3,279 matches
-
stîncăriile în urmă, Tîrgu Jiu 15-20 km sud, siloz și furnalul de la fabrica de ciment Bîrsești, cu platforma textuală verificată nemțește, calculam din trenul blindat și loveam din mers sondele Prahovei pînă ne-au aruncat în aer linia! stația Parîngu șes cu trecere în perdelele ploii, patru ore pînă la București, să ne oprim să bem o sticlă de vin pînă ne întoarcem la unitate, moșul acela infect! din cauza aceasta am plecat din compartiment, te conduce militarul în termen, îmbrăcat civil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înfloriți în inimi portocalii se reped din porumb, cînd e vorba să ne mai încrucișăm privirile pălăria, dintr-un bobîrnac, sare pe sprînceană, halta Dănila, în lumina zilei crești moartea, albastrul cerului dus pe nuanță ochi de mort, Milișăuți în șes, dar tipul răsfirat, urmează pe comunicațiile importante, pajiști între ele, barieră la șosea, masa cu trei verze în treflă, comerț la domiciliu, Țibeni cartofii nu putrezesc de la ploaie, ci de la boala lor, timpul nu e frumos căci și ploaia e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu var! scoteți-i din fierberea amestecurilor terestre, rohmani, inundațiile nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
știm noi de babe! arcuim spinarea, curtea de vilă prea multe betoane, trei țînci să vină repede spre tren, ceasul în fetișcane și copile, alte cinci la 13-14 ani, nu e loc de murdărie, iarba fragedă nivelul de jos în șesul Vicovu de Jos, stație și prundurile Sucevei, km 25+2 de la Dornești, adorația unei lumi vine infinitezimalul! tricolor puntea pe cabluri în stîlpii de fier vopsiți, sat către nord în care ne trezeam cu fiara sovietică dimineața, că ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum ne condamnă la marginalizare Valea Uzului, ne-am străduit în ce spectacol ne-a lăsat mai mult inima, puterea luminii în cruce pe valea de case, Comănești puhav imobiliar cu zăpada așternută. Ora 10,06, în acceleratul Galați Timișoara, șes scurt și brazii brumați, microhidrocentrală la Caralița, în munte omul ține muchiile, îi duce părțile line, microcentrală, cîinele pînă la gard sare prin zăpadă, tablier cu tunelul, căci distrugerea naturii putea fi și oprită, dar absolut interzis a rămas omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fără nume pîlcurile de mesteceni Păltiniș, plini de soare umerii zăpezii, biserica ortodoxă viaduct, l-am scăpat în munte tunel, patru studenți nivel de problematizare mediu, am întristat un copil, a plecat, călătorie în puncte de imaginație pentru iarnă, Livezi-Ciuc-Somn. Șesul Ciucului în alb curat, reluăm la nivel studențesc, m-a sunat Corina, a încercat să mă sune, n-aveam semnal! imagini pe sentimentul geologic, nu are intrare, racord la CF 400, are să meargă pînă la Miercurea apoi se întoarce cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curg sloiuri, expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc, puterile înmulțite ale zăpezii, Deda de ce se schimbă cerul cînd relieful se schimbă? zăpada proaspătă, stare medie a omului în pornirile lui, fuma pasionat, mărfar lent, vagoane cu domiciliul Borzești, altele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zăpezile topite din greu, Țara Mutată pe Alb culmi cu vîrful Bătrîna pentru Munții Gurghiului, vîsle în văioage bat dealuri și munți, aval de Deda aer încețoșat cu două biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Rapid modurile Cîmpiei București, Craiova București la depou, prezentați, vă rog, biletele pentru control, am supracontrol! prinde viteză, mîna ce-au strivit-o munții / Și, adunată, du-mi-o în dreptul frunții! "CFR RILU reparații și întreținere locomotive și utilaje", la șes munți intervențiile, scuze, n-am vrut să te sperii, cățel! vorbirea o facem tot paraverbal, linia spre Pitești soare la apus, sîntem pregătiți de toate, de cele previzibile nu! Buftea din soare cupola bisericii, problemele ireale, mai rău, iluzorii realitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pîrlea, la patru nimic, se pensionează, joia are probleme, că e zi de audiență, joia pune oamenii la rînd, e un pic dă treabă! biserică, șî casa de la vale, aia mare, el stă în sus, partea din sus pe deal, șesul treptat se distanțează în pustiu, în capăt retorica geologie, antiteza celor omenești cele originare, să nu fie otrăvit, Doamne ferește! acum, ies la șase, la șapte jumătate e trenul, Dumbrăvioara, ce să faci de la șase? hai să schimbăm la șapte! eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști cărăbuși, cărăbuși de mai! fata asta e soare, păi nu-i neagră ca voi, mă! stația Grădinița rărim lucrurile și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
CFR Augustin Vințu de Jos SC "Kronospor" Sebeș lemn foc esență tare", negura cer de depresiune crapă de lumină la marginile de culmi, șoimul aterizînd liniștit cît să deschidă și aripile, iarbă uscată brumată, pe burta munților varul zăpezii, Joseni șesul maxim, Suseni, Ciumani, șoimul ales cu ghearele pe jumătatea schelei de profiluri metalice, șoim de zbor însoțitor km 150+4 Gheorghieni, Ișten, la revedere! un fel de urare "Domnul cu tine!", alt răspuns era mai potrivit, zîmbesc la capătul drumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia lățimea șesului potolită în caroiaj de diguri, trenul buza malului pe casele Sînsimion, platitudinea artă prezența în lunecușul Sîntimbru Ciuc/Csíkszentimre, satul de dinainte are și biserică ortodoxă, încheagă național confesional. Ora 15,26, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în gara Miercurea Ciuc, ies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la telefon, spre Moldova crăpătura de senin cerul mediteranean albastru de Voroneț, Siculeni personalul Miercurea Ciuc Tîrgu Mureș ne-a ajuns și trece înainte, femeia-impiegat confirmă steagul galben, nivelul genunchiului, poziția de drepți, culmi prea teșite și prea simetrice, pe tăietura șesului peisajul este răsturnat, are dreptate Voiculescu, cerul pescarilor pe fundul apelor! Pescarul Amin vulpile în cîmp, tu care ți-ai lățit silueta în basorelief, cerurile laterale pe Miercurea, PO Nădejde Sat / Merge mintea la băiaaat! manea Merge mintea la băiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în care era imposibil să găsești o muncă pașnică cum era cu siguranță cazul în intervalul 1941-44 -, un bărbat cu o pușcă în mînă putea încă spera să facă singur rost de mîncare cerîndu-le o parte din recoltă țăranilor de la șes. Dacă avea noroc, el putea chiar să pună mîna pe o mică pradă în plus pe care să o aducă acasă. Întrucît asemenea acte erau totodată patriotice și eroice, calea aceasta de scăpare din leneveala inutilă a satelor de munte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de 115 km/h. Copiii s-au ridicat în picioare și urmăresc finalul cursei spre oaza mult dorită. Taza 20 km, anunțăm toți într-un glas. Ar cam trebui să intrăm în zona industrială, mă gîndeam, puțin intrigat de imensul șes fără suflare de om. Taza 10 km, răsuflăm sacadat, plini de emoții. Vrem și înghețată și banane și... smochine, fac deja comanda copiii. Cumpără tata, tot ce vreți, tot ce doriți. Eu aș zice să dormim aici, intervine soția. Ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot uită la soare și văd că ambii manifestă o oarecare părere de rău. Se mai putea merge. Veniți des pe aici? Sînteți un om de munte? mă întreabă ei. O, nu. Am venit aseară tîrziu. Eu sînt de la un șes mai neted ca Olanda. Giganții blonzi rămîn puțin cu gura căscată. Atunci... grindina... de unde știți? A, am trăit o aventură aproape de cabana Babele, în Bucegi. Eram cu soția și copiii. Aveau șapte și respectiv opt ani... Olandezii și francezii ascultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Neofit egumenul de la sfânta mănăstire Sfânta Vineri și de la Balica ce să numește Galata de Gios ș-au făcut jalobă...pentru locul... Balicăi... zicând igumenu precum le-au împresurat locul Ioanichie de Cetățuie,...c-au intrat în locul mănăstirii Balicăi pre șes de au luat în tărie lui de a zece.” Zeciuiala au luat-o de la grădinarii din jurul lacului Frumoasei. Si zice vodă în hotărârea de judecată de la 12 iulie 1713 (7221): „Iar niște petre ce s-au aflat pre șes, între
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pre șes de au luat în tărie lui de a zece.” Zeciuiala au luat-o de la grădinarii din jurul lacului Frumoasei. Si zice vodă în hotărârea de judecată de la 12 iulie 1713 (7221): „Iar niște petre ce s-au aflat pre șes, între Balica și între Cetățuie, s-au aflat cu vicleșug puse fără poronca gospod.” - Din această judecată se mai vede și nestatornicia celor de la mănăstirea Sfânta Vineri, care era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa.Stiu la ce te gândești, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iar acum sunt de partea lor și împotriva călugărilor de la Cetățuia. Felul de a se purta al cuvioșiilor lor este mai mult decât lumesc. - Iți dau deptate, mai ales că vodă spune că „niște petre ce s-au aflat pe șes,...s-au aflat cu vicleșug puse...” - Vorba ceea: „Să faci ce spune popa, nu ce face el.” Dar iar mă întorc și zic. Cuvioșia sa egumenul Ioanichie, când a pus să se mute pietrele de hotar „cu vicleșug”, nu s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mitropolit al Moldo-Vlahiei Domn Domnu Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672.” Dă-mi voie să-ți mai spun că la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, pornit împotriva polonilor, își stabilise tabăra pe șesul Tuțorei. La invitația lui Duca Vodă, a urcat dealul si a vizitat mănăstirea. La sfârșitul vizitei, a prevăzut grabnica ruinare a Cetățuii... - Cetățuia nu s-a ruinat, ba a rămas în picioare până astăzi, fiind cel mai complet ansamblu monastic
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mulți orășeni...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe, să fie de danie sfinti mănăstiri (Cetățuii).” La 31 martie 1680 (7188), voievodul Gheorghe Duca dăruiește „un loc de moarâ ce iaste în șes, lângă grădina cea domnească a răpausaatului Vasilie (Lupu) vodă, în pârâul Bârnovei.” O danie de vii face și Mihalache, fiul călugărului Neofit, care spune: „Avândure eu pe Vale Cetățui dooă bucăți de vii...așa am socotit, neputându-le eu ține
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rus Sfânta Ana (1834), Ordinul Sfântul Vladimir (1829 și 1851), Ordinul grec Saint-Sauveur (1842), Ordinul polonez Sfântul Stanislas (1854) ș.a. Reamintim vechea așezare a localității Pungești - târg, de la începutul secolului XX e așezată în partea de est a comunei pe șesul Văii Racova. Prin marginea lui trece pârâul Racova. Avea 250 familii sau 1153 suflete, suprafața era de 1796 ha., din care 569 ha. pădure. Era reședința comunei, a judecătoriei de ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
numită « răzeși ».Pământul lor păstra caracteristicele unei moșii medievale, începând de la pârâul ce curge prin mijlocul satului (unde a fost o moară de apă), iar mai aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
făcea. Era adeptul lucrului bine făcut. Respectuos, ținea la demnitatea sa. Știa că funcția de director impunea sacrificii. Acum era necesară construirea unui local de școală propriu. Înscrisul din 2.11.1958 atestă începutul construirii localului de școală la Racova Șes. Lucrările pentru turnarea fundației urmând să înceapă pe 5 noiembrie 1958, după cum precizează actul încheiat între Comitetul de părinți reprezentat de Cojocaru Alexandru, Nistor Constantin, Doroftei Gh., Furdu Neculae, directorul școlii I. C. Marcu și Bardașu Gheorghe, meșter. Odată lucrul început
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]