8,333 matches
-
tranșantă în epocă, a evoluat către o comprehensiune într-adevăr politică. În jurnalul lui Petru I, atitudinea domnitorului față de Rusia este calificată ca „o sărutare de Iuda”. Alimentate de o singură sursă, jurnale și broșuri europene ale epocii aruncă vina înfrângerii de la Stănilești asupra domnitorului, a cărui conduită este chiar înfierată. Cuvântul trădare a fost preluat apoi de unii istorici și n-a ieșit nici astăzi din uz. Între contemporanii evenimentelor, Del Chiaro operează în judecăți cu o balanță mai echilibrată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele menite să servească acestui scop suprem al lor. Poarta Otomană refuza categoric orice modificare a situației Principatelor, a suzeranității sale. Dar războiul a obosit-o foarte repede, au urmat înfrângeri (Cahul), flota rusă din arhipelag stânjenea aprovizionarea capitalei (aprovizionarea din Principate fusese tăiată), Rumianțev amenința să-și împingă trupele până la Adrianopol, revolta lui Ali bei închisese toate resursele furnizate de Egipt, confederații polonezi erau în neputință de a dezlănțui o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
democratică credea într-un război revoluționar al popoarelor, în urma căruia Polonia va fi reconstituită ca republică. În ajunul revoluției din 1848, acțiunea acestei partide în țările române, îndeosebi în Moldova, devansase pe cea a partidei aristocratice. Perioada care a urmat înfrângerii revoluțiilor din 1848-1849, ca orice perioadă de contrarevoluție și de reflux revoluționar, a diminuat influența partidei democratice, fenomen ce s-a manifestat incipient chiar în cursul desfășurării evenimentelor din 1848-1849. Existența unui „Comitet polonez” în 1831-1832 în Moldova coincide cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei, totuși curajul lor este mereu același, speranțele lor n-au diminuat cu o linie și ei speră să recâștige încă această patrie, care le este atât de scumpă”. Baza creată raporturilor româno-polone în 1848-1849 n-a fost părăsită după înfrângerea revoluțiilor. Urmările și învățămintele acelor ani au oferit temeiurile reluării străduințelor ce păreau la un moment dat zădărnicite. AIIAX, tom XIX, Iași, 1982, p. 153-176. II.2.6. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN PROIECTELE LUI KARL VON BRUCK ȘI LORENZ VON STEIN
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economice, în Austria și statele germane interesul pentru sud-estul Europei crește într-o măsură fără precedent. Poziția Austriei față de evenimentele anului 1859 în Principate e bine cunoscută, dar i se vor adăuga noi accente, profitabile pentru români, ca urmare a înfrângerilor politice și militare suferite. Prusia este covârșitor preocupată de conflictul franco-italo-austriac, în rest, lasă să se înțeleagă că totul e accesoriu. Se va folosi însă de situația creată prin iscusința și în țelurile tradiționale. Poarta otomană - observa un diplomat - „inspiră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruse și pretinsul rol de apărare jucat de puterile apusene. În această din urmă privință, istoricul sovietic ține în mână atuuri justificate, numai că s-ar cuveni să nu piardă din vedere că, în epoca la care ne referim, orice înfrângere a țarismului echivala în Europa cu o defecțiune a reacționarismului. Firește, politica externă țaristă nu poate fi redusă la aria ei de manifestare europeană. Iată de ce este utilă precizarea făcută de N. S. Kineapina că Asia centrală nu a ocupat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lupta împotrva ei, dusă de puterile occidentale, în primul rând de Anglia, domină raporturile internaționale, când se produce ciocnirea militară între revoluție și țar, iar acesta din urmă, victorios, redeschide, în 1853, criza orientală. Ultima etapă, 1853-1861, este dominată de înfrângerea Rusiei, decesul Sfintei Alianțe, modificarea sistemului de alianțe și eforturile Petersburgului de revenire în primul plan al relațiilor internaționale, revenire prilejuită și de „chestiunile” română și italiană. Această periodizare se aplică nu numai implicațiilor europene ale politicii externe țariste, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai decis în politica sa orientală, și aceasta s-a întâmplat nu numai datorită caracterului său, ci și faptului că, în 1825, nemulțumirile moșierilor față de situația de la granițele de sud ale Imperiului și a comerțului au devenit mai vizibile. După înfrângerea decembriștilor, țarul n-avea interes să se certe cu nobilimea ci, dimpotrivă. El rămânea partizanul zelos al contrarevoluției, dar știa că vârfurile militare, moșierimea și burghezia, erau nemulțumite de politica jumătăților de măsură a lui Alexandru I în problema orientală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aprilie 1827, apoi aleg în funcția de președinte al țării pe Ioan Capodistria, care s-a aflat timp de 20 de ani în serviciul Rusiei. Țarul nu putea ignora simpatiile poporului grec și nu putea ignora nici faptul că o înfrângere a grecilor ar fi însemnat o gravă slăbire a prestigiului său între popoarele balcanice, ceea ce-l îndemna să treacă la acțiune hotărâtă pentru punerea în aplicare a convenției de la Petersburg. În replică, Canning și-a propus să lege din nou
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Parisul și Londra semnează o nouă convenție în chestiunea greacă, cu un articol secret, prevăzând „măsuri coercitive” în cazul în care Turcia ar fi respins cererile comune ale celor trei puteri. Cum sultanul le-a respins, s-a ajuns la înfrângerea de la Navarino (octombrie 1827) a flotei turco-egipteană de către escadra anglo-franco-rusă. După cum am mai spus, țarul nu putea să angajeze un război masiv înainte de a fi pus capăt conflictului cu Iranul. În descifrarea diferendelor ruso-iraniene s-ar cuveni să plonjăm adânc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iranieni să tragă concluzia că rușii sunt slabi și le-a mărit obediența față de englezi. Transcaucazia era gata de răscoală în contra rușilor, prinții gruzini și hanii azerbaidjeni refugiați în Iran îndemnau și ei la război. Războiul s-a încheiat cu înfrângerea Iranului și semnarea, la 10 februarie 1828, a păcii de la Turkmanceai. Prin acea pace, Iranul renunța la pretențiile sale asupra Gruziei și nordului Afganistanului, ceda Rusiei Armenia de est (hanatele Erevan și Nahicevinsk), plătea Rusiei despăgubiri de război în valoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Orientul european. Dar, dacă acele evenimente din Occident primejduiau indirect Rusia țaristă, insurecția poloneză și mișcările țărănești au adus seisme răsturnătoare în propria casă. Mihail Lermontov și frații Turgheniev, de pildă, au salutat revoluția franceză, iar Herzen se bucura de înfrângerea armatei țariste în Polonia. Așadar, nu era vorba numai de încălcarea unor principii scumpe țarului, ci și de amenințări reale, practice, de unde și reacția dură a sa și a diplomației sale. Nicolae I l-a învinovățit pe Carol al X
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și a cnutului este Rusia ... punct central al contrarevoluției permanente, care e diplomația rusă”. Engels afirma, în martie 1848, că „prima condiție a eliberării atât a Germaniei, cât și a Poloniei este schimbarea radicală a actualei situații politice a Germaniei, înfrângerea Prusiei și a Austriei, împingerea Rusiei dincolo de Nistru și Dvina”. Tocmai în acele împrejurări, scoaterea Rusiei din Europa devine o idee larg difuzată în cercurile democratice și revoluționare. Declanșarea revoluției din 1848 a obligat țarul la defensivă căci, spunea el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apusene și-au întărit aici înrâurirea politică și economică, iar rolul Rusiei a suferit o eclipsare vremelnică, în vreme ce statele germane și Austria și-au sporit într-o măsură neegalată în trecut interesul pentru regiunea Dunării de Jos în particular. După înfrângerea revoluțiilor din 1848-1849, stăpânit de o îngâmfare ce depășea limitele imaginabilului, țarul a socotit că venise momentul să tranșeze în favoare sa chestiunea orientală. El dorea, în interesul moșierimii ruse, să obțină controlul asupra strâmtorilor și să-și întărească pozițiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Unii slavofili însă (Coșelev, Axacova) considerau regimul lui Nicolae I ca un dușman al Rusiei, mult mai mare decât inamicul din afară. Liberalii și „occidentaliștii” erau și mai porniți împotriva regimului. Ivan Chirievski declara că, dacă n-ar fi fost înfrângerea din Crimeea, Rusia „ar fi putrezit și s-ar fi înăbușit”, în vreme ce T. N. Granovski se întreba „cum vom porni noi la eliberarea celor care sînt asupriți în Turcia când la noi întreaga orânduire socială se bazează pe aceleași principii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orânduire socială se bazează pe aceleași principii, când Polonia noastră geme sub povara unui jug pe care-l urăște ?”; poporul - continua Granovski - se teme că succesele armatelor rusești vor aduce guvernului „și mai multă putere și îngâmfare”. Herzen vedea în înfrângerea Rusiei începutul unor mari transformări; în general, democrații-revoluționari ruși doreau acea înfrângere cu toată pasiunea și convingerea lor. Nimic și nimeni nu l-a putut însă opri pe țar să provoace războiul. Proclamarea ca împărat a lui Napoleon al III
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
povara unui jug pe care-l urăște ?”; poporul - continua Granovski - se teme că succesele armatelor rusești vor aduce guvernului „și mai multă putere și îngâmfare”. Herzen vedea în înfrângerea Rusiei începutul unor mari transformări; în general, democrații-revoluționari ruși doreau acea înfrângere cu toată pasiunea și convingerea lor. Nimic și nimeni nu l-a putut însă opri pe țar să provoace războiul. Proclamarea ca împărat a lui Napoleon al III-lea, venirea la putere în Anglia a lui Aberdeen (socotit antifrancez) și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lansa un balon de salvare pentru pocăirea fostei aliate. Oricum, desfășurarea operațiilor militare și intransigența țarului invederau că Rusia nu era pregătită să accepte diminuarea forței sale navale în Marea Neagră prin alterarea propriului potențial. Căderea Sevastopolului (8 septembrie 1855) și înfrângerea învederată a Rusiei au constrâns conducătorii ei, în frunte cu noul țar Alexandru al II-lea, să accepte cele cinci (foste 4) condiții preliminare ale păcii. Consiliul imperial, reunit ad-hoc, s-a pronunțat în marea sa majoritate pentru încheierea războiului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Într-o conjunctură specială, Rusia atinge apogeul prin tratatul de la Unkiar Iskelessi (1833). A urmat apoi perioada de regresiune determinată de străduințele puterilor europene, în primul rând Anglia, vizând la anularea acelui tratat, ceea ce se și va întâmpla în 1840-1841. Înfrângerea revoluțiilor din 1848-1849 a creat țarului iluzia invincibilității, de unde și „provocarea destinului” prin redeschiderea crizei orientale în 1853. Din nou, țarul nu are de înfruntat o opoziție internă virtuală, dar el n-o poate înfrânge pe cea externă. Datele problemei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legislativul nu cunoștea nicio restricție. Poziția dreptului natural a fost larg îmbrățișată după încheierea celui de-al doilea război mondial și considerată ca fiind singura capabilă să găsească răspuns la problemele sociale acute generate de nedreptățile regimului nazist și de înfrângerea acestuia. Potrivit tradiției tomiste a dreptului natural, există anumite principii ale adevăratei morale, care pot fi descoperite de către rațiune fără concursul revelației, chiar dacă au o origine divină, iar dacă legile elaborate de oameni intră în conflict cu aceste principii, ele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Blake îl apără pe Ț. Paine împotriva acuzațiilor episcopului R. Watson. *1798 Începe Expediția în Egipt întreprinsă de Napoleon. La 21 iulie are loc faimoasa Bătălie a Piramidelor. ¶ Invazia Angliei de către flotă franceză este în cele din urmă oprită prin înfrîngerea rebeliunii irlandeze și prin victoria lui Nelson asupra flotei franceze în Bătălia Nilului. ¶ Laplace prezice existența unor obiecte cunoscute ulterior că "găuri negre". Teoria vortexurilor și a universului plin de canale (pipes) a lui Blake pare, similar, să prezică același
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în Golful Jouan: încep cele "100 de zile" (1 martie 22 iunie). La 19 martie Ludovic al XVIII-lea fuge din Paris. Ziua următoare Napoleon revine la putere în Paris. ¶ La 17-18 iunie are loc Bătălia de la Waterloo; Napoleon suferă înfrîngerea finală, învins de armatele britanice și germane, conduse de Wellington și Blücher. ¶ La 22 iunie se consemnează a doua abdicare a lui Napoleon. Curînd după aceea aliații intra în Paris și Ludovic al XVIII-lea revine la putere. La 15
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Acum Macbeth înțelege că cea de a doua profeție vrăjitoarelor este la fel de amăgitoare că și prima. Rănit grav în lupta Macbeth, în aria finală Mal per me che m'affidai va declara că încrederea în profețiile vrăjitoarelor i-au adus înfrângerea. El va muri pe scenă în timp ce oamenii lui Mcduff îl vor proclama pe Mcduff noul rege al Scoției. Versiunea revizuită (1865) a finalului operei Macduff îl urmărește pe Macbeth și în lupta dintre cei doi Macbeth va fi rănit. Macduff
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost relocată în Olanda. Mulți ani mai tarziu, în zorile Italiei unite, operă s-a bucurat de aceeasi primire entuziasta la Parma că și la premiera de la Romă. Titlul operei a fost de această data “La Disfatta degli Austriaci“ (Înfrângerea Austriecilor). Lăsând la o parte problemele cu cenzură, relativă lipsa de succes a operei poate fi atribuită și faptului că onorariul inițial cerut de Verdi pentru reprezentarea lucrării a fost mai mare ca de obicei, datorită căruia autorul a obținut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sub stăpânire franceză. Manfred se îmbolnăvește și moare subit. Nepotul lui Manfred, Corradino încearcă să recâștige coroană, dar este învins în bătălia de la Tagliacozzo și este decapitat la 29 Octombrie 1268 în Piață del Mercato din Neapole, data care consfințește înfrângerea definitivă a Sfanțului Imperiu Român. Carol I d‘Anjou a mutat capitala la Neapole și a practicat o politică de asuprire caracterizată prin violență, prin uzurparea drepturilor cetățenilor și prin măsuri financiare aspre (deprecierea monedei naționale) care a nemulțumit toate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]