KorAP: Find »[drukola/base=șoca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...127 >

3,157 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302

la Collège de France. Dacă aș fi fost În locul lui, eu, unul, nu m-aș fi lăsat. Reușise să dea bătăi de cap autorităților de care depindea, Vaticanului și tuturor acelor cardinali pe care, Într-o compunere care ar fi șocat pe toată lumea, mi-ar fi plăcut să-i descriu făcînd „broscuțe“ pe apa Tibrului cu pălăriile lor mari și roșii. Citindu-l pe Teilhard de Chardin și declarațiile lui de dragoste făcute Materiei, puterii spirituale a Materiei, sfintei Materii, Materiei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
cecuri și cartea de credit. I-am Întrebat dacă voiau cumva să mă castreze. Aveam de-a face cu niște oameni fermecători. Erau patru. Patronul lor mi-a propus un plan de rambursare eșalonat pe doi-trei ani. Am fost sincer șocat: — Am eu mutra cuiva care va veni să vă vadă la fiecare Întîi ale lunii cu micul lui aport În numerar? Vă voi rambursa o singură dată, și Încă mai repede decît credeți. — Dar noi vă păsuim de mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
adresate părinților mei. Mă emoționau mai puțin decît cele ale fratelui ei, dar erau inedite și scrise de mînă. Corespondența tatei a fost mereu una din lecturile mele favorite, mai ales scrisorile pe care le primise Înainte de nașterea mea. Eram șocat de platitudinea și suficiența scrisorilor de mulțumire pe care i le trimiteau scriitorii cărora le consacrase cîte un articol, cu toții convinși că era lucrul cel mai firesc să fie așa, cînd de fapt ar fi trebuit să-l asigure pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
oaza aceea de pace de la Începutul anilor șaizeci! Încrezîndu-mă În titlu, cumpărasem pentru Tina Lettera amorosa, o mică plachetă de René Char pe care pînă la urmă nu Îndrăznisem să i-o trimit. Mi-era prea teamă că va fi șocată de trei cuvinte care săreau În ochi În mijlocul unei pagini: „Fascinanta ta lenjerie“. Așa cum mamei i se păruse deplasată prezența unui nud de Modigliani În camera unui tînăr, și eu am socotit deplasat să pun o asemenea frază sub ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
o poveste pe care a stricat-o ostilitatea părinților mei, un cuplu pe care - să nu uităm - mă temeam că-l voi Încornora... Cum de au ghicit ei că o carte din care nu citiseră nici măcar un rînd Îi va șoca? Ceea ce mama citise poate pe furiș În septembrie ‘68 - paginile pe care le scrisesem la Cannes - nu avea nimic alarmant și de altfel n-au rămas nici zece rînduri În versiunea tipărită. Patru ani mai tîrziu, scrisesem mai mult de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
romancier. Un romancier pe care Raymond Queneau Îl Întrebase: „Ești sigur că nu e cam mult sex În cartea dumitale?“. Era ca și cum cineva i-ar fi spus tatei: „Nu cumva vorbiți cam mult despre Dumnezeu?“. Știam că tata va fi șocat de cartea mea și mă calmam spunîndu-mi că ar fi greu să fie mai șocat de cartea mea decît eram eu de ale lui. Am fost tare naiv. Chiar după mixajul filmului despre iubirea violonistei cu dirijorul, m-am dus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
mult sex În cartea dumitale?“. Era ca și cum cineva i-ar fi spus tatei: „Nu cumva vorbiți cam mult despre Dumnezeu?“. Știam că tata va fi șocat de cartea mea și mă calmam spunîndu-mi că ar fi greu să fie mai șocat de cartea mea decît eram eu de ale lui. Am fost tare naiv. Chiar după mixajul filmului despre iubirea violonistei cu dirijorul, m-am dus să torn la Bruxelles primele secvențe ale următorului meu film, Începe sfîrșitul lumii. Nu prevăzusem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
trei“. Douăzeci de pagini mai Încolo, naratorul aduce o tîrfă Într-un mare hotel londonez: În timp ce eu cer cheia, ea Își mîngîie coapsele, privindu-l țintă În ochi pe portarul de noapte. Îi spune, cu o voce ascuțită care mă șochează În acel decor: — CÎnd vom suna În curînd pentru a comanda băuturi, fă În așa fel Încît să-ți țină cineva locul și adu chiar tu platoul. Domnul și cu mine vom fi amîndoi goi pușcă și ni te vei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Vreme de mai bine de patru ani l-am migălit, am reflectat asupra lui, mi-am cîntărit cuvintele, am compus această carte, n-o să renunț acum la tîrfele astea care nu fac rău nimănui! De ce aș face-o? Ca să nu șochez un critic literar căruia i se părea sordid și nesănătos nu mai știu ce Într-un inocent roman al lui Joyce Cary?“. Un tip oarecare a ieșit de sub tipar, așa cum fusese prevăzut, În septembrie. Mi-am stabilit serviciul de presă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
meu a primit cartea de cîteva săptămîni și nici pînă acum nu mi-a răspuns. Mi-e teamă și că a citit-o, și că Încă n-a citit-o. CÎnd i-am trimis-o, știam bine că va fi șocat, dar aș vrea atît de mult să-i fi plăcut! — În fond, ai vrea ca tatăl dumitale să se plece În fața unei cărți În care te răzvrătești Împotriva tuturor convingerilor lui? Aș mai vrea și ca el să accepte că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
care servise să i se scrie papei. Dacă aș fi avut telefon acasă, l-aș fi sunat oare pe tata? Ca să-i spun ce? Ca să-l anunț triumfător că Încep o altă carte? Sau ca să-i cer iertare că-l șocasem? Ar fi răspuns: “Dar nu sînt șocat, sînt trist și dezamăgit“. A-i telefona În cursul zilei era cu neputință. Nu părăseam sala de montaj și nu țineam să-i vorbesc, pentru prima oară de luni Întregi, În prezența monteuzei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Dacă aș fi avut telefon acasă, l-aș fi sunat oare pe tata? Ca să-i spun ce? Ca să-l anunț triumfător că Încep o altă carte? Sau ca să-i cer iertare că-l șocasem? Ar fi răspuns: “Dar nu sînt șocat, sînt trist și dezamăgit“. A-i telefona În cursul zilei era cu neputință. Nu părăseam sala de montaj și nu țineam să-i vorbesc, pentru prima oară de luni Întregi, În prezența monteuzei și a asistentei. Ar fi trebuit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553

doctor. ă Permiteți-mi să vă dau și eu o mână de ajutor, se oferi Porfiri, simțind nevoia să intre în contact cu pielea, și, poate astfel, prin atingere să înțeleagă ceva. Se așteptase la răceală, însă moliciunea pielii îl șocă. Cei trei întoarsera corpul pe burtă, însă spatele nu ascundea nicio o leziune. ă Interesant, remarcă doctorul. Foarte interesant. ă Ce mai e acum? sări Liputin cu nerăbdare. ă Ei bine, după cum puteți vedea, după cum puteți vedea, urma nu se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
și se întinse balansându-se până atinse peretele opus. Camera era așa de mică încât studentul putea atinge orice perete din locul în care se afla. Ridică o bucată neprinsă de tapet dând la iveală o gaură mare și goală. șocat de descoperirea aceasta, cu un zâmbet jucăuș pe față, izbugni într-un râs plin de căldură și diferit de spasmele care puseseră stăpânire pe el mai devreme. Nenorocitul de Goriancikov, spuse acesta în sfârșit. ă Cine este Goriancikov? întrebă Profiri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
de ură. Nu m-ați prevenit. Că va fi vorba de capete. Doar capete. În borcane. Doar nu au fost găsiți așa? ă Nu. Capetele au fost luate și conservate de domnul doctor Pervoiedov. Îmi pare rău dacă te-au șocat. ă A fost crud din partea dumneavoastră. De ce ați făcut-o? Face parte din tehnicile voastre? ă Îmi pare cu adevărat rău, spuse Porfiri. Cu așa ceva ne ocupăm noi. Zi de zi. Poate că am devenit imuni la așa ceva și am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
că am devenit imuni la așa ceva și am uitat efectul pe care îl poate avea asupra celorlalți. ă Nu cred că sunteți tipul de persoană care să uite ceva, domnule. știu ce ați încercat să faceți. Ați încercat să mă șocați și astfel să vă dezvălui ceva. ă Vorbești ca și cum te-aș suspecta. Dar vezi și tu cu sigurnață că nu am nici un motiv să te suspectez de ceva. ă și a dat roade? Manevra dumitale murdară? Am ciripit ceva? ă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
pluș roșu aprins. Singurul lucru indecent era dat de îngustimea coridorului care îi făcea pe cei prezenți să se înghesuie unul în celălalt pentru a-l traversa. Fraulein Keller ținea mâinile întinse pentru a-i lua shuba, însă Porfiri fu șocat de acest gest. A-ți scoți haina într-un asemenea stabiliment nu era ceva nevinovat. Exprima o oarecare intenție. Unde mai pui că haina părea să-i ofere ceva protecție, și nu neapărat împotriva zâmbetului matroanei. Apoi, nu își putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
serioasă, afectată de resposabilitatea acestei misiuni. Dar ea nu vedea nimic rău în asta. Porfiri simți strânsura copilăriei în mâna ei. § Ochii mari și neînțelegători ai Liliei priviră neîncrezători afară prin ușa crăpată. La început, ceva la fața ei îl șocă și abia apoi Porfiri își dădu seama că aceasta nu mai era machiată strident. Fața ei palidă îl confrunta acum cu umanitatea ei de netăgăduit. Machiajul, înțelese el, îi protejase pe amândoi. ă Lilia? Îți amintești de mine? Bineînțeles că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
pun sub micorscop. ă N-ar fi mai bine să testăm conținutul stomacului mai întâi? Se simțea o urmă de nerăbdare în vocea lui Porfiri. Sunt curios să aflu dacă se găsește vreo urmă de otrăvire. Doctorul Pervoiedov păru sincer șocat de acestă sugestie. ă Dar asta nu este metoda Virchow. Conform acestei metode, trebuie să termin examinarea plămânilor înaite de a trece la organul următor. Ce metodă sugerezi să urmez? Nu pe cea a lui Rokatinski. ă Îți sugerezi să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

bronz superb, Îmbrăcată În blugi strâmți, o bluză bleu deschis și o haină de piele crem, subțire ca hârtia. — Bună, iubitule... — Nepoata dumneavoastră? Robert zâmbi, mândru. — Ți-o prezint pe Grace, prietena mea. Kitty dădu mâna cu acea frumusețe tânără, șocată de diferența de vârstă de aproximativ patruzeci de ani dintre ea și Robert. Bărbatul Înalt cu părul alb Își luă rămas-bun și se Îndepărtă Împreună cu iubita lui. Kitty rămase singură În holul mare - pentru prima oară În acea noapte - lângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
orgasm era mai bun decât cel dinainte, mai puțin bun decât următorul, numără, numără, până când Încetă să mai numere și se pierdu cu totul În el, În ei. Când, În cele din urmă, se opriră, nu mai puteau vorbi, erau șocați amândoi. Șase ore mai târziu, sună să-și anuleze Întâlnirile și o invită la duș Într-o baie imensă, cu jacuzzi din marmură gri. Apăsă un buton și aburul Începu să-i Învăluie din toate părțile. Îi plăcea enorm trupul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
să izbucnească În plâns În orice clipă; că nu va fi În stare să se abțină, că se va face de râs. Când ajunseră la cinematograful lui personal, Kitty nu mai rezistă, se Întoarse și o podidiră lacrimile. Matthew era șocat. — De ce plângi? Kitty nu putea vorbi, nu-și găsea cuvintele. — Ce s-a Întâmplat? — Sunt tristă, zise ea printre lacrimi. Asta mi-e clar, dar de ce? Pentru că ești prea bogat, izbucni ea. Îmi placi cu adevărat, dar ai atât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
de zile nu manifestase nici un interes pentru știri, nu deschisese televizorul, Își făcuse doar slujba cu reportajele despre criminali, profilurile lor, dar viața era atât de frumoasă acum, nu? Ei bine, nu asta spuneau știrile. Oamenii din toată lumea erau Încă șocați după tsunami. Statele Unite abandonaseră căutarea WMD. Se pierduseră 1,5 milioane de locuri de muncă În favoarea Chinei În patru ani, adică 1,5 milioane de chinezi trăiau de pe urma nefericirii a 1,5 milioane de americani și milioane de americani cumpărau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
vârful unghiilor unei galerii care nu te promovează. Și din cauza acestei relații de afaceri complet aride, nu poți să trăiești o poveste adevărată de dragoste cu el. Sau, măcar, să vezi dacă și el și-o dorește. Desert Rose era șocată de cele auzite și rămase mută câteva minute. Treptat, Începu să-și dea seama că prietena ei avea dreptate. — Poate că ceea ce s-a Întâmplat În seara asta e spre bine. Poate că trebuia să se Întâmple, zise Desert Rose

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
am zis că nu poate să-mi pretindă mie să fiu loială, atâta timp cât el nu este. I-am spus că nimeni nu s-a mai purtat atât de urât cu mine și că nu voi Înghiți asta din partea lui. Era șocat. Desert Rose strălucea de entuziasm. Cred că i-a plăcut. Și-a cerut de mai multe ori iertare, apoi era atât de excitat, Încât aproape că m-a sărutat. Ți-am zis. De trei ori. — Bine, zise Kitty, supărată că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]