7,678 matches
-
adunat cu toți, am hotărât noi toți să-i găzduim pe toți la noi în sat și să li dăm cele trebuincioase până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strângeau pădurețe (mere sălbatice) care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o arie largă a Bucovinei, atât din satele de pe valea râului Suceava, cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe valea Bistriței, din zona vechiului ocol al Câmpulungului Moldovenesc care includea și satele de pe valea râului Dorna. Totuși, trebuie făcută precizarea că bejenarii veniți din zona Dornelor sunt mult mai puțini față de cei veniți din zona Sucevei. De asemenea, însemnările pisarului Corniță dau numele unor familii și locurile lor de pornire în 1789. Aceste familii nu se regăsescă între cele înregistrate în Consignațiunea lui Enzenberg din 1778, de unde se poate trage concluzia fie că sunt venite din Ardeal după anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1934, p.18-19. Vezi și: Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, 1780, în „Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, Editura Academiei Române, București, 1998, p.56-57 și 349. 44 Arhiva Primăriei Filipeni, loc.cit. 45 Ibidem 46 Nu se cunoscă trei nume dintre cei din categoria cu 4 boi, tabelele fiind rupte în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ibidem 46 Nu se cunoscă trei nume dintre cei din categoria cu 4 boi, tabelele fiind rupte în partea de jos. S-ar putea ca doi dintre acei ce lipsescă să nu fie din satul Lunca. 47 Ghiță D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca mss., Roman, 1973, p.45; text xeroxat, în posesia autorului, prin bunăvoința lui Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Lunca mss., Roman, 1973, p.45; text xeroxat, în posesia autorului, prin bunăvoința lui Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum susține autorul însemnărilor. 48 Tabelele nu sunt complete. Lipsescă 45 de categoria a IV-a, 66 de pălmași, 6 din categoria cu 2 boi și 3 din categoria cu 2. 49 Arhiva Primăriei Filipeni - Dosarul împroprietăriți în 1864. 50 Mărturia mătușii Floarea Botușanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
magnetofon făcută în Dobrogea, comuna Stejarul, Eschibaba, satul Vasile Alecsandri / ÎÎ., județul Tulcea, în vara anului 1970. Au participat: Marioara Rusu, Vasile Rusu - Precup, Lisaveta Pușcuță. Acești luncași au fost împroprietăriți în Dobrogea, în perioada interbelică. 52 Arhiva Olimpia Bădălușă, însemnare din 22 august 1960. 53 Ibidem 54 Ibidem 187 Cap. V - Economia agro-pastoralș, caracteristicș principal a economiei românești pânș în contemporaneitate V.1 Caracteristici ale dezvoltșrii economiei în satele din Colinele Tutovei. Continuarea vechilor tradiții ale economiei agro-pastorale în satele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vânzare din 1649. Deoarece am afirmat că s-ar fi putut ca Filipenii și Frunteștii să fi folosit aceeași biserică, deservită de preoții amintiți, atâția câți apar în documente, avem o confirmare care face probabilă această presupunere: într-o însemnare veche de la biserica din Fruntești stă scris: „Gavril Filipaș și cu Grigore Dunavăț au făcut prima biserică în satul Fruntești.” Dacă a existat o asemenea inscripție, poate arăta că cei doi urmași ai lui Mihail Oțel erau stăpânăi și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Lunca. Această părere se sprijină pe mărturiile oamenilor bătrâni , înregistrate de preotul Gh. Chirilă într-un raport către Ministerul Cultelor din 16 iunie 1893. Acest punct de vedere a fost acceptat și înregistrat de Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu în însemnările sale pentru monografia satului Lunca; a doua părere aparține lui Toader Gh. Miron Boca, în baza amintirilor proprii, consemnate în „Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău”, potrivit căreia biserica din Lunca a fost făcută prin 1863-1864 de către boierul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începuse la Filipeni o biserică din cărămidă pe care a ridicat-o pânăă la acoperiș și, murind, nu a mai terminat-o. Zidurile au fost (au rămas) pânăă la 1954, când aceste ziduri s-au distrusă definitiv.” Să spunem că însemnările lui Toader Boca au fost făcute în 1970, când avea 92 de ani, așa că este deplin scuzabil dacă încurcă personajele și anii, ceea ce nu scade cu nimică importanța mărturiilor sale care au o deosebită valoare documentară. Părerea că biserica din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Institutul Teologic; din 1875, facultatea de teologie de la Universitatea germană din Cernăuți. Comparativ cu pregătirea preoților din Bucovina, preoții din Moldova și țara Românească aveau o pregătire modestă, mare lucru dacă aveau seminarul terminat. Când au venit bejenarii din Bucovina, primele însemnări despre ei nu le datorăm preoților din Fruntești, ci unor fruntași ai satului care șștiau carte. Tinerii, absolvenți de seminar în România, care voiau să-și desăvârșească studiile, mergeau înainte de 1918, la Universitatea din Cernăuți, iar după 1918, statul român
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din 1912 completează cunoștințele despre localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu, cu umor, dând dovadă de multă înțelegere pentru sufletul semenilor săi, Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, în însemnările sale pentru monografia satului, regretând că Mătușa Floarea (era chiar soră cu tatăl autorului!) n-a lăsat nimănui din știința ei; cunoștea o mulțime de buruieni și le dădea cui avea nevoie de ele, ea le strângea și numai dânsa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
posibilitatea să le vadă, să le ia în mână și să le citească. De regulă, acest aspect este trecut cu vederea sau se uită! Spre cinstea lui de doctor, pe unde va fi acum, în cartea lui de amintiri și însemnări zilnice, doctorul Pătrașcu ne spune cât de mult a citit din biblioteca comunală, din Lunca - Filipeni. Ca medică de circumscripție grea (așa era cotată Circumscripția Sanitar Filipeni), în perioada 1970-1973, dr. Virgil Pătrașcu nu uită să ne spună cu cine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea lor, fiind impresionați de această dispoziție a românilor spre petrecere cu muzică și dans. După însemnările acestor călători străini, făcute în fuga condeiului, Dimitrie Cantemir, prințul-filosof, lasă primele descrieri mai ample despre dansul la românii moldoveni: „Jocurile sunt la moldoveni - ne spune Dimitrie Cantemir - cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrează cu alte scule, cu alte materiale, încorporând prin munca lor cunoștințele tehnice și o concepție modern despre folosirea spațiului delimitat și detașat de mediu. 4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh. Miron Boca descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de aranjare și dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite în gospodărie: Toader Boca vorbește de anii copilăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
VI/1973-1974, p. 219. 9 Marcela Focsa, Scoarșe românești, București, 1970; Paul Petrescu, Motive decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău, manuscris, p. 24-25. 11 Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, p.150. 12 înregistrare pe casetă făcută în comuna Stejarul, jud. Tulcea, transpusă în text de Olimpia Bădăluță, 1970. 13 Mărturia Aristiței Știrbu la 78 de ani, în 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță. 14 Extrasă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
60-65. 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia autorului. 26 Mărturia Marghioalei Curteanu, din 22 august 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță, aflată la autor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat atât de mult pe contemporani și pe urmași, încât multe sate din Moldova își caută originea și începutul de la eroul Moldovei. Așa stând lucrurile, nu e de mirare că cei care au lăsat însemnări despre satele comunei Filipeni, despre satul Fruntești și moșia Filipeni (Toader Boca, Gheorghe Iacobeanu) pornescă de la un act de întărire dat de tefan cel Mare la 1491. Atunci când, datorită întăririi stăpânăirii turcești, țările Române nu au mai avut o armată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la nemți. Când s-a întorsă și-a găsit soția gravidă. A născut o fetiță pe care a trecut-o pe numele lui! A fost un dascăl bun, cu tragere de inimă pentru misiune, zice Gheorghe D. (Ghiță) Iacobeanu în însemnările sale monografice. Alți mînvățători, Mitică Vraciu gustă pâinea amară a prizonieratului, la fel Dumitru Iacobeanu (fostul deputat) și cel care ne-a lăsat mărturie scrisă, Ghiță D. Iacobeanu. Printr-o întâmplare fericită, Ghiță D. Iacobeanu are ocazia să-și formeze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]