4,376 matches
-
și vizionarilor. Dacă ar fi să ne imaginăm un panteon al figurilor de marcă ale modernismului extrem, acesta ar include cu siguranță nume precum Henri Comte de Saint-Simon, Charles-Edouard Jeanneret (Le Corbusier), Walther Rathenau, Robert McNamara, Robert Moses, Jean Monnet, șahul Iranului, David Lilienthal, Vladimir I. Lenin, Leon Troțki și Julius Nyerere. Toți aceștia au avut viziunea unei restructurări raționale și profunde a tuturor aspectelor vieții sociale, acțiune menită Îmbunătățirii condiției umane. Ca și convingere, modernismul extrem nu a fost proprietatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
utopism extrem-modernist de dreapta, iar exemplul cel mai grăitor În acest sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului Iranului, ruralizarea din Vietnam și mărețele proiecte de dezvoltare ale colonialismului târziu (de pildă, proiectul Gezira din Sudan). Cu toate acestea, este de netăgăduit că o mare parte a acțiunilor de inginerie socială Întreprinse de stat În secolul al XX
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de-a doua formă cuprindea o serie Întreagă de activități populare, desfășurate În toate piețele din oraș. Copiii se jucau, adulții făceau cumpărături, se plimbau, se Întâlneau cu cunoscuți, luau masa sau beau o cafea cu prietenii, jucau cărți sau șah, savurau plăcerea socială de a vedea și de a fi văzuți. Important este că piața - confluență de străzi și spațiu Închis, clar delimitat - devine ceea ce Holston numește foarte bine „o cameră de oaspeți publică”. În această calitate, piața se distinge
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ne bazăm pe intuiția noastră (venită din experiență) și să acționăm instictiv. Descrierea pe care o face Albert Howard sistemului de gestionare a apelor În Japonia ne oferă un exemplu grăitor: „În Japonia, controlul eroziunii seamănă cu o partidă de șah. După ce examinează valea afectată de eroziune, inginerul silvic face prima mutare, construind unul sau mai multe baraje. Apoi așteaptă să vadă care e reacția Naturii. În funcție de ea, va face următoarea mișcare, care poate fi construirea altor baraje, extinderea celui anterior
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
65-68. Turcia, de pildă, a adoptat numele de familie permanente doar În anii 1920, În cadrul campaniei de modernizare condusă de Atatürk. Costumele, pălăriile (În locul fesurilor), numele de familie permanente și identitatea națiunii moderne făceau toate parte din același proiect. Reze șah, tatăl șahului răsturnat de la putere, le-a ordonat tuturor iranienilor să ia numele orașelor În care trăiesc drept patronime, pentru a le conferi o logică. Ali Akbar Rafsanjani Înseamnă, de fapt, Ali Akbar din Rafsanjan. Deși acest sistem are avantajul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de pildă, a adoptat numele de familie permanente doar În anii 1920, În cadrul campaniei de modernizare condusă de Atatürk. Costumele, pălăriile (În locul fesurilor), numele de familie permanente și identitatea națiunii moderne făceau toate parte din același proiect. Reze șah, tatăl șahului răsturnat de la putere, le-a ordonat tuturor iranienilor să ia numele orașelor În care trăiesc drept patronime, pentru a le conferi o logică. Ali Akbar Rafsanjani Înseamnă, de fapt, Ali Akbar din Rafsanjan. Deși acest sistem are avantajul că desemnează
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
fiindcă cupola aurită, de 80 de metri, era pe toate hărțile maritime un reper de navigație. Dar parcul din jur a rămas cu numele de Soborca, adică Parcul bisericii. Acolo era locul de întâlnire al fanilor de fotbal, se juca șah și table etc. I-am spus redactorului sovietic că aici a fost o catedrală, care avea cupola aurită, și nu i-a venit să creadă că o asemenea construcție poate să dispară fără urmă. Am avut un avantaj față de însoțitorii
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
afla la o jumătate de zi de Camenița. La 18 februarie 1476, se știa la Ragusa că sultanul va porni spre Dunăre cu intenția de a cucerii cele două cetăți din sudul Moldovei. Cronicarul Kemal-Pașa-Zade scria că la 19 martie „șahul a pornit din înaltul său cuib de reședință”. Angiolello precizează: la sfârșitul lunii martie sultanul părăsește Constantinopolul, îndreptându-se spre Adrianopol, unde urma să se concentreze oastea otomană. De la Adrianopol, sultanul pornește spre Dunăre și, la 19 mai, el se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat. Zidurile și porțile cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici, inima pârcălabului s-a strâns de groază și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici, inima pârcălabului s-a strâns de groază și de frică. Acesta a hotărât s-o predea în grabă, fără condiții «la 15 iulie 1484» într-o zi de miercuri. Astfel, șahul cel puternic a isprăvit cucerirea cetății făcând slujba de vineri în biserica acesteia. „Chilia era lacătul acelui ținut și a fost cucerit cu sabia. Astfel, lacătul s-a descuiat”, avea să scrie Tursun-Bei. „Când a pornit la cucerirea Cetății Albe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unei confuzii generale, până la pierderea totală, aproape, a oricărei identități, și-a brumei de respect pe care o datora bătrânilor ei eroi și înțelepți din veac. Anulați, desființați și aceștia, cu o singură mișcare a mâinii "drepte", de pe tabla de șah a istoriei. Analistul din prezent are în vedere, mai întâi, un conflict cultural, transformat într-o criză acută, în care argumentele singurului model și învățător, oricând plauzibile, azi nu mai contează. Fiind vorba, firește, de Eminescu, până ieri "omul deplin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii sau să dactilografiezi, să efectuezi activități ce implică mâinile, așa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de șah, dame etc.; să construiești machete. d. Un loc în care poți să faci sport, să joci jocuri cu mingea, ori jocuri de acțiune, care implică mișcarea trupului , sau să joci în piese ori spectacole; să efectuezi proiecte în care să
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
Ion Roșioru, Arleen Ionescu, Mariana Gheorghe, Loredana Netedu ș.a.; studii de istorie semnate de Constantin Dobrescu, Gavriil Preda, Paul D. Popescu; memorialistică de Miron Oprea (despre Dan Barbilian - Ion Barbu); traduceri de Vasile Moga, Bogdan Stoicescu. Revista acordă rubrici speciale șahului, jazului, interviurilor cu personalități românești și străine din diverse domenii. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
de cal... care n-o puteai s-o mănânci. De foame am dus-o rău... Aicea era problema groaznică. În rest, mergeai și lucrai din greu... Aveam și o curte unde duminica puteam să stăm, să mai jucam câte un șah... Aveau și ceva cărți, puteai să citești... Știu că am citit câte ceva... Pe Oblomov l-am citit... Oblomovismul este un aspect psihic al omului, de-a nu face nimica... Era vorba despre un conte din ăsta rus, care nu lucra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am spus: „Mă, ce-ai făcut de m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te salvez. Am luat medicamente.” „Ai furat!?” „Păi”, zice, „ce vrei să fac? A trebuit să te salvez, că n-aveam adversar la șah”. Avea și umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați căzut În apă nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te salvez. Am luat medicamente.” „Ai furat!?” „Păi”, zice, „ce vrei să fac? A trebuit să te salvez, că n-aveam adversar la șah”. Avea și umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați căzut În apă nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o haină subțire, zeghea, plus așa-zisul palton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că după mine mai vin Încă șase, tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine mai vin Încă șase, tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot cu frica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot cu frica În sân... cum ți-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În stânga, unul În dreapta... și se uita la ei cum joacă table, da’ nu Își dădeau seama că ce fac... Și În dimineața aia o fost percheziție, da’ n-o găsit nimic. Și după percheziție ăștia s-o apucat să joace șah, să joace table. Acuma, gardienii care o fost n-o putut să facă proces-verbal, că ce le-ar fi zis? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic și ați găsit după-amiază?” Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ar fi zis? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic și ați găsit după-amiază?” Tot ei erau vinovați... Și dacă i-o găsit nu le-o făcut raport, doar le-o luat șahurile, tablele și sticlele scrise... că s-o găsit cioburi de sticlă. Știți cum se scria pe sticlă? Se face sticla cu săpun și un tifon Îl pui dublu și pui praf... și când l-ai scuturat rămâne pe săpun, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: „Cine le-a făcut, mă?” „Eu.” „Du
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: „Cine le-a făcut, mă?” „Eu.” „Du-te-n pizda mă-tii, că nu poți tu să faci așa ceva.” „Fac, domnule!” „Ia, vino Încoace la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și i-a făcut șefului de tură, care era acolo, piese cu săpun. Și Îi zice ăsta: „Bă, dacă mai spui la cineva că mi-ai făcut mie, te Împușc!”. Pe urmă vine alt caraliu să-i facă piese de șah din pâine: „Bă, fă și mie, dar du-te dracu’ să nu spui la nimeni!”. Până la urmă vine și comandantul Închisorii... deci toată lumea aflase. Ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pe urmă vine alt caraliu să-i facă piese de șah din pâine: „Bă, fă și mie, dar du-te dracu’ să nu spui la nimeni!”. Până la urmă vine și comandantul Închisorii... deci toată lumea aflase. Ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu câte un castron de varză pe sub zeghe... Da’ când venea ăsta, se simțea mirosul de varză... și vedeai o sută de capete cum se ridicau. Și eu intram cu varza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]