2,225 matches
-
sau vietăți; să nu scornim focul cu fierul; să nu distrugem niciun obiect. POVESTITORUL: Însă pentru că Pitagora a comis păcate de-a lungul vieții sale, sufletul său a coborât o treaptă, iar în cea de a treia viață s-a întrupat în Iuda. Ne vom opri la un moment important din viața sa, care-i va decide soarta sufletului său în viitor. IISUS: (către Iuda) Iuda, mergi și îndeplinește-ți destinul, fără de care eu nu pot să mi-l îndeplinesc pe
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
îl încătușează și îl duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol, Faust, pentru a vedea dacă își va putea îndrepta greșeala comisă în viața anterioară. Să vedem dacă Faust va urma calea cea dreaptă! FAUST: Văd că oricât aș încerca nu reușesc să creez formula
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
iar Faust a plecat în lume trăind încă 5 ani fericiți. Arătând cu mâna spre Dumnezeu, spune) Întrucât sufletul a biruit în lupta cu diavolul Mefisto, Dumnezeu, a decis ca în cea de a cincia viață, sufletul lui să se întrupeze într-un intelectual, urcând trei trepte de cunoaștere. (Povestitorul își îndreaptă atenția spre intelectual) INTELECTUALUL: (îi citește dintr-o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
o carte unui învățăcel) POVESTITORUL: (spre intelectual) Și pentru că intelectualul a ajutat mulți oameni în viața lui, Dumnezeu a decis să-i ridice sufletul pe încă o treaptă a cunoașterii, și în cea de a șasea viață, acesta s-a întrupat într-un om credincios. Conștientizând faptul că faptele și gândurile sale pozitive erau cruciale nu numai pentru lupta dintre bine și rău din această lume, dar mai ales pentru cunoașterea Sufletului său nemuritor și pentru ajungerea în comuniune directă cu
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
ale artei egiptene 91. Trebuie făcută acea referință întâi la analogia dintre cuvânt și imagine, așa cum a fost ea stabilită de apologeții sfintelor icoane în lupta lor împotriva iconoclaștilor. Iată ce ne spune sfântul Ioan Damaschinul: apostolii l‑au văzut întrupat pe Cristos (...) și i‑au auzit cuvintele și noi dorim să vedem și să au‑ zim, spre a căpăta fericirea Domnului. Ei l‑au văzut față în față pentru că el era prezent în trup; însă noi, pentru că el nu este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
hănite își păstrează tinerețea mai mult de‑ cât celelalte? Cu atât mai mult, Fecioara nicicând nu a fost umbrită de cea mai mică dorință de păcătuire care să‑i schimbe trupul. În ceea ce îl privește pe Fiu, nici o minu‑ ne: întrupându‑se, arată matur; nu e nevoie ca umanitatea să‑i fie ascunsă în spatele di‑ vinității, de aceea să nu vă mire, conclude Michelangelo, că ținând seama de acest lucru, am reprezentat‑o mult mai tânără pe preasfânta Fecioară, Maica Domnului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înalt printr-o diagonală puternic dinamică. Greutatea principală se află totuși la bază și țintuiește personajul de soclu. Vectorul dinamic al torsului și al perechii de brațe egal înclinate dezvăluie o șarpantă stabilizatoare prin cealaltă pereche de volume vectoriale, picioarele întrupând atât verticala, cât și orizontala, prinsă strâns de pământ. Personajul are soliditatea unei fundații de clădire. Dispunerea în unghi drept a picioarelor exprimă o deschidere care sporește tema gurii care cântă. Expansiunea și contactarea sunt echilibrate măiestrit. Brațele se strâng
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de-a face cu o aglomerare de mai multe clădiri, prin urmare cu interacțiunea dintre obiectele compacte și canalele liniare de comunicare dintre ele. La prima vedere, cele două sisteme ale noastre, al centricității și al linearității, par prin urmare întrupate separat în cele două componente principale ale cadrului arhitectural, clădirile și străzile. Dar o analiză vizuală mai atentă ne amintește că fiecare obiect arhitectural este modelat nu numai de propria centricitate, ci și de modul în care răspunde acelui du-te-vino
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
reglat, până la un punct, mecanismul de funcționare al elitei interbelice. Răspunsul său la provocările modernității nu ține de recursul la izolaționism sau la paseism, cum greșit s-a acreditat ideea, ci de revenirea la firesc, la organic, la natural, toate întrupate de Tradiția Bisericii sau Predanie. În măsura în care această elită intelectuală era coparticipantă la viața Bisericii, mărturisea același crez de credință, printr-o practică efectivă (trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ea își propunea să fie ceea ce era, nu ceea ce dorea ea să fie, dar să știe ceea ce era. Naturalețea era legea ei fundamentală de funcționare. Împlinind legea realității și propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
treia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan 9). Diotref, "un episcop orgolios și despotic", a căutat să submineze autoritatea Sfântului Apostol Ioan; el a excomunicat creștinii pe care apostolii îi numeau frați, a încercat chiar excomunicarea episcopilor potrivnici, dorind să întrupeze, el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial. Dacă Sfântul Apostol Pavel ridică Biserica pe piatra lui Hristos și îi primește în interiorul ei pe vinovații Corintului, Diotref ruinează Biserica, plasându-se pe sine în centrul ei; acoperă de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul profesor de pedagogie al lui Nae Ionescu de la München, publică o conferință ținută la Cercul de Studii Religioase al studenților români din Paris, La morale religieuse et
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față ne vom axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu pornește în demersul său analitic de la o conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul, când, spărgând comunitatea de iubire a Bisericii lui Hristos, a opus autoritatea văzută libertății duhovnicești, încercând să substituie unității nevăzute a inimilor unitatea văzută a credinței instituționalizate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de a crede că, până la urmă, adevărul va birui și se va impune. In speranța că așa ceva se va întâmpla și cu terorismul românesc din decembrie '89 prezentăm, deocamdată, o parte dintre interpretările despre terorismul românesc smulse lumii virtuale și întrupate de diferiți autori în realitatea românească. 4. Terorismul - opera unor grupări oculte din Armata Română Este una dintre interpretările care s-au impus grație, printre alții, unor autori români care au publicat cărți despre enigmele terorismului românesc 101. Teza lor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
gata" . Spunând toate acestea, credem, însa că nu se poate ignora un aspect esențial al politicii lui Ion Antonescu : mareșalul a fost singurul om politic din țara noastră care a încercat prin fapte, să refacă România Mare, așa cum ea se întrupase prin actele de autodeterminare de la Chișinău, Cernăuți și Alba - Iulia din 1918. Ion Antonescu nu a fost germanofil, dimpotrivă, el nu era "omul nemților ", instalat la conducerea țarii pentru a fi un gauleiter al Reichului în România. Generalul era cunoscut
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului d-tale!" Căpiță se căsătorește după o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o semiologie religioasă, care transforma politicul într-o zonă a sacrului. Unul dintre aceste semne-însemne se preta îndeosebi la ample comentarii privind, pe de o parte, însăși esența simbolisticii politico-religioase și, pe de altă parte, instituțiile în care s-a întrupat de-a lungul istoriei: coroana. (Imaginarul medieval 446) Sugestia pe care o face Le Goff, amintindu-l pe Robert Folz,4 este că nu numai textele sprijină sondarea gândirii puterii în perioada medievală − înțelese și ca o putere simbolico-religioasă −, ci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
psihologizant despre zile și despre semnificația acestora; diversitatea lor și revolta împotriva lipsei de inventivitate a oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923; Fata-sport, București, 1925; Și zilele grăiesc, cu desene de Nadia Grossman Bulyghin, București, 1927. Repere bibliografice: „Rătăcire”, DMN
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
deopotrivă verbale și nonverbale. Considerații structurate concentric în jurul unei viziuni similare apar și în următoarele cărți, Teatru și actualitate (1984), Pragmatica teatrului (1987). „Coerența specifică” textului dramatic ca „literatură aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice ale structuralismului, adică la modelele interpretative pur textuale. Pledoaria se îndreaptă spre o hermeneutică simultană, contextuală și intertextuală, spre o
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Lenin* speră să elimine „mâna invizibilă” a pieței proprie capitalismului. Planul pretinde să înlocuiască efectele imprevizibile ale pieței cu viziunea clară și pe termen lung a unor obiective fixate de la centru pentru îndeplinirea unor scopuri societale. Odată cu Stalin*, planul se întrupează în „omul nou”, cu Hrușciov, reprezintă promisiunea depășirii capitalismului în douăzeci de ani, iar cu Gorbaciov*, în 1986, afirmă voința de a transforma economia comunistă în „cea mai desăvârșită și mai puternică economie” în... anul 2000. în aceste vaste viziuni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
el luptă până la moartea sau „supunerea necondiționată” a tuturor celor care aderă la un alt „ideal” și „mod de viață” fals și rău. Întrucât „idealul” și „modul de viață” sunt cele pe care le combate la orice persoană care le întrupează, distincțiile dintre soldații care luptă și cei care nu pot să o facă, între combatanți și civili, dacă nu sunt eliminate în totalitate, sunt subordonate singurei distincții care contează cu adevărat: distincția dintre reprezentanții filosofiei și modului de viață drept
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate interesele naționale divergente care vor fi sau ar putea fi afectate de regulile ce trebuie promulgate. Pentru a găsi o bază comună pe care să se poată întâlni în armonie toate acele interese naționale diferite, regulile de drept internațional întrupate în tratatele generale trebuie să fie adesea vagi și ambigue, permițând tuturor semnatarilor să citească recunoașterea propriilor interese naționale în textul juridic asupra căruia s-au înțeles. Dacă acest lucru s-ar întâmpla în sfera internă, așa cum se întâmplă de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tindă spre aceeași finalitate la începutul secolului al XIX-lea și care au culminat în teoria și practica relațiilor internaționale în perioada dintre cele două războaie mondiale. Încă din perioada stoicilor și a primilor creștini, în civilizația occidentală s-a întrupat un sentiment al unității morale a umanității, care s-a străduit să găsească o organizare politică adecvată. Imperiul Roman a fost o astfel de organizare politică cu răspândire universală. După prăbușirea sa, Imperiul Roman a rămas de-a lungul vremii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
O asemenea modificare nu ar fi atât de radicală încât să acționeze împotriva obiectivelor și instrumentelor politicii naționale. Însă pot avea loc o îmblânzire a politicii naționale, retragerea dintr-o poziție avantajoasă și adaptarea sau reformularea ei în virtutea principiilor supranaționale întrupate în limbajul rezoluției. Diplomații mai experimentați, acreditați la Națiunile Unite, sunt recunoscuți pentru abilitatea lor de a atrage alte națiuni de partea lor prin ajustarea propriilor politici în concordanță cu cele ale unei posibile majorități de state. Același rezultat poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]