1,922 matches
-
Curte, când avea loc primirea solemnă a unui străin). Celelalte informații vizează campania lui Petru I la Prut (1711): „Când am sosit la Huși, am aflat că nu erau departe de Prut și de locul unde altădată, țarul Petru I, încolțit din toate părțile de turci, a fost nevoit să-și răscumpere viața și libertatea printr-o pace rușinoasă și prin daruri bogate făcute vizirului”. O altă personalitate cunoscută în Europa a fost Charles Joseph de Ligne (1735-1814), ofițer în serviciul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țeapă niciodată la nimeni. George picase de trei ori. Următoarea-nsemna condamnare pe viață, ca infractor recidivist. Viața i se restrîngea la necesitatea de a evita orice implicare serioasă: fără trafic, fără furturi. Muncea din cînd În cînd ca docher. Era Încolțit din toate părțile și pentru el nu exista altă cale decît În jos. CÎnd nu reușea să găsească marfă - ceea ce se-ntîmpla cam În jumătate din timp -, bea și se pastila. Avea doi fii adolescenți, care-i făceau o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de-acasă. CÎnd m-am Întîlnit cu el a doua zi, la Bickford’s, a-nceput imediat să-mi bage schema cu „să te previn În legătură cu Nick”. - Nick e urmărit acum tot timpul. Îți dai seama cînd un tip e Încolțit: nu se uită În urmă. Aleargă. Așa că vezi cui te-ai găsit să-i dai adresa și numărul de telefon. - Știu toate astea, am zis. Chris a făcut-o pe bosumflatul. - Bine, sper că știi ce faci. Acum nu-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ora 6, luam ceaiul la 7; o plimbare de 1 1/2 oră prin pădure era timpul cel mai plăcut din toată ziua. După viorele, au început micșunelele, pe urmă brebeneii. Într-o zi pădurea era albastră, apoi albă, roză, încolțeau mugurii și puneau un văl verde pe stufișuri, făceau un contrast ciudat cu zăpada ce mai rămăsese pe unele locuri, ultima urmă a acelei ierni năprasnice. Vremea caldă grăbea vegetația, dar pe câmp aproape nu se lucra, oamenii nu aveau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe care trebuiau să le facă când ceasul dorit va suna.]( Ediția I, 1937, p. 341.) M-am întors în oraș înduioșată și fericită. Ce deosebire de la ultima mea plecare de la Pasărea! rătăciri. psihoza războiului Dar nu numai simțimintele bune încolțeau, cele de răzbunare și cruzime se dezvoltaseră în acești ani de contact cu un vrăjmaș brutal și prost, și se manifestau inconștient. Câteodată mă îngrozeam de mine însămi și mă acuzam de barbarie, dar, aducându-mi aminte de vorbele unui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îndrepta negreșit, căci mult a fost și puțin a mai rămas de făcut; astăzi putem constata cu mândrie că nivelul moral și intelectual al țărei este incomparabil mai râdicat; astăzi, simțimântul de patrie, odinioară stâns prin veacuri și restriște, a încolțit din nou în inima poporului și a deșteptat în fiecare conștiința că a devenit cetățean liber într-un stat liber și de sine stătător. Acest avânt urieș spre progres s-a accentuat cu deosebire de la 1857 încoace când a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
subiectul mi-a venit totdeauna fără veste, neprecugetat, prin un impuls exterior, ca o comoțiune electrică ce mi-a pus nervii în mișcare, ca o zare de lumină ce mi-a deschis năprasnic un orizon nou; și după ce sămânța primită încolțea în creierul meu, prindea rădăcini, creștea întocmai ca copilul în sânul mamei, apoi odrasla intelectuală ajunsă la maturitate, năștea de la sine sub forma unui op literar mai frumos sau mai slut, mai interesant sau mai banal, după cum mă pricepeam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și aici “beneficiari”, dar după moartea plantei. Tot heterotrofe, bineînțeles. Evoluția, perfecționarea organismelor deci, a mai produs o consecință: fructul. Plantele gimnosperme, precum coniferele, produc doar semințe, iar acelea Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o mai rapidă și sigură Încolțire dar și riscul ca aceasta să se petreacă Într’un moment nepotrivit, asupra iernii de pildă. Căci, ce se poate opune dorinței irezistibile a seminței de a Încolți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o mai rapidă și sigură Încolțire dar și riscul ca aceasta să se petreacă Într’un moment nepotrivit, asupra iernii de pildă. Căci, ce se poate opune dorinței irezistibile a seminței de a Încolți? Era necesară deci o protecție a semințelor, iar asta a fost asigurată de fruct. Că protecția e scopul urmărit de plantă o dovedește o mulțime de fructe ce nu’ s bune decât de recipient ce ferește semințele de tentația Încolțirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu era chiar așa de liniștit. Din când în când ursul încerca să își găsească o pradă ușoară din zecile sau chiar sutele de cai de pe munte. Însă, într-un loc deschis, șansele ursului erau slabe. Așa că ursul încerca să încolțească caii deasupra prăpăstiilor de la actuala Cascadă a Cailor. Aici, sărmanele animale nu aveau altă soluție decât să se arunce în hău, căzând pradă înfometatului urs. De atunci, localnicii au redenumit această cascadă ca fiind a cailor, tocmai datorită acestei legende
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nostru aflat sub climat continental excesiv, cu temperaturi ce oscilează pe o amplitudine de 70° și Îmbogățit cu alte microclimate foarte propice unei Întinse diversități de produse ale naturii și unor numeroase caractere etnice locale. Trei mii șase sute de specii Încolțesc, cresc și Înfloresc pe Întinsul acestei țări blagoslovite, cu variațiuni de relief, de sol și de climă la distanțe mici, favori zând o floră excepțional de bogată și de variată. Minunate condiții de bază, Într-adevăr, care ar explica cea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femei, mai ales, luate toate din dragoste, cunoscute din adolescență sau Întâlnite pe sălile universității. Sigur este că niciodată și nimeni dintre noi nu ne-am gândit În chip serios la o „carieră cu viitorul asigurat“, ci numai atunci când eram Încolțiți de nevoi prea mari și În ultimul moment și numai pentru moment, În ocupații Întâmplătoare și vremelnice, comportare care, mai târziu chiar, s-a adeverit ca fiind normală și În spiritul vremii, fiindcă nu ne-a păgubit, după cum vedeți, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu plăcere: că privirea mi s-a întărit. Acum îmi stă în putere să văd perfect, înainte deslușeam mai cu seamă sunetele: zăresc, bunăoară, ceva mai departe, niște umbre, par călare, care aleargă după o altă umbră, gata-gata s-o încolțească și s-o prindă. Apoi ceata urmăritorilor se pierde pe urmele celui aflat singur și în primejdie, se pierde undeva în înalt, după un vîrf al muntelui. Se lasă tăcerea, iar eu înclin să cred că scena violentă s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cum să califice întrebarea aceasta. A ridicat privirea spre femeie și a fost frapat de fața ei albă, cu trăsături perfect conturate și cu ochi aurii strălucitori. Rapid, ca și când și-ar fi reprimat un sentiment indecent care o clipă îi încolțise în inimă, a plecat privirea și a rostit cu glas stins: -Da, sunt brigadier în comuna Steagul Roșu. Acum sunt brigadier... Dar de ce? Doctorița, în loc să continue dialogul, a chicotit cristalin. În locul ei, a adus explicații asistenta medicală: -Doamna doctor se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Cameniță tot așa, pe ton stins, inofensiv. Subit însuflețit, Vlad a început să dea explicații pe larg despre activitatea sa literară. În vreme ce se prefăcea că-l ascultă (nu distingea decât un fel de susur fără sens), tovarășului Cameniță i-a încolțit în minte planul pe care are să i-l aplice studentului, ca unui șobolan: un experiment pe care nu-l mai încercase până atunci. Gândul la felul cum are să-l pună cu botul pe labe pe ăsta îl umplea de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
duba aceea neagră. A frânat în fața porții noastre. Au coborât doi tipi îmbrăcați în negru și au luat-o pe mama: le-a fost ușor, parcă ar fi ridicat un sac cu frunze uscate, mama era firavă, slăbise de când o încolțiseră în asemenea hal necazurile. Mașina a pornit cu motorul ei greoi care scotea un fum înecăcios. Nu s-a oprit la sediul Securității din Serenite, ci a continuat drumul spre capitala regiunii, unde aștepta tovarășul Cameniță. În beciurile cele adânci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
că Constantin Chirilă i-a fost frate lui Ilie Ilașcu, în perioada când acesta avea cea mai mare nevoie de un frate. Atunci, când Ilie Ilașcu stătea cu lanțuri la mâni și la picioare în temnițele Tiraspolului, când acesta era încolțit de ger, ținut in foame, bătut în celulă, scos din cameră pentru a fi pus la zid și împușcat cu gloanțe oarbe, dl. Chirilă a încercat să-i atenueze suferințele prin grija ce o purta față de mama sa rămasă singură
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trebuiesc cunoscute de mai multă lume. Este un fragment din istoria noastră, care nu trebuie uitat sau abandonat, ci oferit spre luare aminte generațiilor viitoare. Semințele libertății pe care vântul ultimului deceniu le-a împrăștiat peste solul Basarabiei, sper să încolțească, trebuie să încllțească. După suferința lui Ilie ILAȘCU, Basarabia va fi îndreptățită să-și aibă în cărțile de istorie un însemn de scuză pentru înstrăinarea ei care continuă și de speranța că aceasta nu va dura la nesfârșit. O țară
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
doilea rând, să știi că e de bine. Mă ia în seamă. După ce mă ia în seamă așa, îi pare rău și începe să mă ia în seamă și altfel.“ La o săptămână după incident, ziarele scriu că deputatul e încolțit de Garda Financiară și de Parchetul Anticorupție și o țin în vești proaste zile de-a rândul. Soția, pe care o lasă nervii, nu mai iese din casă, dar parlamentarul e mai vioi ca niciodată. „Las-o baltă - o lămurește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și Încă nu Întîlniserăm nici măcar un semn de civilizație. Mai grav, nu aveam nici apă cu care să ne facem de mîncare sau să ne fierbem un mate. Frigul se Întețea; climatul deșertic și altitudinea la care ajunseserăm ne cam Încolțiseră. Eram incredibil de epuizați. Am hotărît să ne Întindem pur și simplu păturile pe jos și să dormim pînă În zori. Luna nu se vedea, iar noaptea era foarte Întunecată, așa că am pipăit cu degetele cum să Întindem păturile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o aduseserăm din Peru - foarte măgulitoare, dar semnată de dr. Pesce, care joacă pe aceeași poziție ca și Lusteau∗. Alberto le-a fluturat pe sub nas diverse certificate și nici nu-și trăseseră sufletul, că am Început și eu să-i Încolțesc cu lucrările mele despre alergie, lăsîndu-i buimaci. Urmarea? Am primit amîndoi de lucru. Eu nu aveam deloc de gînd să accept, dar Alberto cîntărea bine posibilitatea, din motive evidente. Eu schițasem ceva pe pămînt, În stradă, folosind cuțitul lui Roberto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
oare lua în serios un asemenea individ, cum de am putut ține la el?! Muntele La poale de munte am adăstat, Trecutul... n-a venit. Voi urca singur pentru a împlini înălțimile sorocite. (Mugurii muntelui erau în mine... și au încolțit... și m-au împins...) Cine mă iubește trebuie să-mi iubească înălțimile. Altfel rămâne jos împreună cu Trecutul... Iar eu voi urca singur! Pierre lui Mihai 17 iulie 1952 Seara trecută a prilejuit o adevărată succesiune de fapte stra nii... Trebuie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-a organizat în foarte scurt timp un liceu evreiesc mixt, unde au predat profesorii scoși de la liceul de fete și de la liceul de băieți și o serie de intelectuali de marcă, deveniți profesori ad-hoc. Încă din primele zile, a încolțit între mine și un coleg de aceeași vârstă o iubire arzătoare, cum numai la șaispre zece ani poți cunoaște. Florin întrunea toate condițiile mele sine qua non. Era inteligent, cultivat, manierat și avea simțul umorului. Domnule Paraschivescu, sper că nu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dus?... Ducă-se! Ce patrie mai au ei?...“ (România literară, 7 aprilie 1977) CRÎNGULEANU Ion „Căci, mai clară ca inima, raza partidului Se ivește zilnic din rodire, prin libertate și bucurie, Din puritatea izvorului pornit să sclipească Prin clipa grâului, încolțind, aur țării să fie.“ („Partidului“, Scînteia, 23 august 1973) „Prin lumina ta, partid, Uși de aur se deschid, Uși de aur și de soare Cât mi-i țara ca o floare.“ („Partidului“, Focuri și izvoare, Editura Ion Creangă, București, 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și trăirile ce i-au înnegurat sufletul în ultima vreme. În clipele de răgaz, în zilele de sărbătoare și în cele cu vreme nefavorabilă citea și își făcea însemnări. Cine știe? Poate vor folosi cândva. De câțiva ani i-a încolțit ideea de a încredința hârtiei gândurile, preocupările, trăirile și sentimentele izvorâte din îndelungata sa activitate didactică. Încearcă să se convingă pe sine că experiența sa la catedră, aprofundarea studierii unor laturi ale personalității umane, abordarea unor aspecte fundamentale ale actului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]