2,323 matches
-
cu ușurință locul: „Că ruga de mișel (adică a celui umil) nu defaimă, / Ce-l priimește cu drag fără samă” (Ps. 21). E foarte posibil ca termenul să existe în texte și mai vechi decît acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui de lux, face cu ochiul, iar „cel ce face cu ochiul - avertiza Isus Sirah - meșteșugește rele și cel înțelept se va depărta de el”. Să compui, la peste 40 de ani, un pseudozodiac vulgar, sub care să-ți acoperi îndeletnicirea de polemist dirijat (undeva mă atinge și pe mine), e o treabă neserioasă. Actualmente, el forțează succesul de public (sînt destui nepricepuți care-l aplaudă) cu texte ambigue, pline de lucruri heteroclite, de aluzii indecente și de expresii întoarse pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plămădit din aluat descântat de zei; fără a vă cunoaște personal, v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale extrem de scăzute) și am răsfoit, doar, „Lovineștii” - destul ca să mă conving de calitățile dv. de cercetător hăruit, dublat de istoricul literar. Felicitări! Studiul din Anuarul Muzeului Suceava a fost o revelație: ați creionat cel mai bine până
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
toată stima, Maria-Luiza Ungureanu 1043 4 București, 13 iulie 1972 Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele mele Îndeletniciri. Examenul de admitere, dar mai ales boala mamei mele, mi-au răpit mult timp. și pe deasupra problemele gospodărești pe care trebuie să le rezolvăm la nivelul cerințelor vieții de toate zilele. Nu caut prin aceasta să-mi scuz Întârzierea, sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu ochii, pentru că mulți nu au sate de care să fi fost legați, nu mai au case în care să se întoarcă. Majoritatea țiganilor nu au excelat niciodată în agricultură, nu au avut pâmânt și nu au fost legați de îndeletnicirile agricole. Nemaiputând să-și exercite ocupațiile tradiționale de mici negustori, meșteșugari sau muzicanți, le-au dat uitării și au gustat din pâinea amară a industriei. Cum, necum, se obișnuiseră cu această pâine. Mai mult, au început să părăsească maghernițele igrasioase
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
irepresibilă incertitudine, despre necunoscutul care ne găzduia și care, așa se părea, avea să ne găzduiască și În viitor. Cine Îi cunoaște pe Bernard și pe admirabila sa soție știe că, dotați și dăruiți, ambii, doar literaturii, fără disponibilități pentru Îndeletniciri mai lumești și mai lucrative, ei nu sunt cei mai aventuroși discipoli ai lui Robinson Crusoe... Am fost șocat și Îngrijorat să constat că se arătau, de data asta, mult mai deciși decât mine să-și asume riscurile libertății. Era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce rămâne iudaic În evreul care nu este religios, nici naționalist și care nu cunoaște limba Bibliei. Chiar dacă existența cotidiană În Israel Înseamnă cunoașterea limbii ebraice (cu atât mai mult pentru un om care se ocupă de atât de iudaica Îndeletnicire a Legii și a Judecății), cred că putem totuși separa limba profană de cea sacră și să-l Încadrăm și pe Eran Sela În categoria În care Freud Însuși se inclusese. Ce rămâne deci evreiesc În aceia dintre noi care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai simplă chestiune: de ce din proiectul numărului 750 a supraviețuit doar ancheta, de ce rubrica „utopică” nici măcar nu și-a Încercat experimentul? * Textul Gabrielei Adameșteanu din nr. 750 se intitulează „Corespondență cu mâna stângă”. Nu este vorba de o metaforă vizând Îndeletnicirea jurnalistică a prozatoarei. Motivația este, deloc surprinzător pentru scrisul ei, legată strict de realitate: un accident banal fracturase mâna scrisului, fără să anuleze, Însă, scrisul Însuși. „Cu mâna dreaptă ruptă pe niște scări cu gresie foarte lucioasă m-am trezit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de elogii competente și suscită azi un tot mai accentuat interes din partea criticii, Întâmplări În irealitatea imediată parcurge un drum mai anevoios. Poate și pentru că este demersul spiritual al cunoașterii prin cuvânt, scrisul asumat, cum spune Ov.S. Crohmălniceanu, „nu ca Îndeletnicire artistică, ci ca experiență existențială intimă”. Nu doar o expiere sau chiar o sublimare a suferinței, ci, poate, și un mod de a interoga sacralitatea, prin și În creație. Înrudit cu Franz Kafka și Bruno Schulz, Blecher Își păstrează locul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
înscrisă mai târziu, în mai 1941, ca o componentă a muncii naționale (doc. nr. 6). Decretul-lege nr. 1403/1941 privind organizarea muncii naționale avea ca scop obligarea fiecărui locuitor „să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc”. Legea a urmărit obținerea unei forțe de muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații și femeile între 20-57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu și permanent, de administrarea bunurilor lor proprii care le asigură existența. Aceștia vor primi o remunerație pentru munca prestată”. Alte categorii sociale puteau fi exceptate, precum tinerii care puteau fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pot fi: a) funcționari publici, de orice fel, cu și fără salariu și colaboratori direcți la activitatea serviciilor publice; b) membri în profesiunile care au prin natura lor legătură directă cu autoritățile publice, ca notari publici, avocați, experți și alte îndeletniciri asemănătoare; c) membri în consiliile de administrație ale întreprinderilor de orice natură, publice și particulare; d) comercianți în comunele rurale; e) comercianți de băuturi alcoolice și deținători de monopoluri, cu orice titlu; f) tutori sau curatori ai incapabililor care sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românești, colportori de imprimate românești și deținătorii oricăror mijloace de propagandă națională românească: i) conducători, membri și jucători în asociațiile sportive naționale; j) oameni de serviciu în instituțiile publice. ART. 8. Evreii prevăzuți în categoria I-a vor putea exercita îndeletnicirile și profesiunile libere în limitele ce se vor arăta printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri. Aceștia nu pot candida și nu pot fi aleși în consiliile și comitetele conducătoare ale indeletnicirilor și profesiunilor libere organizate prin legi. Evreii prevăzuți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri. Aceștia nu pot candida și nu pot fi aleși în consiliile și comitetele conducătoare ale indeletnicirilor și profesiunilor libere organizate prin legi. Evreii prevăzuți în categoria a III-a pot să practice orice îndeletniciri, profesiuni și activități, în afară de excepțiile acestui Decret cu putere de lege, pentru această categorie, prevăzute în art. 7, 10, 11, 13. ART. 9. Drepturile, legalmente dobândite, ale evreilor din categoria a II-a se mențin cu excepțiile cuprinse în art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1940. Am decretat și decretăm: DECRETUL-LEGE PENTRU ORGANIZAREA MUNCII NAȚIONALE: Capitolul I Dispozițiuni generale Art. 1 - Munca este o îndatorire a poporului român. Fiecare locuitor al țării este obligat să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc. Art. 2 - Prin organizarea îndatoririi cetățenești de a munci se urmărește: a.) educarea în spirit național și creștere a tineretului; b.) desvoltarea sentimentului de comunitate națională și de dreptate socială, prin prețuirea muncii intelectuale și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau de folos obștesc. Durata și condițiile muncii vor fi arătate și desvoltate prin regulament. Art. 14 - Sunt obligați să presteze munca de folos obștesc a.) Bărbații și femeile între 20 - 57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu și permanent, de administrarea bunurilor lor proprii care le asigură existența. Aceștia vor primi o remunerație pentru munca prestată. Femeile căsătorite sau care se îngrijesc de creșterea și educația copiilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligat ca să participe și ei la o muncă de folos obștesc. Ne surprinde, că se mai găsește cineva astăzi, care să le mai ia părtinire, când această nație din trecut și până astăzi nu a făcut decât să acapareze toate îndeletnicirile, care nu le impunea așa o muncă fizică și numai în scop financiar și ferit de orice privațiuni - cu totul contrar de ale românului, care a suferit și suferă toată povara muncii. - Deci nu pot fi puși acolo unde au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de orice privațiuni - cu totul contrar de ale românului, care a suferit și suferă toată povara muncii. - Deci nu pot fi puși acolo unde au fost pregătiți, deoarece însuși aceasta a fost scopul pt. care i-a scos din aceste îndeletniciri rentabile, spoliatoare și ferite de orice sforțare fizică. Dacă au pretenția de a fi lăsați să trăiască în această țară, să se supună și ei eforturilor în care se sbate țărănimea noastră. În ceia ce privește pretențiunea ce au de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a. - S’a hotărât eliminarea treptată a personalului evreesc, din toate între prinderile, până cel mai târziu la 31 Decembrie 1941. b. - S’a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. - S’a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. - S’au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. - S’a înființat Centrul Național de Românizare. c. - S’a creat pentru Statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu totul altfel. Habar n-am. Tot ce știu este că, atunci când fac astfel de calcule, chiar simt că-mi pun în mișcare ambele emisfere. Și apoi mai e ceva. Oboseala pe care o simt după ce termin cu o asemenea îndeletnicire e cu totul diferită de cea pe care mi-o provoacă niște socoteli obișnuite. Ca să-mi fie și mie mai ușor, întotdeauna gândesc în felul următor: emisfera dreaptă - buzunarul drept, emisfera stângă - buzunarul stâng. În fond și la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ogea, sobar. D. a început școala la București, unde a fost înmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea materială precară a părinților l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare și l-a silit să practice felurite îndeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o țesătorie, la o fabrică de zahăr, corector de ziar, învățător suplinitor, administrator de moșie, funcționar la Ministerul Domeniilor. Căsătorit cu Antigona Rabinovici, a avut o fiică, Lucia Demetrius, scriitoare. A debutat cu versuri, în
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
1848, în Muntenia, ceea ce i-a adus și o întemnițare de opt luni la Buzău. După ce a mai funcționat, pentru scurt timp, ca președinte al Tribunalului din Ploiești, G., bolnav și sărac, se retrage din activitățile publice și se dedică îndeletnicirilor sale cărturărești. Ca semn al prestigiului de care se bucura, a fost ales deputat în Divanul Ad-hoc în 1857, dar a renunțat din cauza agravării unei boli de piept. G. a scos, începând din 1825, mai multe calendare, dintre care îndeosebi
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
la Casa Școalelor și i se acordă, în 1926, titlul de membru de onoare al Sindicatului Presei Românești din Ardeal și Banat. Neputând să opteze pentru o carieră didactică din motive de sănătate, G. se îndreaptă încă din studenție spre îndeletnicirea de jurnalist. Poate că și contactul intens al adolescentului cu periodicele românești ale vremii, care nu lipseau din casa părintească, l-a convins să-și dedice mai bine de patru decenii din viață colaborării la diferite publicații, dar mai cu
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și îndeletniciri (păstorit, morărit, rotărit etc.). Monografia mai cuprinde tradiții, legende, balade și jocuri de copii, precum și un glosar. Tot împreună cu Sofronie Liuba, I. a trimis la revista „Familia”, sub semnătura Liuba-Iana, texte lirice, jocuri de copii, culegeri de medicină populară ș.a.
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
manifestând un interes profesional pentru noutățile literare, pe care le selectează însă potrivit unei grile tradiționaliste. Constatând, vădit satisfăcut, că „românul e născut și foiletonist”, el detaliază însușirile pe care trebuie să le dovedească cel ce se încumetă să îmbrățișeze îndeletnicirea respectivă: plăcerea de a povesti și de a emite opinii, capacitatea de dialog cu cultura universală și, mai ales, vioiciunea temperamentală (adică o pledoarie pro domo). În raza sa de interes au intrat mulți scriitori contemporani: Gh. Bogdan-Duică, O. Goga
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]