44,660 matches
-
manifestă acum cu crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini care a luat locul bipolarismului Războiului Rece. Teoretic cel puțin, cîtă vreme economia germană este prosperă, PND nu are șanse să depășească marginalitatea actuală (să nu uităm însă situația din cele cinci state apărute din cenușa RDG, unde șomajul este mult mai puternic decît în Vest). Oricum, deși nu sînt motive de panică, remarcăm faptul că în ultimii trei ani
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
revoluționare, anti-liberale și antidemocratice ale secolului douăzeci. Iar atunci cînd PUNR și PNR își numesc un candidat care nu își camuflează nicicum simpatiile naționaliste (ca să nu spun direct de extrema dreaptă) lucrurile se complică. Nu cred că fascismul tradițional are șanse de resuscitare în Europa. Dar un discurs al intoleranței, opus ideologiei Luminilor și înainte de toate principiilor legate de universalitatea drepturilor omului și cetățeanului, poate deveni popular atunci cînd clasa politică, deci establishment-ul, se complace în tranzacții lipsite de moralitate
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
capcana conceptului, Ioan Moldovan își alcătuiește discursul din frînturile unui real malaxat de rutină, însă care-și recîștigă prospețimea tocmai datorită pierderii coerenței sale realiste, a fiabilității sale. Încetînd a fi utilitar, se deschide de la sine poeziei. Gratuitatea îi acordă șansa senzaționalului. E un epos static al "micilor invenții" ce se înregistrează spontan prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat pînă la putința recompoziției sale întru mister, aidoma unei "tristeți nucleare": "Am ieșit din camera încălzită/ prin pereții ei șoareci decalcifiați de
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
ei de investigație. Știind foarte bine cît de sălbatic este acest teritoriu, cîte capcane, gata să se declanșeze, pîndesc la fiecare pas și cît de mari sînt riscurile rătăcirii pentru turistul inocent, domnia sa și-a construit, poate, singura strategie cu șanse de izbîndă, anume atacul simultan pe mai multe fronturi, dar fără ca obiectul investigației să fie vreo clipă scăpat din vedere. Deși, în subtitlul cărții, există precizarea că avem de-a face cu un ,,studiu despre textele lui teoretice", în substanța
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
se decupează, din cartea D-nei Hasan, ca o realitate vie și deloc înspăimîntătoare. Acest artist paradigmatic pentru spiritul și aspirațiile veacului nostru apare aici monumetal fără patetism, adînc fără a stîrni angoase și exemplar fără să compromită, precum devastatoarele incendii, șansele celorlați: ale celor mai mult sau mai puțin apropiați în spațiu și în timp.
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
in fasc. 4 pe 1953, găsim eseul lui Cioran Le style comme aventure, reluat ulterior, în 1956, în volumul La tentation d'exister. Prima apariție, din revista, are un text substanțial diferit de cel definitiv, din volum, si ne oferă șansa - rară după cîte știu - de a putea confrunta două versiuni succesive ale aceluiași text al unui autor care nu numai că teoretizează adesea pe marginea stilului, dar își și păstrează cu oarecare gelozie "secretele" devenirii acestuia. Comparația este instructiva, atît
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
de la Walter Verlag). Rămâne de urmărit și aici dacă orgoliul profesional există în doze suficiente pentru a trece peste dificultățile legate de drepturile de autor, traducere și vânzare. Lansată anul trecut, ediția Freud de la Editura Trei pare a avea mari șanse de finalizare. Și aceasta pentru că într-un interval relativ scurt și bine ritmat au apărut deja primele trei volume, iar al patrulea se află în pregătire. Pasionații de psihanaliză cunosc de altfel că această editură s-a axat programatic și
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
din gesturi - tăcerea sau exprimarea - poate fi considerat un omagiu mai cald, mai sincer. Sigur însă, și cei care au tăcut și cei care au vorbit s-au lovit de acel prag dramatic în care simți cît de mică e șansa cuvîntului de a învia un om sau de a-l ține viu.[...] Radu e prezent, desigur, în această tăcere (în aceste tăceri), dar el nu poate, totuși, trăi decît prin ceea ce se vorbește despre el. Ca toate absențele, și a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
acum, scriitorii români pot fi văzuți, din cauza felului comercial în care este tratată literatura de către mass-media, mai degrabă în această zgomotoasă ipostază publicistică și publicitară decît în aceea cu adevărat profesională." Și, ar adăuga Cronicarul, în măsura în care, după moarte, scriitorul are șansa de a fi adunat în viață și niscai merite politice pentru un partid aflat la putere. u În săptămînalul ROMÂNIA MARE criticul Mihai Ungheanu publică un studiu în serial despre Eugen Barbu. De fapt o apologie lipsită de măsură în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
știe că orice asociere cu diaconeștii, galbenii și țepelii va face din el un perdant fără glorie. Dacă în următoarele săptămâni va găsi și un mesaj credibil pentru români, dar și o echipă de susținători nouă, alcătuită din oameni nepătați, șansele sale de victorie vor crește substanțial. Despărțirea netă de țărăniști ar putea fi marcată și de anunțarea, eventuală, a persoanei pe care ar vedea-o premier, pentru că tot se poartă această inocentă diversiune electopală! Șansele lui Mugur Isărescu vor crește
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
nouă, alcătuită din oameni nepătați, șansele sale de victorie vor crește substanțial. Despărțirea netă de țărăniști ar putea fi marcată și de anunțarea, eventuală, a persoanei pe care ar vedea-o premier, pentru că tot se poartă această inocentă diversiune electopală! Șansele lui Mugur Isărescu vor crește și pentru că Iliescu a atins (ba chiar a depășit!) apogeul popularității sale, iar Stolojan e departe de-a fi un alergător de cursă lungă: după două-trei țâșniri, ca la suta de metri, el pare a
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
felul celor culese de Tudor Pamfile. Demonstrației nu i se poate reproșa decît foarte îngusta bază "documentară". Se pot găsi oricînd texte sau expresii potrivnice. Dar e drept, pe de altă parte, că demersuri de acest tip nu au nici o șansă dacă autorul ar dori să epuizeze bibliografia. Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o privire atentă. Și chiar dacă nu se vor
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
probleme care m-au preocupat în continuare foarte mult, teoretic și practic, pentru că nu peste multă vreme am avut de tradus Doamna de Sévigné. După aceea am avut texte foarte variate. Legat de ceea ce facem aici, eu nu am avut șansa ca un traducător să-mi comunice experiența lui, măcar o părticică din ea, eu m-am luptat singură cu toată această problematică a traducerii. E adevărat că pe "confruntările" pe care le făceam, eu întîlneam o cazuistică enormă, toate tipurile
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
să spunem, că mi-am făcut ucenicia în acest fel. Cred că dacă cineva m-ar fi îndrumat, eu aș fi ajuns mai repede la un fel de mic manual, mic îndrumar al meu. Tinerii studenți prezenți aici au o șansă pentru că noi cei cîțiva care am tradus îi îndrumăm: e o mare șansă pentru ei să-și facă astfel ucenicia. Dacă notele biobibliografice nu mint, activitatea dvs. de traducător are un avans de cîțiva ani față de cea de poet și
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
cineva m-ar fi îndrumat, eu aș fi ajuns mai repede la un fel de mic manual, mic îndrumar al meu. Tinerii studenți prezenți aici au o șansă pentru că noi cei cîțiva care am tradus îi îndrumăm: e o mare șansă pentru ei să-și facă astfel ucenicia. Dacă notele biobibliografice nu mint, activitatea dvs. de traducător are un avans de cîțiva ani față de cea de poet și eseist. Ce relație s-a stabilit între aceste trei mari lucrări pe care
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
un autor intraductibil. Sadoveanu e un alt caz. Iau acum cazurile din română în franceză. Gîndiți-vă cum ar putea fi tradus Sorescu cu La Lilieci, sau Cărtărescu cu Levantul. Sînt texte intraductibile. Eu spun așa că sînt autori care au avut șansa să aibă o limbă, în mod spontan, translucidă cum e Dan Laurențiu; Dan Laurențiu e un autor traductibil, el poate să treacă în altă limbă cu toate valorile lui, inclusiv cu muzicalitatea lui. Acum mă întorc la autorii francezi. Cum
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
spus și din ce în ce mai mult îmi spun că trebuie să-i ajutăm pe tineri să-și găsească drumul. Aceste ateliere care s-au constituit acum șase ani deja, funcționînd sistematic an de an, chiar de patru ori pe an, acum au șansa să se stabilizeze la Suceava și să devină o tradiție întîlnirea estivală de la Suceava, aceste ateliere, spuneam pot să realizeze ceea ce părea într-un fel imposibil, și eu văd chiar cu ochii mei că realizează, anume, formarea unor tineri traducători
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
dorințelor pentru lucrurile considerate inaccesibile. Nu există certitudine în timp. Cunoașterea devine uitare, imediat pentru că altfel s-ar opri din drum și ar înceta să funcționeze. Ipostaza "atemporalului" este cea a amintirii, un fel de vis paralel care meditează la șansa de a fi altfel a unei lumi, care există cu îndărătnicie în modul cel mai absurd cu putință. Deci meditația rațională despre posibil și imposibil, logica care acceptă și respinge se referă doar la partea din lume stăpînită de eu
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
accepte să candideze la președinția României. Florin Călinescu ar fi preferat să rămînă la Pro Tv din motive financiare. Știrea apare în NAȚIONAL. Poate că așa vor fi stat lucrurile. Dar de la Florin Călinescu, persoană care ar fi avut oarece șanse să aducă voturi Alianței nou apărute, la Marian Munteanu care nu poate aduce decît regrete, distanța e ca de la Pro Tv la Tele 7 abc. Și dacă tot am adus vorba de Tele 7, Adrian Păunescu se laudă că nu primește onorariu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
pentru că ei prezintă avantajul unei educații școlare nu doar compatibile cu aceea din Occident, ci și mult superioară "invadatorilor" din Asia sau Africa. Și iată cum din potențială piață de desfacere - așa cum se visa și la noi prin 1990 - avem șansa de a deveni, în cel mai bun caz, sursa forței de muncă de care Occidentul începe să aibă tot mai multă nevoie. Personal, nu văd nimic rău în asta. Dacă americanul din New Jersey ia avionul și se mută la
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
oameni cu calificare superioară de care aveau nevoie în acel an, au reușit să atragă doar o sută și treizeci de mii! Dacă luăm în considerare politica de ultimă oră a mai tuturor țărilor dezvoltate față de imigrare, vom înțelege că șansele României de a fi scoasă de pe lista neagră a vizelor cresc simțitor. Acordarea (sau păstrarea) acestui statut pentru țări precum Cehia, Polonia și Ungaria n-au provocat - așa cum se temeau occidentalii în 1990 - o emigrare masivă. Din contră. O politică
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
Și n-a dispărut fiindcă nu ia nimeni la puricat toate aceste partide din care nu mai există decît sediul și părinții lor fondatori. Cînd dl Ciorbea a înființat ANCD-ul său era greu de crezut că partidul său avea șanse de a intra în Parlament la aceste alegeri. Dar nici dl. Ciorbea nu părea să-și facă mari iluzii în această privință. Dacă mi-aduc bine aminte, fostul primar și premier vorbea de construirea unui partid de viitor, adevărat Creștin-Democrat
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
unei istorii nedrepte și absurde. Soluția? Scrisul! Forma de indignare și revoltă interioară și exterioară; terapie, realizare spirituală (împotriva mediocrității în care eram împins) și perspectiva unui protest public. Am reușit să transform o neșansă (malefică și destructoare) într-o șansă și să metamorfozez viața într-un destin. Concluzia: sîntem determinați spațial și temporal, dar depinde noi ce facem pentru a ne dobîndi libertatea de ființe gînditoare și problematice în căutarea unei semnificații și al unui sens existențial. Aveți sentimentul că
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
afla într-o necontenită campanie de creștere a natalității! Legile din vremea lui Ceaușescu, care ne obligau să ne înmulțim ca iepurii, și-au găsit astăzi echivalentul perfect în reclama deșucheată ce-ți invadează intimitatea. Mai nuanțată (pentru că dă o șansă și... metodelor alternative!) pare a fi emisiunea unei tinere oacheșe, etern pofticioasă, Nadine, care vorbește de binefacerile "penisului vibrator" și ale tehnicilor sexuale ce fac de râs nu doar "Kama-Sutra", ci și tratatele științifice despre deviațiile comportamentului sexual. Noroc cu
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
Oare nu cumva și "majoritar"? Tare mi-e teamă că da! Și atunci, unde suferă democrația? Că doar asta înseamnă cuvântul-fetiș al filozofului spăimos: puterea celor (mai) mulți! Tâmpenia aserțiunilor de acest tip e atât de răspândită, încât are toate șansele să devină, la o populație mai atentă la vibratorul Nadinei decât la propria bunăstare, o adevărată obsesie... sexuală! Argumentul d-lui Lăcătușu e la fel de relevant ca și acelea că în județul Vaslui moldovenii dictează în politica locală ori că în
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]