2,611 matches
-
terminologiei specializate, rafinate; astfel, școala este spațiul de manifestare a conflictelor Între copii și Între adulți-copii, iar raporturile de forță sau planul În care se consumă conduitele ofensive (verbal, acțional, simbolică sunt variabile importante În Înțelegerea fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sunt variabile importante În Înțelegerea fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ingineriei, geologiei, cartografiei, anatomiei, botanicii și zoologiei, rămâne nedezlegată. Este descris de contemporanul său Vasari 12 ca un om de o rară frumusețe, de infinită grație, puternic și generos, cu o neliniște creatoare permanentă. Leonardo ilustrează conceptul spiralogic al dorinței înnăscute a omului de a cunoaște, dusă la apogeu. Întrega sa activitate artistică, matematică, tehnologică, astronomică, biologică, medicală îi permite să-i egaleze pe iluștrii săi antecesori, Aristotel, Maimonide și Avicenna. Istoria calului din gips, realizat ca model pentru a servi
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sălbatice și cele domesticite îl conduce la observații despre învățare la animale. 130 Nikolaas "Niko" Tinbergen (1907-1988), ornitolog olandez laureat al Premiului Nobel pentru studiul comportamentului individual și social al păsărilor. Publică în 1951 Studiul instinctelor, în care deosebește caracterele înnăscute de cele dobândite prin adaptare și evoluție. Insistă asupra rolului stimulilor interni și externi. Tinbergen a formulat ideea că impulsurile sunt blocate în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
are gradul său de conștiință și că râsul reprezintă aspectele sale ascunse. El vorbește despre empatia estetică (Einfühlung). 140 Wilhelm Fliess (1858-1928), medic otorinolaringolog german. Entuziasmat de psihanaliza freudiană, o aplică în profesia sa. Elaborează teoria periodicității vitale, a bisexualității înnăscute, ciclul sexual de 23 de zile al omului, relația dintre nas și sex, existența nevrozei reflexe nazale și posibilitatea tratării ei cu aplicarea de cocaină în nas. Freud, înaintea morții sale, a cerut ca toată corespondența sa cu Fliess să
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în același timp sceptic. Scrie A Treatise of Human Nature ("Un tratat despre natura umană"), în care descrie natura omului subjugat experienței, opusă raționalismului cartezian. Dorința, și nu rațiunea, guvernează omul. Rațiunea este sclava pasiunilor omului. Crede în existența ideilor înnăscute. Conceptul metafizic al sinelui este rezultatul unui mănunchi de senzații. Hume este un sentimentalist. Immanuel Kant apreciază filosofia lui Hume, care sprijină utilitarismul, logica pozitivă, concepțiile lui William James și științele cognitive. Einstein este un admirator al filosofiei empiriste a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
rămas copil. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit de la părinți simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizaor, exigent. E de dorit, în acest caz, să învățăm , ca părinți, să fim mai înțelegători, mai toleranți. Nu folosește să vorbești numai cu „așa trebuie”, „așa se face”. Intransigența nu are efecte bune pe termen lung.Cu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
etapă, în mod spontan, ne facem o idee despre evenimentele trecute. Este o imagine imprecisă produsă de mecanisme psihice necontrolate rațional. Simțul comun se bazează pe metode informale. Se vorbește astfel despre intuiția excepțională a unor persoane ca ceva dat, înnăscut. Astfel de persoane simț, intuiesc, dacă cineva spune adevărul sau nu. Dacă sunt între bate, însă, nu pot spune cum au procedat, ce argumente au avut în vedere etc. Alte persoane sunt capabile să diagnosticheze dintr-o privire starea de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Munteanu, 1994, pp. 58-65) Personalitatea creatoare se prezintă sub forma unui model în care particularitățile și aptitudinile sunt părți distincte. Particularitățile sunt trăsături relativ durabile care individualizează, iar aptitudinile sunt disponibilitățile individului de a învăța anumite lucruri. Ele pot fi înnăscute sau determinate de influența mediului. Trăsăturile personalității creatoare pot fi grupate în următoarele categorii de factori: 1. Factorii intelectuali - includ trei calități intelectuale tipice personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate. 2. Factorii operaționali - se sintetizează în două categorii: a) tehnici tipice
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și următoarele idei: - Orice persoană este capabilă de creativitate într-un anumit domeniu, la un moment dat; - Creativitatea depinde de trei factori: deprinderile specifice domeniului respectiv, deprinderile de lucru și de gândire creativă, motivația intrinsecă; - Unele elemente ale creativității sunt înnăscute, altele depind de învățare și de experiență sau de mediul social. R. W. Weisberg consideră creativitatea doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
operei literare o nouă existență ontologică, una magică. Magicul este atât real (Shakespeare, Macbeth), cât și imaginar (J.R.R. Tolkien, Stăpânul inelelor). Ontologia duce la identificarea mai multor tipuri de magic. În primul rând, magicul poate fi considerat ca un talent înnăscut ce se exprimă prin spontaneitatea unui personaj. Apoi, magicul poate fi obținut prin studiu. Pentru a putea fi performant, magicul necesită o cunoștință amănunțită. Puterile supranaturale ale diferitelor personaje necesită răbdare și înțelegere a mijloacelor de stăpânire a forței magice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
magicul poate fi obținut prin studiu. Pentru a putea fi performant, magicul necesită o cunoștință amănunțită. Puterile supranaturale ale diferitelor personaje necesită răbdare și înțelegere a mijloacelor de stăpânire a forței magice. Harry Potter este un personaj caracteristic atât magicului înnăscut, cât și studiului magiei. O altă sursă a magicului este însușirea. Însușirile supranaturale pot fi dobândite printr-un pact cu diavolul sau prin respectarea anumitor ritualuri. Magicul survine prin posesia unor obiecte fermecate ce pot fi folosite pentru accentuarea sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
muncii, când este imposibil de prevăzut cu exactitate în ce mod va evolua? Noile exigențe legate de modul în care muncitorul, privit ca agent al schimbării, se implică în propria muncă, pun în evidență faptul că anumite calități profund subiective, înnăscute sau dobândite, pe care conducătorii companiilor le numesc deseori ,,experiență de viață” , se combină cu cunoașterea și priceperea, ca elemente de competență cerute. Aceasta este o bună ilustrare a legăturii pe care educația trebuie să o mențină cu variatele aspecte
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
în sport I.8.1. Teorii ale motivației în sport Este greu să ne imaginăm ceva care să fie mai important decât motivația pentru obținerea succesului în sport. Adesea, suntem tentați să afirmăm că marile performanțe se bazează pe abilități înnăscute. O privire mai atentă asupra vieții și pregătirii marilor performeri ne obligă să recunoaștem faptul că performanțele lor sunt o combinație între abilitățile fizice și dorința intensă de a fi cât mai buni. Literatura sportivă și istoriile anecdotice abundă în
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
poate fi reprezentat, de pildă, de dorința de a deveni o vedetă în fotbalul internațional sau de a face parte dintr-o echipă de baschet renumită. Motivația de a obține succes în sport nu are însă la bază o nevoie înnăscută, la fel ca setea sau foamea. Ea se dezvoltă și se învață pe parcursul vieții, pe măsură ce experiența sportivă a individului se îmbogățește. Termenul de “motivație” derivă din cuvântul motiv, de origine latină (movere înseamnă mișcare). Așadar, esența motivației este dorința de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
și dificultății măsurării constructelor psihologice implicate (motivația intrinsecă și anxietatea). Factorii sociali determină convingerile pe care sportivii le au despre ei înșiși. Aceste convingeri au rol de mediatori psihologici, influențând decisiv motivația. Teoria autodeterminării se concentrează pe trei nevoi umane înnăscute: nevoia de competență, autonomie și relaționare. În măsura în care factorii sociali nu permit satisfacerea acestor nevoi bazale, rezultatul va fi reducerea motivației, dezvoltarea psihologică inadecvată, alienarea și, poate, performanța scăzută. Competența - Teoria autodeterminării consideră competența o prerechizită pentru motivație, dar nu o
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
autonomie sau fără ceea ce numim „agent activ". Individul este considerat „agent activ" dacă deține controlul asupra propriilor acțiuni. Teoria autodeterminării susține că nevoia individului de a fi un „agent activ" și nu doar o simplă marionetă în mâna celorlalți, este înnăscută (DeCharms și Carpenter, 1968). Pentru ca motivația intrinsecă să se poată dezvolta, trebuie ca sportivii să creadă despre ei înșiși că sunt „agenți activi" în determinarea propriului comportament. Teoria integrativă a motivației, pe lângă noțiunile de motivație intrinsecă și extrinsecă, pune un
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
corectitudinea acestor percepții, ci pe convingerile personale pe care răspunsul la astfel de întrebări le poate dezvălui. Teoria atribuirii reprezintă o abordare a motivației din perspectivă cognitivistă. La baza acestei teorii se află ideea conform căreia oamenii au o nevoie înnăscută de a explica, înțelege și anticipa evenimentele pe baza propriilor cogniții. Conform teoriei atribuirii, nevoia fiecărei ființe umane este aceea de a-și explica acțiunile în funcție de cauzele percepute. Teoria propusă de Fritz Heider (1944, 1958) și dezvoltată ulterior de Weiner
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
care îl putem oferi acestora pentru a-și modifica percepțiile ar putea avea un efect semnificativ asupra motivației de reușită. Ca urmare, motivația și teoria atribuirii sunt strâns relaționate. De exemplu, tinerii sportivi tind să atribuie eșecul lipsei unor abilități înnăscute. Pentru că aceste abilități sunt relativ permanente, este greu pentru ei să creadă că lucrurile se vor schimba vreodată în bine. Totuși, dacă acești tineri sportivi ar fi încurajați să atribuie eșecul ghinionului sau lipsei de efort susținut, ei ar putea
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
care îl conduce. I.9.2 Personalitatea profesorului (antrenor) Personalitatea antrenorului este o parte importantă a succesului și eficienței în această profesie. Personalitatea poate fi privită sub mai multe aspecte: temperamentul, capacitățile, predispozițiile, caracterul. Temperamentul ține mai mult de latura înnăscută a personalității și se leagă de reacțiile și manifestările comportamentale ale persoanei, mai ales în condiții de tensiune și solicitare. Este latura cea mai vizibilă a personalității, fiind prima care iese în evidență. Profesia de antrenor se desfășoară de cele mai multe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ale producției de mucus. Acest rezultat confirmă faptul că celulele NK joacă un rol major în eozinofilia de la nivelul căilor aeriene și are efect asupra producției de mucus apărută în urma expunerii la alergen. Concluzii * Celulele NK, componente ale răspunsului imun înnăscut, ar putea juca un rol important în perioada de sensibilizare precoce alergen specifică. Cum și în ce fel celulele NK sunt activate prin proprii mecanisme sau de alți factori ca infecțiile virale, rămâne să fie stabilit. * Prin secreția de citokine
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
națiunilor pacifiste, al căror exemplu elocvent îl constituie până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial Statele Unite, se află, din acest punct de vedere, într-o situație mult mai dificilă, având o libertate de acțiune mai redusă. Limitate de antimilitarismul înnăscut al populației lor, ele trebuie să implementeze o politică externă mai prudentă. Frecvent, puterea miliară aflată în mod real la dispoziția lor nu se va compara cu angajamentele politice pe care le impune preocuparea pentru interesele lor naționale. Cu alte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
psihic, se impune o pregătire cu maximum de atenție și conștiinciozitate. Metoda imitației Noțiunea de imitație apare în domeniul psihologiei la sfârșitul secolului trecut, când G. Tarde (1895), L. Morgan (1896) și McDougal (1908) o abordează din perspectiva unei tendințe înnăscute, instinctive. Din punctul de vedere al utilizării, se pot distinge două niveluri de înțelegere ale acestui termen. Primul se referă la acela de termen al limbajului comun, în care imitația este folosită cu o mare varietate de sensuri, care au
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]