7,005 matches
-
S-ar putea ca 1930, cu toate nenorocirile lui de după, și care ne făcură să vorbim iarăși peltic, să fie anul resurecției românești, în spirit, anul ei de aur, european, dacă vreți. Și oricât s-ar încontra, literar, de aici încolo, simpaticul nostru om de stat, domnul Traian Băsescu, lucrul să se datoreze oare unei poezii numai? doar câtorva strofe de versuri bătute cu dalta, norocos, întâiași dată după Eminescu?... S-ar putea. a * Să ascultăm, așadar, cu întregul respect cuvenit
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
S-ar putea ca 1930, cu toate nenorocirile lui de după, și care ne făcură să vorbim iarăși peltic, să fie anul resurecției românești, în spirit, anul ei de aur, european, dacă vreți. Și oricât s-ar încontra, literar, de aici încolo, simpaticul nostru om de stat, domnul Traian Băsescu, lucrul să se datoreze oare unei poezii numai? doar câtorva strofe de versuri bătute cu dalta, norocos, întâiași dată după Eminescu?... S-ar putea. a * Să ascultăm, așadar, cu întregul respect cuvenit
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
crocodilii trecutului?... Numai textul ce dă titlul arghezian al volumului, Baroane!, dedicat lui Adrian Năstase, se justifică prin culoarea și natura pamfletară, cu acea deformare plastică a unui contur tipologic, pentru mai buna lui evidențiere. Deși nedrept de la un punct încolo (ca orice pamflet veritabil), articolul este excelent scris și construit, surprinzând sciziunea personalității fostului prim- ministru, o ambiție nemăsurată dublată de frica dependentă față de Ion Iliescu. Restul textelor (cu excepția celor câteva ?private?, de expunere a unor amintiri, episoade biografice, impresii
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
în mare măsură celui mai celebru redactor al ei, G. Ibrăileanu. Le urăm colegilor de la Viața românească - Caius Traian Dragomir, Vasile Andru, Petre Got și Liviu Ioan Stoiciu - numere cît mai consistente și foarte mulți ani de apariție de acum încolo. La mulți ani! în intimitatea lui Eugen Barbu Nu este prima dată când revista focșăneană SAECULUM (nr. 2, 2006) publică extrase dintr-un jurnal al lui Eugen Barbu. Și o face și acum tot fără a ne spune despre el
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ): “...valahul trebuie atâta bătut, pana îi curge sânge din ciolan...”. Mda. Chiar așa! De AICI încolo (dacă nu vom fi atenți) va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri din Samsara, Editura Ateneului Scriitorilor, Bacău, 2011. 2. „Oana Orlea, născută Maria-Ioana (Oana) Cantacuzino (născută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
președintele Băsescu va pierde definitiv încrederea societății civile. Iată de ce, de felul cum va înțelege președintele să facă dreptate în cazul acestor refuzuri ezitante și stînjenitoare va depinde felul în care pătura civilă a României îl va privi de-acum încolo. Sînt împrejurări cînd prudența trebuie lăsată deoparte și cînd, înțelegînd apelul stringent al societății civile, trebuie să săvîrșești un gest de răscumpărare morală. Fără un asemenea gest de răscumpărare morală, așadar fără condamnarea oficială a comunismului, românii își vor pierde
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
drege e și unul dintre clișeele eufemistice ale pseudocitării, procedeu descris de Magdalena Vulpe (alături de: c-o fi, c-o păți; că așa, că pe dincolo; că treacă, că meargă; că sucită, că-nvârtită; că-n sus, că-n jos; încoace, încolo; că-i laie, că-i bălaie; nu știu ce etc.); autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin care locutorul evită repetarea discursului celuilalt, mai ales cînd nu este de acord cu el) e chiar o caracteristică a
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
lumii vechi în brațele lumii noi". Asta, pe ocolite, se-ntîmplă. Cîțiva seniori în prag de pensie se amestecă printre chipuri noi și tinere, ,tinerețea pe care el însuși o avusese cîndva", trăindu-și cu ultime, discrete juisări anii de la șaizeci încolo. Nu-i totuși vorba - și Adrian Costache are, trebuie spus, suficientă finețe în descrieri - de invidiile și ticăielile unei lumi ramolite, vestind cu voce tare sfîrșitul grabnic al liceului pe care ei, ,bătrînii", l-au apucat și-n vremi mai
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
frigider... Când operatorul de serviciu, la un semn al șefului, trage sertarul, ea apare înghețată sloi, înfășurată într-un giulgiu vânăt ce abia o acoperă. Cu ajutorul unui furtun cu aer cald, operatorul îi dă forma cuvenită, plimbându-l încoace și încolo, pe când responsabilul sălii, cu aerul său de frizer amabil, mă întreabă din când în când... dacă este bine așa... așa... așa... dacă mama arată cum trebuie... Dacă există un înger real... mă gândesc în tot acest timp... el trebuie să
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
unor poeți. De pildă, Ion Barbu, cu-al său Joc secund. Și el, ca și Blaga, conchid Michel Camus și Basarab Nicolescu, e un om al terțului. Al unei căi care să concilieze și, deopotrivă, să stimuleze contrariile. De-acum încolo, schimbul de replici are această unică, generoasă miză: să-și convingă cititorii de libertatea pe care ajungi s-o ai făcînd-o, cu temei, pe omul-fantă. Transformîndu-te, adică, în ,interpret" între domenii separate prin metodologie, diferite prin cod, dar care se
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
e ce-a fost. Din această ultimă repliere slugoasă s-a trezit că nu s-a mai ales cu nimic. Încît și-a reluat obiceiul de a murdări, cu nădejdea că va fi din nou băgat în seamă. De aici încolo, nici dacă face frumos, nu-și mai vede numele decît la personaje secundare, menționate din simple motive de exactitate gazetărească. Cu cîțiva ani în urmă, un critic literar îmi reproșa că prea scriu des despre un fitecine literar care a
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
aria atât de oropsită a îngrijitorilor de ediții, o carieră al cărei bun început trebuie salutat ca atare. Oana Soare aduce destule corecturi de istorie literară, chiar în spațiul tabelului cronologic, corecturi ce vor trebui înregistrate și acceptate de acum încolo. A făcut explorările biografice absolut necesare și aceste date trebuie introduse în rândul informațiilor de bază. Ștefan Bănulescu s-a născut în 8 septembrie 1926, nu în 1929, cum figurează atât în Dicționarul Zaciu (vol. I, 1995), cât și în
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
viespii în fagure, în nava fostei basilici cisterciene. Cuminți, la locul lor, sunt și relicvele. Undeva, în fundal, s-a trântit o ușă și magia dispare brusc. Martina a revenit la starea inițială. Este un pic obosită, îi este greață, încolo este bine mersi și cu o experiență în plus, pe care dacă i-ar povesti-o doctorului Damian, acela ar trimite-o direct la balamucul orașului. Acum, ea recunoaște și codexurile fără nume, din Expoziție. Unele dintre ele o bucură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în Ungaria, și, când am citit-o, mi-a mers la inima cum se spune, și am tradus-o dintr-un impuls spontan. Pe o stradă din Budapesta//vară se topea/printre degetele noastre/ prelungindu-le/în cuvinte nerostite/trecătorii,încolo, încoace, mergând, își ferecau gândurile/ca pe niște bunuri secrete/ un biciclist,apăru insolit/pe strada gâtuită de căldura/am tresărit/ purta o cămașa în carouri,negre, albe/cum aveai și tu/ când erai pe pământ//lumina se rotea sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vlah, ceea ce l-a uimit și l-a tulburat! Nu-i spusese nimeni despre aceasta ipoteză, iar ideea că românilor li se spunea odinioară vlahi, că sunt răspândiți pretutindeni prin Balkani, dar și în Panonia, Peninsula Istria și chiar mai încolo, în Mittel-Europa, nu o mai auzise niciodată. I se părea absurd și, de fapt, ca un fel de poveste de Halima. Atunci, am stat mai bine de o oră și i-am explicat toate aceste realități de istorie paralelă care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din dormitorul lui Adrian Minune, pentru că ambele au în comun tematica răpirii. Dacă, pînă la un punct, lipsa de discernămînt și incapacitatea diferențierii după criterii valorice pot explica o gafă, deși nu au cum s-o justifice, de la punctul acela încolo intrăm direct în teritoriul imposturii și al escrocheriei. Ion Pogorilovschi este, indubitabil, un amator în spațiul artelor plastice și nu are cum să știe lucruri care țin de intimitatea profesiei, dar știe foarte bine ce urmărește cu manipularea imaginii numitei
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
sociolog ,volant". De om care se plimbă, vorba lui Eminescu, pentru pîine, pentru linte, din coadă-n coadă și vede, nici mai mult, nici mai puțin, decît lumea românească la 1990: un viceversa trist, de clovnerie trecută-n impostură... Mai încolo, părăsind repede actualitatea care nu-i, niciodată, atît de nouă pe cît se pretinde, Dan C. Mihăilescu o dă pe partide literare (la fel de la zi oricînd, se-nțelege). Eminescu vs. Caragiale, și preferința noastră pentru cel dintîi care, zice-se
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
mai ales, soldați, cuvântul a dobândit și această accepție, încât în mod paradoxal se putea vorbi și despre soldații, adică muscalii romani (p. 66). Eliberarea ținutului de către armata română în 1918 e uneori numită, în Drumuri basarabene, svoboda. De atunci încolo ocina, adică Basarabia, a devenit liberă, pământ slobod (p. 57) și este condusă de funcționari români, cinovnicii. Sadoveanu a adoptat, astfel, în stilul lui toate aceste expresii tradiționale basarabene. în fine, ca un ultim exemplu, păstrătorul arhivei unei mânăstiri e
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
tot din familie. Acum scriu un roman nou despre această regiune și spațiul colonial, perioada colonială, guvernatorii din această perioadă... Cultura mediteraneană și cultura mitteleuropeană sunt chiar temeliile mele. Cred însă că tot ce se va petrece interesant de acum încolo în literatură va veni din cultura mediteraneană și din cea balcanică. Oamenii au aici un interes pentru lume și o istorie în spate pe care ceilalți nu le mai au... Sunt pasionați. Simt, din ceea ce citesc: totul vine din altă
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
fular roșu. Picioarele, în ciorapi cafenii, înotau într-o pereche de papuci de pânză. Lângă el, pe alt scaun, stătea pisica sură, nemișcată, calmă, astfel încât, din cauza luminii slabe, mi-a fost greu s-o recunosc (devenise una cu scaunul). Mai încolo, pe o măsuță joasă, se aflau cutiuțele cu medicamente, niște sticluțe, câteva șervețele albe, un blocnotes cu creion împreună cu foi volante pe care erau imprimate poemele sale, prinse cu ace de gămălie. Am așezat cutia pe o comodă cu veioza
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
la mine din ceruri; cu timpul, ultimă limită a sufletului. Ești a mea și ai fost întotdeauna a mea, și întreaga mea viață ți-o închin ție.) Ultimele cuvinte, ,prin tine și prin mine", nu-mi plac. Despre lume - mai încolo. Nu se poate spune totul dintr-o dată. Și atunci ștergi și înlocuiești. Ce fac eu, unde mă vei vedea tu pe mine agățat în aer, cu picioarele în sus? Este a patra seară de când îmi vâr în palton o bucățică
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
vor plictisi, dacă nu ești acum cu mine și nu știi cu cine și de ce se corespondează în acest fel. Despre Rilke, acest crâmpei din viața noastră, despre omul care ne invită, pe noi amândoi, vara viitoare, în Alpi - mai încolo, în altă scrisoare. Dar acum, despre tine. Dragostea cea mai puternică de care sunt eu în stare e doar o parte a sentimentului meu pentru tine. Sunt convins că nimeni, niciodată - în acest fel, dar chiar și așa este doar
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
Este, carevasăzică, un narator care compară, detașat (cu toată nebunia...), realitatea cu povestea care i-a rămas în minte de la prima naștere. Pune răul înainte, își rîde de sistem, face hatîrurile hazardului și scapă teafără. Ce va să fie mai încolo scrie Otilia Torsan, mărunțind vreun an jumate din viața fiicei ei în notițe de acțiune și atmosferă, pe cît de concentrate, pe-atît de degajat-risipitoare. Sigur că orice copil, o dată ce s-a născut, va merge și la școală. Școala epocii de
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
condiții execrabile, la Târgu-Jiu, Lucian Dan Teodorovici a devenit, în fine, cunoscut prin a treia lui carte, editată în 2002 de Polirom și purtând iarăși un titlu extravagant: Circul nostru vă prezintă: (cu două puncte la final). Abia de aici încolo se poate vorbi despre o receptare critică a tânărului prozator. Și nu e o întâmplare: este borna de la care bibliografia unui autor profesionist s-a așezat pe un făgaș editorial normal. Au urmat, tot la Polirom, volumul de povestiri Atunci
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
dreg în vreun fel, să continuu de-așa manieră încît să salvez situația. Deci putem încheia optimist. În literatură, lucrurile, în general, se dreg... Da, cu o corecție: trebuie să mai și apuci să dregi și, totuși, de la o vîrstă încolo, e cazul să admitem că nu mai este timp suficient. Eu și acum, dacă am vreo idee despre ceva ce aș putea să scriu, care-mi vine, poate, noaptea, dictez. Am mai multe benzi înregistrate pe care trebuie să le
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]