3,639 matches
-
Viișoara). 11) Vestit lăutar din Iaș ii de altădată - Mama frumoasei domnițe (nu i se dă numele) care se îndrăgostise de temutul hoț Damian (Primăvara). VERTICAL: 1) Unchi al povestitorului, „văr bun cu mama” ( În ziua aceea de mart 1907) - Învățătoarea Smaranda de la Vlădeni, mama Agripinei, bunica Eugeniței ( Cazul Eugeniței Costea). 2) Cel mai complet personaj feminin sadovenian: nevastă, mamă, soacră, văduvă; fiică a șătrarului Mirăuță și a șătrăresei Ilinca de la Dragoteni, mama lui Simion, Cristea, Damian și Nicodim, l‐ a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de dvs. îmi amintesc de vacanțele ce le petreceam vara la Boaghea și Ciorăști (în vecinătatea Priponeștilor), dar și de cl. a II-a pe care am făcut-o la Boaghea cu d-na Negruț care, la fel ca și învățătoarea pe care ați avut-o (Maria Mândru din Ghidigeni), și-a promovat fiica în mod subiectiv”. Întâmplător am cunoscut bine familia învățătoarei Negruț (soțul ei fusese cu cinci ani înaintea mea la școala normală), știam că ei aveau o fată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
II-a pe care am făcut-o la Boaghea cu d-na Negruț care, la fel ca și învățătoarea pe care ați avut-o (Maria Mândru din Ghidigeni), și-a promovat fiica în mod subiectiv”. Întâmplător am cunoscut bine familia învățătoarei Negruț (soțul ei fusese cu cinci ani înaintea mea la școala normală), știam că ei aveau o fată nu tocmai blagoslovită cu posibilități intelectuale și cu toate acestea a trecut-o înaintea celei ce învăța mai bine. Asemenea lucruri mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
când e vorba de suavele lăcrămioare, bucuria e și mai mare, atât la donator, cât mai ales la primitoare. Simt o adevărată plăcere să dăruiesc flori, pentru că la mine aceasta e o boală veche, începând din anii copilăriei, când dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele lăcrămioare adunate din pădurea Ghidigeni, de care am mai amintit. Pentru 29 aprilie 2007 consemnez că citesc în continuare din Hușul în presa vremii, trimisă recent de dl. Oprea. Interesantă, migăloasă lucrare, un enorm volum de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
juncani a vândut el să-și facă feciorul învățător și om mare. Mare era, pertru că era masiv și grăsimea îi atârna ostentativ pe burtă. Mă gândeam că tata nu are atâția juncani și că eu nu o să ajung niciodată învățătoare și mă vedeam mereu o grațioasă ospătară, nici azi nu știu de ce. Poate pentru că auzisem de la tata că la Constanța, la unchiul meu stătea în gazdă o grațioasă ospătară cu numele Bianca, și mie mi se părea fantastic să te
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
e nu-mi vine să cred... Așa a fost. Era foarte frumoasă dar foarte slab pregătită și eu acopeream lacunele ei în fiecare seară, în sala de meditație, unde mergeam să îi explic multe lucruri pe tablă, ca o mică învățătoare și o făceam cu drag, fără să-i port ranchiună pentru durerea pe care mia provocat-o. După o lună de școală s-a schimbat profesorul de limba română cu o doamnă care mi-a rămas în suflet. După teza
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
care semănau cu cei din albumul copilăriei mele... Recunosc mirosul și jocurile... Parcă m-am întors în timp cu ceva ani. Niște femei cred că sunt asistenta satului și mă roagă să le văd copiii bolnavi... Spun că sunt noua învățătoare și femeile par să priveasca prea insistent la paltalonii mei albi, prea mulați... Apoi, dau cu înțeles din cap ca niște marionete trase de sfoară, arătându-și neîncrederea. Încerc în zadar să trag geaca peste... Îmi amintesc. E o geacă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ca un fluture decapitat... amprentă a iluziei deșarte și a unor împrejurări nefericite... Castelul meu are temelia de nisip, îl simt cum se prelinge pe lângă mine... Deci acesta e visul... Aceștia mi-s colegii... Întind hârtia și spun: -Sunt noua învățătoare... vorbele îmi ies gâjâit și îmi vine să plâng de ciudă... o ciudă pe mine... pe viață, pentru că m-a târât la capătul lumii. Strig Timpului, să îl grăbesc, să scap, să plec: -Toarce, Timpule!... Toarce! Bătrânul titan ia fusul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
zis niciodată nimic, pentru că în legea lui puțină, avea o decență lăudabilă. Erau, de altfel, oameni tare de treabă... Am stat cinci ani în sat... până ce gestionarii de la magazinul comunei au decis să mă ia la ei acasă. Avansam... Eram învățătoarea de la centru... Dar a urmat un șir întreg de neîmpliniri. Așa se mărită, uneori, o învățătoare de la țară. Bineînțeles, dacă vrea să se mărite. Scutur de praf toate amintirile astea, care acum mă fac să zâmbesc detașată, pentru că altele mult
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
tare de treabă... Am stat cinci ani în sat... până ce gestionarii de la magazinul comunei au decis să mă ia la ei acasă. Avansam... Eram învățătoarea de la centru... Dar a urmat un șir întreg de neîmpliniri. Așa se mărită, uneori, o învățătoare de la țară. Bineînțeles, dacă vrea să se mărite. Scutur de praf toate amintirile astea, care acum mă fac să zâmbesc detașată, pentru că altele mult mai reci mă apasă. Și cer timpului să toarcă... Cine ești tu, Domnișoară? Se revarsă cerul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ia foc... Ea gândea că poate omul are de gând să îi penalizeze că stau amândoi (ea și bărbatul) și nu au grijă de copii, ar fi vrut să spună cum i-a dus la școală, cum a vorbit cu învățătoarea, cu profesorii, dar ăsta nu-i dă răgaz... -Asta nu se pune...O să mai vorbim...Și semnează, acum cu negru în arial bond: sărutul :p. Săraca gospodină ce s-a mai năucit cu litera aceea : p. Hai, sărutul o fi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
întregii povești un aer indubitabil de autenticitate. Ideea de a fura oul s-a dezvoltat în mintea mea încetul cu încetul într-o atmosferă interioară plină de resentimente. Am ales momentul cu mare atenție. Claire și Margaret erau la școală. învățătoarea lui Margaret spusese că în toți cei treizeci și opt de ani de când era în învățământ nu întâlnise o fetiță așa de bine-crescută. Anna cea cu fundulețul mirositor dormea în pătuțul ei, iar mama era afară, la sfoara pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
experimentat tunzător de iarbă, abil jucător de pocher și un derviș al ping-pongului, pasionat de filme americane vechi, veteran al Războiului din Coreea, părinte al unei fiice în vârstă de treizeci și doi de ani cu improbabilul nume de Honey - învățătoare la o școală publică, locuind în Ohio. Stanley are șaizeci și șapte de ani, dar se ține bine pentru vârsta lui, cu un păr des și ochi albaștri și limpezi. Pe la un metru șaptezeci și cinci, îndesat, cu o strângere de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fiicei lui Stanley. E o femeie înaltă, pistruiată, cu brațe cărnoase și o strângere de mână care-ți zdrobește oasele. Dă pe-afară de siguranță, umor și bunăvoință. Poate puțin prea mult chiar, dar la ce te poți aștepta din partea unei învățătoare? Are o voce puternică și cam răgușită, dar îmi place că pare mereu gata să râdă, pare că nu se teme de mărimea personalității ei. Hotărăsc că e o fată competentă și activă, fără îndoială bună la pat. Nici drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
neputincios. Nu astă-seară. Nici astă-seară și, fără îndoială, nici altcândva. Tom nutrește probabil aceleași gânduri ca și mine, căci intervine grăbit, încercând să ducă discuția în altă direcție. Începe prin a-i pune lui Honey întrebări despre slujbă. De când e învățătoare, ce a împins-o să facă meseria asta, ce părere are despre sistemul din Brattleboro și tot așa. Întrebările sunt plate, sufocante prin banalitatea lor și, urmărindu-i chipul în timp ce vorbește cu Honey, îmi dau seama că nu-l interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vedem mâine. Își face apariția a doua zi, încărcată cu cinci homari, trei sticle de șampanie și două feluri de desert. Dotatul nostru bucătar ne pregătește un nou festin și, acum că Lucy se arată dispusă să participe la conversație, învățătoarea și eleva de clasa a patra vorbesc de-ale lor cea mai mare parte a mesei de seară, azvârlindu-și una alteia titlurile cărților preferate. Al junior și Al senior încă nu și-au făcut apariția cu mașina, dar anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ești bărbatul vieții mele. În momentul acela, am decis că își spuseseră destule și am lăsat-o pe Lucy să iasă din ascunzătoare. Ea a traversat în goană încăperea, repezindu-se la Honey. Aici erai, maimuțică mică, a spus fosta învățătoare învăluind-o pe fata noastră într-o îmbrățișare și săltând-o de la pământ; când, în fine, a lăsat-o iar jos, a întrebat: Ai auzit ce-am vorbit cu Tom? Lucy a aprobat din cap. — Și ce părere ai? — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o p... dă. S-a pus pe râs, i-a mai spus și colegei de bancă, Uite, fă, cu ce seamănă asta? Și dă-i amândouă râs, vorba ceea, ca Aurica când își vede păsărica. Da’ ce-aveți, dragă? sare învățătoarea la care nu mișca nimeni în oră. Colega n-are de lucru și se apucă să-i spună, Auziți, tovarășa, ce-a spus Zina... Draga mea (parcă o auzi pe tovarășa coborându-și misterios tonul), să vii la școală cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și nici nu aveau nevoie să știe ceva - ei veniseră la noi, nu ca să facă apostolat, ci avere. Uite, se zice că bucătăria moldovenească e variată, rafinată - și, după ce am putut-o compara cu altele, credem că așa e - dar Învățătoarele le-au Învățat pe rafinatele Basarabence să gătească și altceva decât ce știau ele... Noi am adus la sate, nu numai cunoștințe de agronomie, de igienă, chiar de arhitectură - În fine, noțiuni... - Încredințate de profesorii noștri, dar mai degrabă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
galbeni În iarba verde, Încât nici tălpile mele desculțe și, orice-ar zice: de copil, nu se pot strecura fără să-i strivească - de aceea Încep adunatul de pe margine; Doamna și cu mama de la rădăcină Încoace. Doamna este și ea Învățătoare. Și directoare-Înlocuitoare - ca mama. A fost colegă cu mama la Normala de la Chișinău. Domnul ei a fost coleg cu tata la Normală, la Orhei. Nici Doamna nu mai are domn, și pe-al ei l-au ridicat Rușii; tot astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
s-a mai Întors, și se duce să se intereseze. Uneori se Întoarce plângând; alteori aproape veselă, dar din următoarea călătorie iar plângând vine: nici o veste - sau proastă, vestea. Dar nu-i nimic: prin colegele ei de Normală și prin Învățătoare necolege de Normală, mama și-a făcut o rețea - așa-i zice ea; pe tot cuprinsul Basarabiei și al Bucovinei, Învățătoarele țin-legătura: cum află unde, de undeva, că s-a Întors un ridicat, Îl chestionează (ca pentru Monografie): unde-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
iar plângând vine: nici o veste - sau proastă, vestea. Dar nu-i nimic: prin colegele ei de Normală și prin Învățătoare necolege de Normală, mama și-a făcut o rețea - așa-i zice ea; pe tot cuprinsul Basarabiei și al Bucovinei, Învățătoarele țin-legătura: cum află unde, de undeva, că s-a Întors un ridicat, Îl chestionează (ca pentru Monografie): unde-a fost, cu cine, despre cine a auzit că a mai fost, unde crede că a fost dus - și Își dau telegrame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Îl chestionează (ca pentru Monografie): unde-a fost, cu cine, despre cine a auzit că a mai fost, unde crede că a fost dus - și Își dau telegrame. (Întrebare - În două puncte, primul: Cine și când a inventat telegrama-la-Români? Răspuns: Învățătoarele din Basarabia și din Bucovina de Nord, În vara-toamna anului 1941; a doua: Cine a inventat, și când, avizul telefonic / tot la-Români /? Răspuns:Învățătorii refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord - după 23 august 1944, când au Început a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din Basarabia și Bucovina de Nord - după 23 august 1944, când au Început a fi vânați În vederea „repatrierii În Siberia” și după 1951, când bănățenii / deci, și refugiații În Banat /, considerați titoiști, au fost deportați În Bărăgan...). Își dau telegrame Învățătoarele, țin-legătura - dacă află ceva interesant... dar cum pentru mama totul e interesant, o ține numai În drumuri: la Cahul și la Hotin, la Cetatea-Albă și la Soroca - se Întoarce acasă cât să Întrebe dacă n-a venit vreo (bună) telegramă-de-legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
trecând pe al tatei, de I și de director: În toamna lui ’41? Sau abia În următoarea, cea a lui ’42, când am intrat și eu la școală, Într-a-ntâia? A venit când a venit - ne-a venit o Învățătoare nouă, cu nume nou și ciudat: Sarmisegetuza (eu Îi spun: Tuza, numele Întreg nu voi reuși să-l rostesc decât mult mai târziu). Vine de depaaarte, departe, dintr-un oraș cu nume frumos și alb: Alba Iulia; dintr-o provincie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]