplin solidari cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pref. edit., Cluj-Napoca, 1988, Momente, introd. edit., Cluj-Napoca, 1997; I. Negoițescu, Straja dragonilor, pref. edit., Cluj-Napoca, 1994; Emil Cioran, 12 scrisori de pe culmile disperării însoțite de 12 scrisori de bătrânețe și alte texte, pref. edit., Cluj-Napoca, 1995; N. Steinhardt, Cartea împărtășirii, Cluj-Napoca, 1995; Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997 (în colaborare cu Marta Petreu); I. D. Sîrbu, Scrisori către bunul Dumnezeu, Cluj-Napoca, 1998; Procesul „tovarășului Camil”. Teatru documentar în stare naturală, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998; Petru Dumitriu
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
dar și la creșterea inițiativelor pentru reunirea eforturilor locale, prin parteneriate instituționale cu organisme nonguvernamentale. Parteneriatele instituționale și cooperarea în rețea transcend tot mai mult aria locală și se extind la nivel regional, pentru o mai bună circulație a informației, împărtășire și valorificare a experienței. Vorbim, astfel,despre regiuni de învățare, despre comprimarea distanțelor spațio-temporale, fenomene posibile datorită utilizării tot mai largi a mijloacelor de comunicare și informare în dezvoltarea și promovarea ofertelor educaționale; - recunoașterea formală a învățării non-formale și informale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să asculte ce li se spune, fără discuții de grup, fără a-i putea privi în ochi pe ceilalți participanți. Un aranjament semicircular al meselor și scaunelor, cu posibilitatea de a-iprivi pe colegi, a surprinderii expresiilor lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale) oferă posibilitatea îmbunătățirii învățării la vârsta adultă, prin crearea unui mediu facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării unor decizii. Specialiștii au păreri diferite în ceea ce privește mărimea grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a dezbate „la obiect”. Discuțiile constituie o metodă desfolosită în educația adulților, ele fiind o modalitate naturală de învățare, mai ales când participanții au experiență legată de conținutul considerat. Scopurile acestor grupuri de discuții pot fi: învățarea unor conținuturi, împărtășirea unor idei și experiențe sau orientarea spre rezolvarea unor sarcini. Sunt multe modalități de a organiza dezbateri, diferitele variațiuni chiar denumind metode diferite: discuții panel, mese rotunde, discuții de tipul „întrebări și răspunsuri” (cu varianta tip interviu) etc. Desigur că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dat fiind faptul că, la acest nivel, grupul supus unui program de formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o relevanță mult sporită (o reală comuniune de interese de formare, comunicare și împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situate poate la mii și mii de kilometri distanță, ce poate nici nu se cunoșteau înainte, dar sunt unite de interesul pe care-lmanifestăfață de un anumit subiect, fiind cadrul cel mai la îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la manager, în organizațiile de educație a adulților ele ajung filtrate prin intermediul formatorului, principala resursă a acestora. Acest dublu rol, de persoană-resursă și membru al echipei, face ca managementul în acest tip de organizație să se bazeze, în principal, pe împărtășirea viziunii organizaționale și pe o strategie axată pe valorificarea resurselor umane. 5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulțilortc "5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiune, încredere, planificare sau prudență în context organizațional, trebuie să le imaginăm în contextul unei echipe, nu într-unul individual. Constituirea unei echipe este un proces destul de dificil de transformare a unui grup informal, a cărui existență este motivată de împărtășirea aceleiași viziuni, într-o structură organizațională. În continuare, prezentăm zece factori care pot fi utilizați ca repere în procesul de formare a echipei: 1. Fiecare membru al echipei își înțelege rolul specific în cadrul grupului. Membrii grupului știu ce au de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finale. În linii generale, se pot adăuga și alte beneficii ale activității desfășurate în rețea: o mai bună relaționare de ordin social și colegial între membrii unei rețele, un proces de învățare colectivă (informare, sfătuire, consiliere, critică constructivă, implicare, progres, împărtășirea experiențelor etc.), muncă de grup în vederea împlinirii unui scop comun și relaționare, încredere (respect de sine, respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între diferiți actori sociali, împărtășirea experienței, cooperare în vederea îndeplinirii unui anumit scop, asigurarea nivelului calitativ. 5.4.3. Parteneriate, comunicarea în rețea și impactul acestora în procesul învățării de-a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățaretc "5.4.3. Parteneriate, comunicarea în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activitate, este recomandată utilizarea mijloacelor audiovizuale și accentuarea aplicabilității practice a informațiilor furnizate. 2. Seminariile se caracterizează printr-o predominanță a discuțiilor și dezbaterilorîntre lector și cursanți, pe baza unui material, fiind o modalitate eficientă destimulare a învățării și de împărtășire a ideilor și experiențelor. Lectorul trebuie să păstreze „controlul” asupra discuțiilor grupului, să asigure participarea tuturor, să sintetizeze ideile principale desprinse și să acorde o atenție sporită mai degrabă modelării anumitor atitudini decât transmiterii de cunoștințe noi (Armstrong, 2005). 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament, inovație, productivitate etc.) se poate doar câștiga, prin dezvoltarea unui climat de încredere și prin împărtășirea unei viziuni comune. O viziune trebuie să conțină detalii. Acesta este elementul care diferențiază viziunea organizațională de reverie. Viziunea trebuie să aibă un obiect anume și un cadru de timp bine definit. Constituirea echipei pleacă de la premisa că orice organizație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar și la creșterea inițiativelor pentru reunirea eforturilor locale, prin parteneriate instituționale cu organisme nonguvernamentale. Parteneriatele instituționale și cooperarea în rețea transcend tot mai mult aria locală și se extind la nivel regional, pentru o mai bună circulație a informației, împărtășire și valorificare a experienței. Vorbim, astfel,despre regiuni de învățare, despre comprimarea distanțelor spațio-temporale, fenomene posibile datorită utilizării tot mai largi a mijloacelor de comunicare și informare în dezvoltarea și promovarea ofertelor educaționale; - recunoașterea formală a învățării non-formale și informale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să asculte ce li se spune, fără discuții de grup, fără a-i putea privi în ochi pe ceilalți participanți. Un aranjament semicircular al meselor și scaunelor, cu posibilitatea de a-iprivi pe colegi, a surprinderii expresiilor lor faciale, stimulează discuțiile, împărtășirea ideilor, implicarea. Cunoașterea acestor elemente și a modului lor de interrelaționare și intercondiționare (modelul fiind mai mult decât suma elementelor sale) oferă posibilitatea îmbunătățirii învățării la vârsta adultă, prin crearea unui mediu facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]