4,024 matches
-
să realizeze o hermeneutică fenomenologică autoconsistentă pentru abordarea problematicii teoretice și practice a curriculumului 144. Ei s-au mulțumit să-și fundamenteze demersurile pedagogice pe teoriile maeștrilor. În 1989 însă, William M. Reynolds a realizat, în acest sens, o tentativă îndrăzneață. În lucrarea sa Reading Curriculum Theory: The Development a New Hermeneutic, Reynolds 145 a supus unei critici nemiloase teoriile tradiționale ale curriculumului, utilizând o metodă de interpretare a textelor elaborată de Paul Ricœur (1981)146. Reynolds a citit, în manieră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recepționat și comentat în acest fel. S-a pierdut perspectiva hermeneutico-fenomenologică adoptată de Reynolds pe baza sugestiilor lui Ricœur. În realitate, Reynolds nu s-a limitat la o analiză livrescă și scolastică. El a propus ceva cu totul nou și îndrăzneț pentru teoria curriculumului: o arheologie a gândirii curriculare scrise, menită să dezvăluie, dincolo de „molozul” verbal, o lume a subtextelor, susceptibilă să surprindă și să orienteze fenomenistica primară a formării umane autentice. În 1991, David Kennedy a comentat corect valoarea deschiderii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Ulise Polytropos, un om de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa Ananke și să-și ia singur soarta în mâini, pentru a-și îndeplini destinul după voia sa. Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întrucât specificul vieții universitare, unde bărbați trecuți de prima maturitate se află tentați de ofertele unor tinere fără scrupule, favorizează asemenea delicte. Însă acum, universitățile fiind invadate de persoane gata de orice compromisuri și protejate de partid, ele deveneau mai îndrăznețe. Lucrul e vizibil într-un alt aspect apărut o dată cu primirea în facultăți a studenților străini, în special arabi, dar și greci. Aceștia, fiind foarte slab pregătiți, dar mulți din ei avuți, au înțeles să-și cumpere examenele. Practica aceasta s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De altfel, acest joc de-a șoarecele și pisica cu cenzura nu era complet lipsit de riscuri. O mulțime de regizori, după vreo montare îndrăzneață, au plecat să monteze în altă parte. După ce te prindeau că „i-ai fentat”, cenzorii deveneau mult mai vigilenți și-ți tăiau și ceea ce n-ar fi fost cazul. Iar când li se părea „băieților” că ți-ai bătut prea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ele. 7.3.3. Echipamente de testare a existenței radiațiilor de datetc "7.3.3. Echipamente de testare a existenței radiațiilor de date" Practica oferă echipamente speciale pentru testarea existenței radiațiilor compromițătoare de date, dar decizia procurării lor este foarte îndrăzneață din cauza prețurilor foarte mari și a dificultății cumpărării lor. Echipamentele veritabile funcționează prin crearea unui mediu izolant din cupru în jurul întregii configurații de echipamente ale sistemului. Dacă instalarea și exploatarea se desfășoară conform proiectului, se poate pune problema anihilării radiațiilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se înscrie pe un fundal care, în concepția autorului, nu e național, ci etic. Această tehnică apropie proza lui P.-F. de basmul popular. Pe de altă parte, stilul este un amestec de provincialisme greoaie și supărătoare și de metafore îndrăznețe, vizând frecvent paradoxul. Fraza, adesea ritmată, e construită armonios. Volumul Cântece voinicești despre zile din bătrâni (1870) cuprinde balade de factură populară, iar Anecdote poporane (1893) se bazează pe șarjarea limbajului, în timp ce Romeo (1873), Horea (1885), Avram Iancu, regele Carpaților
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
dedicată poetului, Viața lui V. Voiculescu (2003). Concomitent, o atracție deosebită a exercitat-o figura lui Alexandru Odobescu, surprinsă în lucrarea Al. I. Odobescu și Buzăul (1995) și în monografia Romanul vieții și operei lui Alexandru Odobescu (2001). O încercare îndrăzneață de îmbrățișare a întregii literaturi române dintr-o perspectivă nu lipsită de capcane și dificultăți realizează P. în O istorie anecdotică a literaturii române (1995), în care pasiunile, excentricitatea unora, viața de cafenea, dragostea și opțiunile politice devin puncte de
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
agită pentru drepturile semenelor ei, punându-și speranțe în „femeia nouă”, cu felul ei de a fi „curajos, nou, întreprinzător”. Cu o retorică de căuzașă, ea cere și un „teatru nou”, „un teatru comprimat, scăpat de regulile învechite, descătușat și îndrăzneț”. Debutul într-ale literaturii și-l făcuse în 1929, la „Vitrina literară”. Mai colaborează, cu proză, publicistică și, foarte rar, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”, „Țara noastră”, „Munca literară și artistică”, „Familia”, „Curentul magazin”, „Vremea”. În 1934 avea
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
istorică mai amplă, ca romantismul ori realismul. E mai degrabă un stil cultural atotcuprinzător, ca barocul, de pildă, ba chiar un concept prioritar filosofic, interesând situarea ontologică și gnoseologică a omului în postmodernitate. Acest mod de a-l concepe este îndrăzneț și riscant, dat fiind că p. se raportează la trecutul recent și prezentul imediat, epoci despre care se pot formula mai degrabă ipoteze și presupuneri prudente. Literal, termenul înseamnă „după modernism”, dar lucrurile rămân vagi în privința datării și a periodizării
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
denotă apropierea de simbolism. Printre slujitorii acestuia, poetul face către 1910 figură distinctă, dar boema sa agitată îl împiedică să aprofundeze căutările. Tipărită târziu, lăsând deoparte câteva poeme apărute în presă, ce frapau prin lexic bogat, muzicalitate și imagini mai îndrăznețe, placheta Cântecul vieții dă în cele din urmă o impresie de vetust și chiar de epigonism. Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna îndrăznețe. Proza pe care o scrie nu va rămâne neinfluențată de preocupările teoretice, și critica a remarcat în romanele sale tendința de a ilustra în imagini idei filosofice. Și personajele, și autorul filosofează adesea pe tema sensului vieții și în special
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
în confruntările teoretice ale vremii constituie scopul imediat al autorului în demersul din Fețele lui Ianus (1970). În spațiul mediteranean, aria culturilor străvechi reprezintă prelungiri ale naturii și, ca atare, surse de inspirație înnoitoare, spre deosebire de culturile nordice, noțional opuse naturii. Îndrăznețe, afirmațiile conving prin expresivitatea ilustrărilor. Fragmentat anterior pe studiul unor teme, idei sau personalități, interesul pentru Renaștere se va extinde considerabil în Călătoriile Renașterii și noi structuri literare (1967), P. intenționând aici să dea răspuns la o întrebare fundamentală: care
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
viziunea poetică -, P. reușește să definească strălucit rolul unor capi de serie ca Eminescu sau Ion Barbu pe traseul devenirii poeziei românești. P. a fost și un teoretician remarcabil, interesat de punctele nodale ale studiului literaturii și propunând adesea soluții îndrăznețe și ingenioase. De altfel, multe din preocupări sunt convergente cu - și uneori independente de - investigațiile de ontologie și semantică a ficțiunii demarate de critica americană în deceniile al șaptelea și al optulea. Conceptul central al teoriilor sale este acela de
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
apărută la București, bisăptămânal, între 16 martie și 2 iulie 1865. Suspendată, O.n. este înlocuită de „Epoca” (23 iulie - 27 august 1865), care îi preia numerotarea și abonații. Obișnuit să înfrunte rigorile legii presei, redactorul, N. T. Orășanu, atacă îndrăzneț și cu vervă politica oficială, ceea ce nu era în măsură să atragă prea mulți colaboratori. I. Heliade-Rădulescu tipărește aici câteva scrisori cu caracter politic și autobiografic, precum și o cronică a festivităților organizate la Ravenna pentru cinstirea memoriei lui Dante. În
OPINIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288549_a_289878]
-
des jours și Leș Éblouissements adâncesc excursul în paradoxul numinos al uimirii orbitoare, al martiriului revelației cotidiene, cu euforia rănită de proximitatea furișa a întunericului, iar pe pragul disoluției în neant, o rugăciune „amețitor de aprigă”, în semeața îngenunchere, si îndrăzneață conversie egolatra, e înălțata soarelui, dublul cosmic al inimii adoratoare; tinerețea triumfala nu e eternă, ochii sunt „plini de strigat”, gura „grea de umbra”, iar cenușă postuma fierbinte de trăire. Leș Vivants et leș morts e o culminație a temei
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
din literatura de specialitate apărute sunt, din păcate, adesea relativ simple ca design, bazându-se numai pe două sau trei observări selectate pentru variația pe care o prezintă la nivelul unei singure variabile explicative. Totuși, există exemple de proiecte mai îndrăznețe. Peter Katzenstein, de exemplu, arată că națiunile mai mici din vestul Europei, datorită faptului că sunt mai deschise și vulnerabile față de schimbările din economia internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scurte, sincopate și gâfâite, cu o topică și o ritmică puțin obișnuite. Abundența și raritatea informației convocate se sustrag prolixității tocmai prin această originală orchestrare. Spectacolul lexical este și aici grandios. Romanul realizează o savuroasă promiscuitate: între neologismul (nobil și îndrăzneț), luxul de citate în mari limbi europene și vorbirea familiară, populară sau argotică, prin care uneori se traduc concepte și noțiuni în limbajul și mentalitatea românească a epocii corespondente revoluției. Aceeași policromie suculentă și în capitolele finale, despre lumea valahă
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
fel ca interviurile îi reușesc atunci când nu cedează ispitei de a literaturiza. Un pariu ambițios al „martorului Thaliei”, în ipostază de cercetător, este monografia Eminescu, omul de teatru. Explorând cu minuție încercările dramatice eminesciene, el emite, în spirit polemic, afirmația îndrăzneață că acestea nu sunt confiscate de lirism, ci denotă o viziune de dramaturg, activă în întreaga creație a poetului. Exercițiul comparatist, semnalând „congenialități” cu mari scriitori ai lumii, caută, fără a evita supralicitările, să pună în lumină originalitatea scrierilor pentru
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
dintre cele mai ridicate. Descoperirea această a creat o serie de aparate extrem de sofisticate, precum și o serie de tehnici care mai de care mai fanteziste, menite să scruteze practic orice element anatomic și funcțional al corpului uman. Notam aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasă experiență al lui Forsmann, care și-a introdus o sondă până în inimă, făcându-și astfel o radiografie care a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor ideologice ale vremii, versurile din această carte se declară manifest, în cicluri cu titluri explicite, un omagiu adus gândirii iscoditoare și îndrăznețe, rațiunii și conștiinței „omului de tip nou”. Iubirea iubirilor (1964) este închinat „amintirii lui Alexandru Sahia” și reia tematica oportunistă din Umanitas. Poate fi surprinsă însă și o aplecare asupra imaginii poetice, autorul căutând forme și modalități de exprimare mai
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
de teatru pus pe „confidențe” nonsubiective se clădește pe o impecabilă seriozitate. Emoția, componentă a comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la nou, cronicarul salută abordarea îndrăzneață a unor piese clasice, dar, polemizând virtual cu „superesteții”, respinge experimentele aiurea, „năzdrăvăniile”, „ereziile” născătoare de „avortoni scenici”. Nu se împacă defel cu „săriturile peste cal” ale „mimetismului fals novator”, în care extravaganțele celor ce „se dau în priveliște” conțin
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
și ale căror urme vrea să le acopere în grabă, ca un răufăcător, par să îi copleșească viața și atunci strigă: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las”. Versurile din Nume, foarte clare, dar nu simple, dezvoltând imagini îndrăznețe, au un sunet grav, caracteristic, de plinătate interioară. Totul e aici plătit până la ultima monedă - poezia nu e nici joacă, nici joc, ci sentiment profund și rană. A doua culegere de poezii a lui, Între nume și lucruri, apărută postum
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
preambulul lucrării sale de sinteză Istoria literaturii dramatice românești, M. analizează relația fundamentală dintre dramă și teatru, stabilind „primatul literaturii în actul scenic”, bazat pe natura poetică a teatralității textului, relație văzută dialectic, ca o „succesiune de ciocniri între propunerile îndrăznețe ale poeziei dramatice și conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]