2,269 matches
-
cod OIV 354; IBPRG 6.1.54.) exprimă de asemenea, vigoarea de creștere a butucului, măsurătoarea realizându-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
expresia caracterului, inducându-se și soiurile de referință . 1.1. Epoca dezmuguritului (cod OIV 301; UPOV 1; IBPRG 7.1.1.) se stabilește când 50% din muguri se găsesc în stadiul “lânos” (stadiul C a lui Baggiolini) . 1.2. Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la mană), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.2. Gradul de rezistență la mană a frunzelor (cod OIV 452; UPOV -; IBPRG 8.2.3.). Se examinează extinderea petelor de mană pe frunzele de la 4-6 butuci, la 3 săptămâni după înfloritul viței de vie. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frecvență și intensitate. Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colorației cu antociani doar a perișorilor din vârful lăstarului, observație acceptată și de UPOV. Referitor la momentul când se fac determinările și acesta diferă între cele două organisme. UPOV consideră momentul optim între apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru a putea observa partea corespunzătoarea a vârfului lăstarului, frunzele trebuie să se desfacă, a fost adoptată de OIV, realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de alanină și triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întinsul nesfirșit al câmpurilor și părul ca scoarța copacilor abia înmuguriți. Era vioaie și neastâmpărată. Când s-a născut ea, pământul s-a acoperit cu o rază de soare, ghioceii și-au scos capul din fulare, iar pomii râdeau de înfloriți ce erau. Pe cea de-a doua fată a numit-o VARA, fiidcă avea părul de culoarea spicului de grâu și ochii ca albastrul cerului senin. Când a venit pe lume VARA, pământul s-a îmbrăcat în holde, iar soarele
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
în prăpastia învățăturii și să fie mai jos decât alte neamuri, după împrejurul țărei noastre. preocupări și comparații asemănătoare se constată și la Gr.Al. Ghica. El admiră neamurile care au de mult școli, care te minunează prin rânduiala lor înflorită și prin meșteșuguri. De aceea, în așezămintele sale, acest domnitor ia drept model tocmai aceste neamuri la care vedem orânduiala pravilelor celor politicești și cele înflorite meșteșuguri. Deci, departe de a produce o revoluție, o inovație în sensul strict al
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
El admiră neamurile care au de mult școli, care te minunează prin rânduiala lor înflorită și prin meșteșuguri. De aceea, în așezămintele sale, acest domnitor ia drept model tocmai aceste neamuri la care vedem orânduiala pravilelor celor politicești și cele înflorite meșteșuguri. Deci, departe de a produce o revoluție, o inovație în sensul strict al cuvântului, Gh. Lazăr reînnoadă de fapt, în 1818, firul unei argumentări tradiționale, pe care I. Caragea o reluase și el de la predecesorii săi: Măria sa, după ce au
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mi pe cel mai mic, căci până s-o face el de ajutor, e vreme! Vai, cucoană, cum să-ți dau eu pe cel mai drăgălaș dintre toți copiii. Acum e întuneric, nu se vede, dar e ca un trandafir înflorit. Măcar că e numai de 4 ani, dar e deștept și inimos, de se miră lumea de el! Mi se pare că nu prea ești zdravănă la cap, zise moartea necăjită. Nu ne-am înțeles să-mi dai un copil? Uite
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Artă Naivă, Ed. Sedcom libris, Iași, 2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12 decembrie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de țintaură. Tufele înfloriseră toate, iar în jurul lor iarba era presărată cu clopoței și albăstrele care îmbibau aerul cu parfumul suav și îmbietor. -Vezi, Heidi, vezi? Pot să merg! exclamă ea fericită. Împreună au mers până în mijlocul unei adevărate grădini înflorite. Bucuria copiilor era atât de mare încât inimile lor băteau cu putere. Peter se întinse la soare și, mângâiat de razele calde, adormi." Vocabular: țintaură = plantă medicinală suav = gingaș, fin, delicat îmbietor = ispititor, ademenitor, atrăgator Cerințe: 1. Răspunde la întrebări
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
și cimbrul,este foarte decorativă și se potrivește cu toate preparatele de carne,pește,cartofi și fasole cu smântână sau maioneza. Uleiurile eterice din isop au acțiune dezinfectanta și se folosește la tuse cât și în pregătirea preparatelor culinare modovenești. înflorite se leaga și se usucă la loc umbrit. Măcrișul este o plantă aromatica,mare furnizoare de fier,frunzele sunt acrișoare și sunt bogate în vitamina C, care asigură un sistem imunitar solid , conținutul de betacaroten pe care-l conține măcrișul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
sub aspecte agrare. Asocierea Sa cu grâul (și cu vinul) a dat un nimb de sfințenie grâului, singularizându-l în lumea vegetală. Busuiocu 1 este un alt element cu rol fertilizator frecvent întâlnit în povești. În Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici], Împăratul Verde ajuns la vârsta de 60 de ani fără copii, pleacă la vânătoare, poruncindu-i nevestei "până când a veni el, s-o găsească ori născândă, ori botezândă, în fine, să fie băiat." Împărăteasa, tristă, vede cum răsare în mijlocul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
născândă, ori botezândă, în fine, să fie băiat." Împărăteasa, tristă, vede cum răsare în mijlocul camerei un busuioc, pe care îl înghite rămânând gravidă "imediat". Când vine împăratul de la vânătoare, o găsește în situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent în toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fată, ei "o fură și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a poftit la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas însărcinată. Și de această dată, accentul în nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cotropi țara, și ginerele văduvei se iscă un război, în urma căruia ginerele este prins și dus la curtea potrivnicului. Chiar dacă acolo i se făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca harta unei lumi sau ca un vers”). Următoarele două culegeri - selective -, ambele intitulate Poezii, apar în 1968 și 1970. O carte de vizită mai reprezentativă este antologia lirică Tachicardia di Atlante, oferită în 1972 publicului românesc cu titlul Migdalul înflorit a doua oară. Abundența de peisaje italiene, capacitatea de a proiecta în mitic datele realității autohtone și pendularea între o lume de minuni arhitectonice și un spațiu rural plin de mistere, cu sentimentul permanent al exilului, sunt trăsături caracteristice întregii
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
italiana, Milano, 1945; Columne, București, 1965; Poemele transhumanței, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1968; Poezii, pref. Șerban Cioculescu, București, 1968; Poezii, pref. Vladimir Streinu, București, 1970; Tachicardia di Atlante, postfață Carlo Bo și Roberto Sanesi, Milano, 1971; ed. (Migdalul înflorit a doua oară), București, 1972; Întâlniri cu scriitori italieni, București, 1972; Cântecele casei de sub pădure, București, 1973; Creioane colorate, cu ilustrații de Laurențiu Sârbu, București, 1974; Cântecul vremilor, București, 1975; Cloșca cu puii de aur și alte versuri (1934-1975), București
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Campana - Cânturi și memorie orfică, RL, 1970, 43; Romulus Dianu, „Poezii”, ATN, 1971, 7; Streinu, Pagini, III, 31-33; Paul Emanuel, Între cotidian și metafizic, LCF, 1972, 14; Romul Munteanu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, „Scânteia”, 1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
1972, 14; Romul Munteanu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, „Scânteia”, 1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
patriotice îi ia locul lirica orfica. Titlul este sugestiv, poezia devine mai limpede, ideile și sentimentele sunt exprimate mai puternic, dar autoarei i se reproșează și acum indecizia stilistica (Cezar Ivănescu). Poemele se intitulează Rană de somn, Stea orfica, Trup înflorit și prezintă, ca o noutate, preferință pentru cuvântul învechit („novembre”, „inemi”). SCRIERI: Nordice, București, 1971; O tăcere adaos, pref. Mihai Beniuc, București, 1975; Poeme, București, 1977; Solăria, București, 1982; Oră de taină, Oradea, 1997. Repere bibliografice: Dan Mănucă, De la o
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari fără puf . Aspectul sezonier : vernal ( primăvara târzie ) arborii înfrunziți cu flori scuturate arbuști înfrunziți cu fructe mici plantele ierboase de vară înflorite și unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de Istorie Naturală Iași Tema: Protecția animalelor în țara noastră
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fiind chiar o sursă de amuzament pentru copii. Asocierea speciilor floricole. Speciile floicole sunt incluse în amenajări sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Alegerea sortimentului de plante se va face în funcție de scop, epoca înfloritului, înălțimea plantelor, felul și culoarea florilor, aromele, rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe 45 gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii ciupercii. În locul semințelor, ciuperca formează scleroți de 2 4 cm lungime și 3-6 mm grosime, care au o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezintă pete verzi închis cu aspect umed, de 10-20 cm lungime. Tulpinile se înmoaie, se distrug țesuturile și plantele se frâng. Frunzele situate deasupra zonei bolnave,se veștejesc și se usucă în perioada premergătoare înfloritului. Rădăcinile sunt înroșite și devin sfărâmicioase iar ca urmare plantele nu formează știuleți (fig. 26). Transmitere-răspândire. Bacteria nu se transmite prin semințe, dar ea se păstrează în resturile vegetale de pe câmp 27-36 săptămâni iar dacă acestea sunt îngropate în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]