74,982 matches
-
care le reglementează“. ... 21. În concluzie, Biroul permanent al Senatului susține că „motivul invocat de autorul sesizării, conform căruia revocarea prevăzută la art. 64 alin. (2) din Constituție nu poate fi decât o sancțiune juridică în considerarea răspunderii juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a regulamentului, este eronat prin raportare la situațiile instituționale apărute de-a lungul timpului în practica anterioară, precum și la întreaga jurisprudență evolutivă a Curții Constituționale. Pe cale de consecință, ar trebui respins ca neîntemeiat
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a regulamentului, este eronat prin raportare la situațiile instituționale apărute de-a lungul timpului în practica anterioară, precum și la întreaga jurisprudență evolutivă a Curții Constituționale. Pe cale de consecință, ar trebui respins ca neîntemeiat“. ... 22. Cu privire la presupusa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, ca urmare a faptului că nu există o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura revocării președintelui Senatului, Biroul permanent al Senatului arată că, în conformitate cu prevederile constituționale prevăzute la
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
își găsește reglementare, urmează ca soluția juridică să fie căutată la nivelul superior, și anume în cuprinsul Constituției» (Decizia Curții Constituționale nr. 805/2012)“. Prin urmare, motivele invocate de autorii sesizării sunt neîntemeiate și trebuie respinse. ... 25. Cu privire la presupusa încălcare a principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, prevăzut la art. 64 alin. (5) din Constituție, Biroul permanent al Senatului apreciază că nici aceste critici de neconstituționalitate nu sunt întemeiate, având în vedere jurisprudența evolutivă a Curții Constituționale. În
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
al grupului parlamentar care l-a propus spre a fi ales în respectiva funcție și, foarte important, din care face parte. (...) Însă, în cazul revocării, trebuie făcută o distincție după cum aceasta reprezintă fie o sancțiune juridică pentru fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit o modificare în configurația politică rezultată din alegeri și dacă majoritatea parlamentară aferentă acestei configurații politice
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
partea celorlalte partide politice parlamentare și a grupurilor lor parlamentare (PNL și UDMR) care, inițial, au susținut-o alături de grupul parlamentar USR-PLUS din care făcea parte, pentru a ocupa funcția de președinte al Senatului“. ... 30. Cu privire la presupusa încălcare a art. 24 din Constituție, Biroul permanent al Senatului susține că aceasta este rezultatul unei interpretări limitative a jurisprudenței Curții Constituționale, realizate de autorii sesizării, care consideră că revocarea președinților celor două Camere, în speță a președintelui Senatului, nu poate
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
susține că aceasta este rezultatul unei interpretări limitative a jurisprudenței Curții Constituționale, realizate de autorii sesizării, care consideră că revocarea președinților celor două Camere, în speță a președintelui Senatului, nu poate avea decât natura juridică a unei sancțiuni juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, ignorând că „situația care a determinat adoptarea hotărârii Senatului supuse controlului de constituționalitate se cantonează în sfera raporturilor politice
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și au format o coaliție parlamentară și de guvernare. În concluzie, în acest caz revocarea este o sancțiune politică inerentă modificării configurației politice rezultate din alegerile parlamentare și voinței majorității parlamentare exprimate prin vot, fără a viza fapte obiective de încălcare a normelor constituționale, legale sau regulamentare, care să reclame cu necesitate o procedură de investigare, motivare, respectiv de asigurare a dreptului la apărare pentru persoana acuzată de respectivele încălcări“. ... 31. Nu în ultimul rând, în opinia Biroului permanent al Senatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
majorității parlamentare exprimate prin vot, fără a viza fapte obiective de încălcare a normelor constituționale, legale sau regulamentare, care să reclame cu necesitate o procedură de investigare, motivare, respectiv de asigurare a dreptului la apărare pentru persoana acuzată de respectivele încălcări“. ... 31. Nu în ultimul rând, în opinia Biroului permanent al Senatului, „hotărârea de revocare a președintelui Senatului ca urmare a modificării configurației politice rezultate din alegeri și a modificării majorității parlamentare nu poate fi supusă unui control de constituționalitate“, întrucât
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sau ai altor organe de lucru și nici nu are rolul unei instanțe de apel pentru soluționarea unor diferende sau neînțelegeri între persoane ce au calitatea de parlamentari“ (Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012). ... 32. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 2 din Constituție, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea națională în nume propriu, Biroul permanent al Senatului susține că „nu se poate pune semnul egalității între un grup de persoane care exercită suveranitatea în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). În speță, Curtea constată că autorii sesizării invocă dispoziții constituționale, motivând explicit încălcarea normelor de referință. ... 40. Raportându-se la reperele stabilite în jurisprudența sa, având în vedere că, în speță, hotărârea Senatului este un act cu caracter individual care vizează revocarea din funcție a președintelui Senatului, autoritate de rang constituțional, iar critica
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de termen. ... 51. Curtea constată că hotărârea analizată se referă la revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, ceea ce ar conduce la concluzia că măsura dispusă reprezintă o sancțiune juridică aplicată acesteia pentru încălcarea Constituției, a legii sau a regulamentelor parlamentare. Analizând însă stenograma ședinței Senatului din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 182 din 13 decembrie 2021, Curtea constată că revocarea a avut drept premisă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005, Curtea, având în vedere conținutul normativ al art. 64 din Constituție, a statuat că „revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului se poate hotărî fie ca sancțiune juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăția acestuia în exercitarea atribuțiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. Revocarea membrilor Biroului permanent, inclusiv a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăția acestuia în exercitarea atribuțiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. Revocarea membrilor Biroului permanent, inclusiv a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor Parlamentului se sprijină, în sens substanțial, pe dispozițiile art. 64 alin. (2) teza ultimă din Constituție, coroborate cu celelalte norme și principii care, stabilind obligativitatea respectării ordinii normative, instituie și răspunderea juridică pentru încălcarea Constituției și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Senatului, pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor Parlamentului se sprijină, în sens substanțial, pe dispozițiile art. 64 alin. (2) teza ultimă din Constituție, coroborate cu celelalte norme și principii care, stabilind obligativitatea respectării ordinii normative, instituie și răspunderea juridică pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor parlamentare“. De asemenea, Curtea a reținut că „reglementarea revocării președintelui Senatului nu poate contraveni principiului configurației politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, stă la baza alcătuirii Biroului permanent. Din textul constituțional menționat rezultă
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Din analiza deciziilor Curții Constituționale mai sus citate se desprind patru concluzii. Prima este aceea că revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului poate fi dispusă în două ipoteze: fie ca sancțiune juridică, în urma constatării unei încălcări grave a ordinii de drept, fie ca sancțiune politică, ca urmare a pierderii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus, pentru motive independente de modul în care persoana revocată și-a exercitat atribuțiile. A doua concluzie este aceea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
84 din 2 februarie 2012, pornind de la premisa că ipoteza analizată de Curte prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005 a vizat „revocarea unui membru al Biroului permanent al Senatului (președintele Senatului) cu titlu de sancțiune juridică, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor parlamentare, la cererea altui grup parlamentar decât cel care l-a propus, iar nu ipoteza revocării ca urmare a retragerii sprijinului politic“, Curtea a statuat că excluderea din partid „nu poate rămâne fără consecințe juridice în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a venit cu o nouă precizare, respectiv că „dacă în cazul revocării, motivele revocării - existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului -au caracter obiectiv și trebuie arătate în cuprinsul propunerii de revocare, în cazul retragerii sprijinului politic ca urmare a excluderii din partidul politic, motivele deciziei partidului privesc doar raporturile cu partidul în cauză și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
instituția revocării cuprinsă în art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituție este aplicabilă numai în ipoteza în care cererea astfel formulată are la bază o motivație de ordin juridic, ea fiind, prin excelență, o sancțiune juridică în privința încălcării Constituției, a legilor sau regulamentelor parlamentare, în timp ce încetarea de drept - chiar nereglementată expres prin textul Constituției - are o componentă politică și este o chestiune de la sine înțeleasă, rezultată din chiar principiul configurației politice“. Ca justificare a acestui
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului“, a fost constatat neconstituțional prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005. Curtea a statuat că, „în cazul revocării unui membru al Biroului permanent al Senatului, cu titlu de sancțiune juridică, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor parlamentare, este obligatorie respectarea normelor și principiilor inerente răspunderii juridice, prin instituirea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
permanent a cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc, adică de a se apăra“. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului „nu definește noțiunile de încălcare în mod grav și încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului ședințelor comune, ceea ce face imposibilă exercitarea dreptului la apărare de către membrul Biroului permanent a cărui revocare se propune și creează posibilitatea aplicării abuzive a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc, adică de a se apăra“. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului „nu definește noțiunile de încălcare în mod grav și încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului ședințelor comune, ceea ce face imposibilă exercitarea dreptului la apărare de către membrul Biroului permanent a cărui revocare se propune și creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text“, și contravine dispozițiilor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
dreptului la apărare al acesteia în scopul dovedirii netemeiniciei acuzațiilor care i se aduc. Răspunderea juridică a președintelui unei Camere a Parlamentului, ca orice altă formă de răspundere juridică, nu poate interveni decât cu condiția dovedirii unei fapte culpabile de încălcare a unei norme legale (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 6 iulie 2021). Așa fiind, Regulamentul Senatului care reglementează revocarea, ca modalitate de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care se dispune revocarea din funcția de președinte al Senatului constituie, de asemenea, o garanție contra arbitrarului în adoptarea acestei măsuri. Cu toate că Parlamentul ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica sancțiunea juridică a revocării în urma constatării încălcării unor norme legale, oricare ar fi acestea, se constată că actualul cadru normativ, în temeiul căruia este adoptată hotărârea criticată, prezintă o deficiență gravă de conținut, întrucât nu reglementează distinct și limitativ ipotezele în care se poate declanșa procedura de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
revocării „dispozițiile art. 64 alin. (2) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“, fără a preciza/enumera dispozițiile regulamentare. Or, fundamentând hotărârea de revocare pe dispoziții regulamentare inexistente, apare evident că Senatul a acționat cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale. Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării, el însuși trebuind să respecte exigențele legale și constituționale în exercitarea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
produce în cazul neadoptării măsurilor propuse în proiect, a impactului negativ asupra bugetului de stat, ca urmare a evaziunii fiscale generate de caracterul permanent al activităților de transport de persoane în regim de taxi și în regim de închiriere, cu încălcarea prevederilor legale, precum și detalierea amplorii fenomenului constând în imposibilitatea sancționării faptelor de piraterie în transportul de persoane în regim de taxi, prin prezentarea unei statistici privind numărul cauzelor în care instanțele judecătorești au anulat procesele-verbale de constatare și de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]