4,474 matches
-
Însă, ca și ceilalți, și Tertulian vorbește doar de o unică posibilitate de a face pocăință după botez. Era necesar, din punctul său de vedere, ca pocăința interioară să fie realizată și printr-un act exterior, atât pentru a se înfăptui o împăcare și cu întreaga comunitate creștină, cât și pentru ca iertarea păcatelor să vină prin intermediul slujitorului Bisericii, episcopul. În aceeași perioadă, alți autori, precum Clement Alexandrinul, Ciprian și Origene afirmau aceeași posibilitate a iertării păcatelor, însă cu unele distincții fiecare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se desfășura înaintea întregii comunități, dar care nu consta în confesarea publică a păcatelor. Ritul liturgic era îndeplinit doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu. În schimb, mărturisirea propriu-zisă se realizează prin exprimarea exterioară a căinței. Întâlnirea penitentului cu preotul confesor este deja concluzia unui comportament anterior și interior deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
manifestare a iubirii privilegiate a lui Dumnezeu pentru om, demonstrată prin evenimentul Pascal. Sacramentul reconcilierii este un eveniment mântuitor, care îl are în centru pe Cristos și se realizează în mod vizibil în Biserică. Întâlnirea dintre Dumnezeu și creștin se înfăptuiește „cu și în Cristos”, datorită milostivirii Sale sfinte și datorită Morții și Învierii Sale glorioase. Moartea lui Cristos semnifică deja o judecată a lui Dumnezeu cu privire la condiția omului. Aceasta are loc în două momente: o judecată de condamnare, prin moarte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
schimba viața și de a-și dori un altfel de viitor. Există trei elemente care conduc la formarea unei astfel de atitudini: a) durere datorită păcatului comis; b) recunoașterea păcatului ca un act detestabil; c) propunerea de a nu mai înfăptui păcatul. Ceea ce îl ajută pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii înfăptuită de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu Dumnezeu, omul își poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu, înainte ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înaintea lui Dumnezeu. Mărturisirea ar putea cuprinde chiar o triplă secvență: „confessio laudis”, „confessio peccati” și „confessio fidei”, fiind un triplu act: de laudă, de autoacuzare și de credință. Prin „confessio laudis”, penitentul recunoaște binefacerile pe care Dumnezeu le-a înfăptuit în viața sa, fapt ce îl ajută să înțeleagă mai bine gravitatea vinei și a păcatelor comise. Prin „confessio peccati”, își recunoaște cu umilință păcatele înaintea lui Dumnezeu, reconfirmând în mod verbal că a acționat prin infidelitate față de binefacerile amintite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
susțin faptul că intervenția confesorului trebuie să fie scurtă, pentru că puține cuvinte, dar ponderate și adaptate, sunt mai utile. Totuși, indiferent de durată, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să urmărească realizarea unei adevărate mărturisiri. Aceasta are loc atunci când se înfăptuiește trecerea de la simpla remușcare pentru păcate la căința adevărată. Dacă penitentul simte doar o simplă remușcare, înseamnă că el este încă pasiv, pentru că remușcarea este doar ceva automatic, nefiind orientată spre viitor, ci oferind o stare de „veșnic prezent”, fără
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este realizat prin diferite îndemnuri și rugăciuni ale preotului celebrant sau ale altui slujitor prezent și prin răspunsurile pe care comunitatea le oferă. Se păstrează conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se înfăptuiește și în plan intern, între fiecare penitent și Dumnezeu, nu în mod izolat, ci împreună cu ceilalți. Această conștiință îl ajută pe fiecare să simtă apartenența sa la comunitate, precum și influența pe care fiecare o manifestă asupra vieții de credință a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
demers, atenția confesorului trebuie să fie fixată asupra procesului pe care îl urmează penitentul: prin convertirea sa, prin mărturisirea păcatelor și prin primirea iertării, penitentul „se naște” la o nouă viață, fiind „creat” din nou. Așa cum însăși creația a fost înfăptuită „per Verbum”, la fel și „recrearea” penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi”. Iată de ce, atât celebrarea Cuvântului, cât și celebrarea celorlalte elemente de rit, sunt două părți ale reconcilierii, în care se inserează și îndemnul confesorului, pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al autocomunicării divine chiar în viața sa. Prin aceste momente, Dumnezeu vrea să îi ofere omului posibilitatea să îl întâlnească, o posibilitate permanentă, la care pot avea acces toți oamenii. Într-un mod particular, acest lucru devine posibil și se înfăptuiește eficient în sacramentul reconcilierii. 2.2 Autocomunicarea în sacramentul reconcilierii Fiind instituit de Isus Cristos, sacramentul reconcilierii aparține, prin urmare, planului divin. Conform acestui plan, Dumnezeu vrea să îi ofere omului în mod constant și în orice moment, posibilitatea unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
văzut pe Tatăl” (In 5,37; 14,9). De aceea, celebrarea sacramentului îmbracă o dimensiune cristocentrică, iar confesorul devine în fața penitentului un „alter Christus”; reconcilierea primită îi va aminti penitentului că aceasta este un dar obținut doar datorită jertfei pascale înfăptuită de Cristos. Pe de altă parte, celebrând același sacrament al reconcilierii la un nivel comunitar, întreaga comunitate a creștinilor participă la misterul lui Cristos, la taina morții și învierii sale, prin însăși structura sacramentală, fiind, la rândul ei, martoră a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrând același sacrament al reconcilierii la un nivel comunitar, întreaga comunitate a creștinilor participă la misterul lui Cristos, la taina morții și învierii sale, prin însăși structura sacramentală, fiind, la rândul ei, martoră a acestei autocomunicări pe care Dumnezeu o înfăptuiește în sânul său. Realizată în ambient sacramental, autocomunicarea lui Dumnezeu are efecte și în afara acestui spațiu, în măsura în care penitentul rămâne deschis la harul lui Dumnezeu, în întreaga existență a sa. Penitența pe care el o primește „devine un medicament spiritual care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent, ambii, conștienți că eficacitatea sacramentului reconcilierii nu este dată de personalitatea niciunuia dintre ei, ci de lucrarea lui Dumnezeu. Reconcilierea sacramentală este darul și rodul lucrării lui Dumnezeu, realizată prin acțiuni particulare pe care Duhul Sfânt le înfăptuiește în lumea intimă a sufletului omului. În acest sacrament, omul continuă să se întâlnească cu Creatorul său și să primească darurile sale. El parcurge un drum ascetic și trăiește o experiență mistică cu însuși Dumnezeu, într-o manieră unică și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împărăția lui Dumnezeu și de „a lega și a dezlega păcatele”, preoții confesori au un rol esențial și necesar în viața Bisericii. Această misiune nu aparține propriei lor decizii, ci inițiativei divine (cf. In 20,22-23). Ea nu este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar „slujitori ai lui Cristos și administratori ai tainelor lui Dumnezeu” (1Cor 4,1). Când celebrează sacramentul reconcilierii, confesorul acționează „in persona Christi capitis” și „in persona Ecclesiae”. În fața penitentului, el reprezintă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar și pentru a apăra slujirea sa, fiind capabil să recunoască și diferite boli psihice, distingându-le de bolile spirituale. O astfel de pregătire intelectuală se înfăptuiește în timp, atât în mediul scolastic, în anii de formare seminarială, cât și în perioada ulterioară, în mod personal, formal sau informal, prin interes pentru studiu și aprofundare. 2.1.4 Formarea pastorală În concordanță cu celelalte tipuri de pregătire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personalității preotului-confesor și însușirea calităților necesare misiunii pe care o are, lucru ce presupune din nou o atenție specială asupra celor patru dimensiuni abordate și în pregătirea inițială: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. În vederea realizării acestui obiectiv, pregătirea se poate înfăptui atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar-eclezial, astfel:a) La nivel individual, preotul-confesor este chemat în mod constant să cultive o viață spirituală profundă, deschisă la lucrarea Duhului Sfânt, alimentând un program personal de rugăciune și de meditare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care îl va conduce și îl va inspira în procesul dialogic pe care îl va derula cu penitentul. În această intenție, confesorul poate face o rugăciune înainte de a intra în confesional, încredințând Domnului această lucrare sfântă pe care o va înfăptui. El va ști că și procesul dialogic este realizat la lumina Duhului Sfânt și că, indiferent de modul în care i s-ar părea după aceea soluțiile pe care le-a găsit pentru un penitent sau pentru altul, nu a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de modul în care i s-ar părea după aceea soluțiile pe care le-a găsit pentru un penitent sau pentru altul, nu a fost el, ci Duhul Sfânt, cel care a lucrat și a dorit ca spovada să se înfăptuiască într-o asemenea manieră și nu în alta; c) reculegerea interioară - pentru că preotul confesor are nevoie de liniște știind că, celebrând reconcilierea sacramentală, el va trebui să asculte mărturisirea penitentului și să îi ofere atenție. El va fi atent să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el. Mulți din cei ce aveau posibilitatea se duceau ei înșiși la Notre-Dame, să vadă cu ochii lor acea minune. Pe Biscornet nu-l interesau laudele și gloria. Cu toate că diavolul îi mai tulbura nopțile de odihnă, el era hotărât să înfăptuiască și alte lucrări, care să- i întărească nu faima, ci harul cu care a fost înzestrat și credința în Dumnezeu. Timpul, însă, avea treburile lui. Pe el nu-l interesa nici Biscornet și nu-l priveau nici planurile lui Biscornet
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
orânduirile noi pe care sunt nevoiți să le introducă pentru a-și întări statul și a-și asigura stăpânirea. Și să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic că reușită, și nici mai primejdios de înfăptuit, decât a te face promotorul unor orânduiri noi. Deoarece acela care încearcă o acțiune de acest fel îi va avea drept dușmani pe toți aceia care erau favorizați de vechile orânduiri și îi va avea drept apărători prea puțin energici
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
el va fi darnic față de toți aceia cărora nu le ia nimic, și care sunt nesfârșit de mulți, și va fi zgârcit față de aceia cărora nu le dă nimic, și care sunt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar aceia care au fost socotiți zgârciți, pe când ceilalți au fost nimiciți. Papa Iuliu II, după ce s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gândit apoi nici o clipă s-o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
buzele oamenilor care nu au nimic de împărțit cu alții, ca o rugăciune. „De-ar fi pace” - spunem uneori. „Sănătate și pace de-ar da Dumnezeu” - rostim la fel de des. în ziua de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s- a înfăptuit România Mare. Nu chiar cât fosta Dacie, nu chiar cât ar fi fost drept, dar poporul român s-a mulțumit cu cât au hotărât cei mari și tari. Adică marile puteri ale lumii din acel timp. Din care doar unele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
ne interesează, istoricul Dumitru Vitcu ni-l prezintă pe Ludovic Steege, care a intrat în cabinetul prezidat de Mihail Kogălniceanu în calitate de ministru de finanțe... Și spune autorul: “Prin urmare, Ludovic Steege a fost unul dintre miniștrii cabinetului politic care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mare măsură, sustragerii lor. În anul următor, asemenea obiecte au intrat în patrimoniul Muzeului național de antichități, atunci reorganizat printr-un decret al lui Cuza. Totodată, unele documente de interes istoric au fost depuse în păstrare la Arhivele Statului. Secularizarea înfăptuită la sfârșitul anului 1863 constituia deci încununarea unui lung șir de măsuri luate de Cuza și miniștrii săi. Venise în sfârșit timpul a fi rezolvată una din peroblemele de bază ale tânărului stat național, urmărită cu perseverență de Alexandru Ioan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]