2,648 matches
-
azi, m-am gândit de multe ori la religia creștină, la dogmele ei, la atrocitățile comise de catolici în numele Mântuitorului, și mi-am pus întrebarea: ce-ar fi fost dacă Ignatius de Loyola, frate de cruce cu Hitler și Stalin, întemeietor al monstruoasei și abominabilei securități inchizitoriale, în goana lui paranoică de purificare a creștinismului și de procurare a materiei prime pentru arderea rugurilor nesfârșite, ar fi aplicat nou-născuților criteriul selecției estetice și al perfecțiunii corporale. Jumătate din Europa ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
1969, la debutul meu în critica literară în revista România literară. La scurt timp după apariția articolului meu Moștenire culturală sau... dezmoștenire?, debut datorat lui Geo Dumitrescu, am primit o scrisoare de la Sandu Tzigara-Samurcaș, fiul cunoscutului istoric al artelor și întemeietor al Muzeului Satului din București, Al. Tzigara-Samurcaș. Sandu Tzigara-Samurcaș a fost un pianist de talent și un remarcabil poet bilingv (franceză și română), al cărui debut cu Recital de pian (1941) a stârnit entuziasmul lui Ion Barbu, al lui Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o constituie colonizarea aici a sectei mormonilor. Mormonii sunt o sectă religioasă cu numele adevărat „ Biserica lui Isus Cristos a Sfinților ultimelor zile”. Numele de mormon Îl resping. El le-a rămas de la o carte religioasă „Cartea mormonilor”, publicată de Întemeietorul sectei Joseph Smith (1805-1844). Această carte legendară ar fi fost gravată pe foițe de aur, de către profetul mormon, după dictarea unui Înger. Cartea e un fel de biblie a lor, care relatează migrarea ultimului trib evreu În lumea nouă. Esența
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care-l considera ca unul și nedespărțit” , scrie Vasile Grecu în Gazeta Bucovinei la 4 aprilie 1919. Și se și explică: excelentul foileton al Bucovinei a fost un început strălucit al literaturii românești din Bucovina, „Junimea Literară”, ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă vatră culturală: (Ion Ștefan din Junimea literară nr. 1-9/1937) * La împlinirea a zece ani de activitate a ziarului Glasul Bucovinei au fost de față întemeietorii lui: prof. Univ. Sextil Pușcariu și Ion. I. Nistor, dar și D. Marmeliuc, redactor șef A. Dorofteiu, directorul tehnic Al. Parzer, redactorii A. Mohoreanu, Șt. Georgescu, M. Ionescu, M. Ungureanu, M. Snider, D. Torouțiu, G. Dumitrescu, N. Simionescu, T. Cernăuțeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub 145 domnirea femeilor. Așa avem pe regina Angliei Victoria care de la 1839 domnește peste națiunea cea mai puternică din lume. Vilhelmina numai de curând a fost încoronată ca regină a Olandei. Cârma Spaniei, fiind încă regele * George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numere cu 180 de pagini, cu apariție săptămânală. „Din cauza lipsei de bani” jurnalul n-a apărut în perioada 1 august - 12 septembrie 1912. Proprietar și editor era Ambroziu Gribovici; redactor responsabil Teodor Andoni. „Profesorul universitar dr. Vasile Găină a fost întemeietorul și totodată colaboratorul cel mai sârguincios și mai valoros al jurnalului nostru” se aprecia în Viitorul nr.23/14 XII 1908, pagina 175. Pe obeliscul din granit negru al acestuia, se propunea inscripția: „Întemeietorului foaiei clericale Viitorul Dr. Vasile Găină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
universitar dr. Vasile Găină a fost întemeietorul și totodată colaboratorul cel mai sârguincios și mai valoros al jurnalului nostru” se aprecia în Viitorul nr.23/14 XII 1908, pagina 175. Pe obeliscul din granit negru al acestuia, se propunea inscripția: „Întemeietorului foaiei clericale Viitorul Dr. Vasile Găină, protopresviter și profesor de teologie. Preoțimea ortodoxă română din Bucovina.” Redacția și administrația în Cernăuți, Piața Principală nr.3. Se realiza la Societatea tipografică bucovineană din Cernăuți. Nu purtau semnătura decât articolele venite din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Karlowitz și Vârșeț . În 1848 este confirmat episcop. În 1850 primește titlul de baron,iar în 1871 e numit membru onorariu al Societății Academice Române. Meritele lui țin de emanciparea bisericii române în Ardeal. Sprijină înființarea de școli, este întemeietorul Astrei (1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Omiliile părintelui nostru Ion Gură de Aur; August Herman Frencke, toate operele sale.” V. Teodor Ștefanelli (18491920) a contribuit la întemeierea societății „Arboroasa” a studenților români din Cernăuți, scriind textul unui imn compus de Ciprian Porumbescu. A fost unul din întemeietorii Societății „Școala Română” * Judecător în Câmpulung Moldovenesc, magistrat la Suceava, sprijină înființarea Societății „Școala Română”, a colecției „Biblioteca de petrecere și învățătură pentru tineretul român” și a revistei politice în 1886. Este autorul volumului „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este unul dintre intelectualii bucovineni care, în 1862, s-a aflat în fruntea organizatorilor „Reuniunea română de leptură din Cernăuți”, după numai trei ani, în 1865, devenită „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina”. Se numără, de asemenea, printre întemeietorii și principalii colaboratori ai revistei „Foaia Soțietății pentru literatură și cultură română în Bucovina”, publicație pe care a condus-o din iulie 1866 până în decembrie 1869. Sub semnătura sa, în această revistă, dar și în Candela, tot din Cernăuți, precum și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi învestit cu venerația cuvenită începuturilor absolut exemplare.” (Din Iconar nr.1/1995, Rădăuți, „Gruparea poetică „Iconar” de Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de Filologie Română „A. Philippide Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele nu-i erau datate și purtau pe copertă desene în peniță, cu peisaje bucovinene. Din editorialul „Către cetitorii și sprijinitorii noștri” publicat în numerele 1-2 februarie, 1924, aflăm că revista a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu eforturi majore pentru păstrarea limbii și obiceiurilor naționale, au promovat românismul chiar și sub ocupație străină, înfăptuind apoi Marea Unire de la 1918 și consolidarea statului român. Punând în pagină datele esențiale ale publicațiilor (titluri și subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat și conținutul unor articole și informații considerându-le utile cititorilor fie și numai pentru a-i invita la răsfoirea colecțiilor. Multe publicații nu sau păstrat, ceea ce m-a determinat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian e „urzitorul, întemeietorul și-i de-a zice tatăl românilor”1, atunci e aproape necesar ca această concepție identitară să se însoțească cu ocultarea structurii interne a cronologiei adversarului, în mod fatidic asiatic. Sporadice, contactele autohtone cu această provincie asiatică, Iranul pre-islamic sau
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
zoroastrische Urgemeinde wirklich aus berufmässigen Ekstatikern und schmanisierenden Rinderhirten der Steppe?”, în ARW 36, același an), doi savanți cu indubitabile convingeri și afilieri naziste, au criticat „erezia” lui Nyberg, aceea de a fi caracterizat ramura iraniană a arienilor (propagandistic declarați „întemeietori și premergători” ai ordinii celui de-al Treilea Reich și ai raționalității Führer-ului), prin însemnele unei boli iraționale, isteria arctică. În ’36, Nyberg se convinsese deja de eroarea ideologiei germane. Stig Wikander a preluat, în teza sa despre comunitățile de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
are altă pretenție, se vrea a fi doar o mărturie. Volumul abundă în formulări sintetice, nu lipsite de plasticitate, care dau seamă de un creator, cu tot cu contextul în care s-a manifestat. Astfel: "Brâncuși nu e un vizionar, ci un întemeietor de forme"; tot el "impune în plus gloria fără sfîrșit de a da artei ceea ce îi aparține veșnicie și risc". Cînd așază pe Arghezi lîngă Ion Barbu, constată: "Unul e o pradă a relativului, celălalt preferă absolutul". În alt loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că l-au urmat deplin fără să-l Înțeleagă cu adevărat. Dar ce, putea fi el oare Înțeles?! Sau doar fals Înțeles, cum l-au perceput și ei, ca un rege al acestei lumi. Și poate forța lor, a acestor Întemeietori de religie, a fost tocmai adânca „ne-Înțelegere”, candoarea lor fantastică de a urma, de a se jertfi nu pentru ceea ce „Înțelegi”, ci pentru acel „ceva” presimțit doar, de nedescris, de neconceput, dar de care ai mai multă nevoie decât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În România literelor „lumea” nu are timpul sau „răbdarea” să se ocupe de astfel de probleme oțioase care țin de criteriile estetice și psihologice clasice; iar cât despre „abisalitate”, ea, această mare descoperire a spiritului modern, decelată chiar și la „Întemeietorii”, dacă vreți, ai spiritului modern, un Cervantes sau Shakespeare ( În piesele sale majore!Ă, dar mai ales afirmată cu luciditate de marii creatori ai secolului al XIX-lea, cărora li se alătură clinicianul C.G. Jung - abisalitatea, În arta literară, pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reprezentat Apolodor din Damasc, arhitectul care a construit podul peste Dunăre, pe care au trecut legiunile romane. Fără a-i anula pe daci, simbolurile romane sunt evident dominante. Dacă dorim un echilibru perfect, Îl vom Întâlni la Vasile Pârvan (1882-1927), Întemeietorul școlii românești moderne de arheologie, În marea sa lucrare Getica (1926), precum și În cartea publicată În engleză Dacia. An Outline of the Early Civilizations of the Carpatho-Danubian Countries, cuprinzând câteva conferințe ținute la Cambridge (1928). Pârvan vede În Dacia un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însăși a fost creată de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În fapt, În imaginarul istoric românesc, participarea la „marea istorie“ sud-dunăreană compensa lipsa unei asemenea istorii la nord de Dunăre. În sfârșit, de prin secolul al XIII-lea, spațiul românesc Începe să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care Cuza nu-și avea locul. Fără a fi uitat, a fost totuși așezat În umbra lui Carol I și a noii dinastii. Carol nu putea sta alături de Cuza. El stătea — În reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian: Traian, Întemeietorul neamului românesc; Carol I, Întemeietorul regatului român. Funcția de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
locul. Fără a fi uitat, a fost totuși așezat În umbra lui Carol I și a noii dinastii. Carol nu putea sta alături de Cuza. El stătea — În reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian: Traian, Întemeietorul neamului românesc; Carol I, Întemeietorul regatului român. Funcția de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost totuși așezat În umbra lui Carol I și a noii dinastii. Carol nu putea sta alături de Cuza. El stătea — În reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian: Traian, Întemeietorul neamului românesc; Carol I, Întemeietorul regatului român. Funcția de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul a devenit mai receptiv la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost adus la Londra de fiul său Antioh Cantemir (1708-1744). Fiul, ca și tatăl, avea o Înclinare spre activități multiple: a fost ambasador al Rusiei la Londra și Paris și scriitor și traducător, În diferite genuri, fiind considerat unul dintre Întemeietorii poeziei moderne ruse. Antioh Cantemir s-a Îngrijit de traducerea În engleză a operei tatălui, realizată de pastorul Nicholas Tindal; a apărut la Londra, În două volume, În 1734-1735, sub titlul The History of the Growth and Decay of the
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
postura de profet al românilor! În Moldova, Gheorghe Asachi (1788-1869) Îndeplinește o misiune similară; cu o formație umanistă — poet și autor de nuvele istorice —, dar și pozitivă (studii de inginerie, de astronomie) și artistică (desenator, ilustrându-și propriile lucrări), este Întemeietor al Învățământului românesc În Moldova, animator al mișcării teatrale, editorul primei gazete moldovenești (Albina românească, 1829)... Spre bătrânețe, Asachi avea să se opună unirii Moldovei cu țara Românească, așadar creării României. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, savantul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]