129,052 matches
-
spectacolul de balet "Lacul lebedelor". Moment de infarct - ar zice un crainic sportiv tv: 25 de perechi alunecau grațios pe gheață în timp ce, într-un colț, aproape blocați la mantinelă, la propunerea domnului Președinte Ion Iliescu, reprezentanții Bulgariei, României și Turciei încercau să încingă o "Sârbă în (sau de) căruță", că imaginea era ușor neclară din cauza exploziei unui reflector... ...M-am întristat: în fața mea nu se mai afla adevăratul și vigurosul mintal Haralampy, ci o epavă. Am deschis televizorul meu pentru a
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
în propria poartă, domnul Gigi Becali se încontra filozofic (ca la ușa cortului) cu un suporter rapidist, iar într-o pauză publicitară de noapte, a răzbătut spre auzul nostru glas de ciuvică semănând amenințător cu al domnului Emil Constantinescu... -Am încercat cu de toate ca să scap de coșmar, îmi zice Haralampy. -Încearcă și cu cianură, îi sugerez îngrijorat - de obicei dă rezultate...
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
cu tot - auziră... Scurtez, ca să nu diluez. Al doilea poet al națiunii române îmi arătă cu mândrie volumul său de versuri Cântarea României tipărit până atunci în sute de mii de exemplare, - și ca să fiu atent... Și, apucând volumașul micuț, încercă anevoie să-l îndese într-unul din buzunarele salopetei nepurtată, - imaculataul simbol al clasei muncitoare, - întrebându-mă nervos în timp ce se sforța, ...dacă încape... volumul, adică, în salopetă ; să-l aibă, la el, în buzunar, în pauza de prânz, muncitorul, ...mai
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
are grijă a se contura, cu eclatanță, și ca personaj avînd o fizionomie distinctă, ca suport epic al scriiturii sale nonșalant divagante, ŕ batons rompus, de fapt adunate pe liniile de forță ale eului auctorial. în aceeași atmosferă salonardă se încearcă și reabilitarea unor termeni ca frivolitate și lene. Destule lucruri frivole, susține dl Paleologu, sînt de facto profunde. Semnificativ, Goethe spunea că orice gest mărunt de politețe posedă o acoperire morală. Așa-zisa frivolitate a lui Mozart nu e o
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
toamnă, publicul a avut parte de discursuri bine articulate și spumoase ca o sticlă de șampanie lovită de nava lansată la apă. Cum de reușesc criticii, cititorii, editorii și mai ales cititorii să-și păstreze entuziasmul, să nu obosească, nu încerc să aflu. Și, pentru că a venit vorba de donquijotism: unul din evenimentele Tîrgului a fost apariția versiunii românești a romanului lui Cervantes în traducerea lui Sorin Mărculescu (Editura Paralela 45). M-au obosit lipsa de aer, baloanele, suprapunerile sonore, muzica
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
scap: Este posibilă călătoria în timp?" Apoi am luat cartea cu titlul cel mai lung din toată viața mea de cititor, Honorificabilitudinitatibus (cuvîntul există) de, firește, Șerban Foarță. Faceți exerciții înainte, dacă vreți să o cereți la librărie! Apoi am încercat să mă lămuresc ce e cu Da-ul lui Thomas Bernhardt (roman pe care l-am cumpărat fără tresăriri electorale). Ca să dau o tentă poetică schiței mele aventuroase de dejun, am ascultat pe CD, de pe un audio-book, Levantul lui Mircea
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
de bani de la buget, e scandalos să mai editezi și ceasloave de lux în care să-ți preamărești faptele. Din volumul memorialistic editat de ministerul dlui Theodorescu lipsesc cîteva episoade notorii. Unul dintre ele e cel în care ministrul a încercat să-l debarce pe Lucian Pintilie de la conducerea studioului de film al parohiei din fosta Casă a Scînteii. Cu acel prilej, omul de cultură Răzvan Theodorescu se întreba nedumerit cine e Lucian Pintilie. A aflat din sutele de scrisori de
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
spirit profund interogativ", i se reproșează doar că ,rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-a prăbușit ce nu a putut spune (.) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste ,cazul" ,apoliticului" Eugen Simion (noi am încercat a demonstra cu alte prilejuri că nu intervine, la d-sa după 1989, o bizară ,transformare", ci o etapă a unui traiect îndeajuns de. unitar, în ciuda unor inaparențe): ,Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
dispar fără urmă; acum întreaga miză e suspansul... Prost gerat, dar ușor de digerat pentru spectator. Adeseori critica de film e acuzată de paseism: cartea ce precedă filmul e mai bună decât adaptarea cinematografică, originalul mai bun decât remakeul... Am încercat să evit imputarea: thrillerele din anii '70 pe care le-am menționat nu ilustrează perfecțiunea genului, dar măcar vezi urme de intenții bune, o tentă de subtilitate, o încercare de construcție a atmosferei. Pe când majoritatea thrillerelor de azi (ŕ propos
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
de plasă și, în sfîrșit, medic de circumscripție în București - V. Voiculescu pare a simți permanent nevoia de atestări, de confirmări răspicate ale harului său scriitoricesc. Poate că în această ordine de idei trebuie gîndit modul în care "s-a încercat" ca prozator, cînd a trimis ca orice simplu debutant povestirea Capul de zimbru revistei Provincia din Turnu-Severin. Participă astfel la un concurs obișnuit de creație literară și, în primăvara lui 1947, primește un premiu pentru cea mai bună nuvelă. Este
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
gîndit. Doamna de dimineață?! Cum o fi ajuns și aici? E coșmar sau realitate? N-am să știu niciodată. Da' de ce vreți să sunați în Canada? Și ce să le spuneți? Că a fost cutremur? Ei și? Lăsați-o baltă!" Încerc să-i explic că nu este problema domniei sale motivul pentru care vreau să telefonez în Canada, pe banii mei. Și chiar dacă acela este cutremurul, tot nu o privește. Dînsa nu trebuie să se ostenească și să-și batul capul în
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Ca sonoritate pură, to like pare mult mai aproape de leiden decît de lieben (a iubi)." Totul, în cartea Soniei Larian, este legat de nume: figurile părinților, ale cunoscuților, ale colegilor de școală, ale doctorilor. Fiecare nume trece prin nenumărate variante, încercînd să imite transformările vieții, dar fără folos. Moartea este, în fond, o simplificare, renunțarea la detalii, la șirurile de nimicuri care fac viețile în favoarea acestor nume ce fixează și închid, reducînd variația, mobilitatea. O dată cu numele, incontestabile, definitive, se instalează rigor
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
Muzeulul de Artă Constanța, a închinat-o fenomenului. Intr-o variantă ceva mai restrînsă, expoziția este reluată la Muzeul Național de Artă din București. Aproape concomitent, o fundație și o societate de turism, conduse de Mihaela Varga și Mihaela Dragomir, încearcă resuscitarea interesului artistic pentru Balcic și organizează mici simpozioane de creație la care invită mai mulți artiști contemporani, acțiune care se finalizează cu expoziția din septembrie 2004, organizată la Cercul Militar Central din București. În noiembrie 2004, Galeria Luchian 12
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
mi-am venit în fire, mi s-a părut că înțeleg tâlcul acestei uluitoare întâmplări. Dar n-am îndrăznit să-l mărturisesc nimănui, și nici în această povestire nu îl voi destăinui. Viața mea și așa a fost îndestul de încercată în urma tainelor pe care d-na Zerlendi m-a îndemnat să le cercetez, fără să aibă dezlegarea doctorului..." (p. 78). Naratorul are vocația de a face perceptibil pragul misterului, pragul dintre lumi. Îndoiala naratorului este legată însă de presupoziția probabilului
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
ci în urma unui eșec al inițierii sale și al misiunii spirituale ce-i fusese încredințată. Exagerând puțin, dar în spiritul nuvelei, Honigberger este o victimă europeană a tentativei de asumare a unui secret al Indiei. Pe urmele lui, doctorul Zerlendi încercase meditația yogică prin exerciții respiratorii și fiziologie ascetică (p. 57), pentru a se face nevăzut și a pătrunde în Shambala, "acea țară miraculoasă care, după tradiții, se află undeva în nordul Indiei și în care numai cei inițiați pot pătrunde
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
vest-european de secol XIX, George Georgescu a rămas fidel zonei spirituale a țării sale. Actul de la 23 august 1944 s-a dovedit a fi demolator nu numai pentru întreaga țară, nu numai pentru valorile de semnificație ale acesteia. S-a încercat aneantizarea personalității Maestrului, care a fost exclus din viața publică pentru o perioadă de două stagiuni. Revenirea sa la pupitrul Filarmonicii a reprezentat un act de justiție tocmai față de aceste valori. Se dorea atragerea acestora, a intelectualilor, a artiștilor, în
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
Trăi o uriașă afecțiune retroactivă față de tracțiunea bună, centrii de greutate joși și variațiile inerțiale neunghiulare. Fu destul timp pentru reflecția tăcută și pentru scrîșnetul dinților, apoi nu mai rămase timp deloc, doar bufnitură după bufnitură, zgomot după zgomot. Fordul încercă mai multe variațiuni ale verticalei - nouăzeci, două sute șaptezeci, trei sute șaizeci, o sută optzeci - și, în fine, se opri răsturnat pe partea stîngă, cu motorul mort și farurile aprinse. Chip își simțea pieptul și șoldurile învinețite serios de centurile de siguranță
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
de motocros a lui Gitanas sau la blugii lui Jonas. În schimb, "polițiștii" cu cagule se strînseră în jurul lui, pipăindu-i pielea fină a pantalonilor și jachetei. Scoțînd aburi prin găurile rotunde pentru gură, cu buzele acelea straniu decontextualizate, îi încercară gradul de flexibilitate al tălpii de la cizma stîngă. Un strigăt se ridică în clipa în care, din cizmă, căzu un teanc de dolari americani. }eava puștii se lipi iar de obrazul lui Chip. Degete reci descoperiră plicul mare cu bani
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
și vitalitate, putem da seama mai bine, mai nuanțat și mai atrăgător folosind tipuri multiple de discurs". E oferit astfel un răspuns indirect opiniei conform căreia "concepția teoretică" s-ar exclude de la sine, într-un mod impardonabil, din volumele ce încearcă a examina literatura actuală "din mers", că ele n-ar constitui decît "simple culegeri" de "articole", debitoare fluctuațiilor, concesiilor, frivolității, prin urmare ar fi lipsite de legitimitate ab initio. Cauza și efectul fenomenului sînt decelate cu pătrundere: "ŤCulegeriť au fost
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
ținând cont de intenții, - a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune provocătoare, grandomană, tipică omului, capătă ceva comic, o însușire tipică lui. E ca și cum Ființa supremă ascunsă în noi ar înțelege deodată și ar încerca să experimenteze acest cusur.
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
vizitase o dată pe mine și pe soția mea la Praga, după invazia rusă, în 1970 sau 1971, când noi ne aflam în teribila situație de proscriși. Fusese din partea ei o probă de solidaritate pe care voiam să i-o răsplătim, încercând s-o amuzăm. Soția mea i-a povestit o întâmplare nostimă (de altfel, ciudat de profetică) a unui american bogat instalat într-un hotel moscovit. Este întrebat: Ați fost deja la mausoleu să-l vedeți pe Lenin?" Iar el răspunde
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
că ar fi pus atâta jale în știre, încât ar fi coborât în bernă steagurile a unui procent de peste 51% din populația țării, tocmai acum, în campania electorală... -Poate n-a fost decât o luxație, sau o întindere de ligamente, încerc eu o ultimă speranță. -Taci, că habar n-ai!, mă ceartă prietenul. Cred că are dreptate... ...Cel puțin deocamdată, știrea n-a fost preluată și de alte televiziuni, ceea ce nu dă deloc bine, având în vedere că, mărturisit sau nu
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
ceva. E o chinuială 3) de toată isprava și meritul - brava lor! Eu, de exemplu, n-aș fi în stare... Simt nevoia să fiu răutăcios și-i zic: -N-ai putea, fiindcă nu ești angajatul Agenției 2 fără un sfert... Eventual, încearcă la Antena 1, să le ții tovărășie băieților aceia simpatici care prezentau în vremurile lor bune "Știrile de sâmbăta asta"... -Te referi cumva la Ovidiu Uscat și Constantin Trofin ? -Se poate, da' n-am băgat de seamă... S-ar putea
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
de convorbiri cu Vladimir Tismăneanu, nu are o imagine publică spectaculos diferită față de aceea din dialogurile sale cu reputatul politolog. După apariția cărții, lui Vladimir Tismăneanu i s-a reproșat că a vrut să-i retușeze imaginea lui Ion Iliescu, încercând să-l prezinte drept un democrat, în ciuda antecedentelor sale. Or, Tismăneanu n-a încercat decît să urmărească ce s-a întămplat cu o persoană care a avut o carieră politică zdruncinată în timpul regimului comunist și care, ulterior, a devenit președintele
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
din dialogurile sale cu reputatul politolog. După apariția cărții, lui Vladimir Tismăneanu i s-a reproșat că a vrut să-i retușeze imaginea lui Ion Iliescu, încercând să-l prezinte drept un democrat, în ciuda antecedentelor sale. Or, Tismăneanu n-a încercat decît să urmărească ce s-a întămplat cu o persoană care a avut o carieră politică zdruncinată în timpul regimului comunist și care, ulterior, a devenit președintele României timp de două mandate și ceva. În ceea ce privește valoarea de întrebuințare a acestei cărți
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]